La clasele primare, învățarea devine cu adevărat valoroasă atunci când copiii înțeleg sensul a ceea ce fac. Când matematica iese din caiet și ajunge în mijlocul naturii, când copiii măsoară cu rigla plante și împart răsaduri în alveole, totul prinde sens. Grădina realizată de elevii claselor a 2-a și a 3-a a oferit un context de învățare autentic, în care conceptele matematice au putut fi exersate, aplicate și înțelese într-un mod concret, relevant și ancorat în realitate. Astfel, noțiuni care în mod obișnuit pot părea abstracte au căpătat sens și utilitate în experiența directă a copiilor.
Activitatea face parte din proiectul PACT pentru IMPACT, prin care școala noastră, selectată în cadrul apelului „Granturi pentru unitățile de învățământ pilot”, finanțat prin PNRR, își propune o transformare reală a felului în care este predată Matematica la ciclul primar.
Andreea Dumitrescu, profesor învățământ primar și expert grădină educațională în cadrul proiectului PACT pentru IMPACT, ne povestește cum a prins contur această grădină educațională și cum a fost transferată învățarea în curtea școlii.
Context
Învățarea nu trebuie să se limiteze doar la bănci și manuale. Apropierea timpurie a copilului de natură și de activități precum grădinăritul, reînvie primul și cel mai intuitiv mediu de învățare, unde explorarea directă și interacțiunea senzorială cultivă curiozitatea, înțelegerea și respectul pentru lumea vie.
Am început acest proiect în luna martie, la clasele a 2-a și a 3-a, pentru a încerca să demonstrăm cum activitățile practice de grădinărit pot fi integrate armonios în programa de Matematică, transformând concepte adesea abstracte în experiențe concrete și captivante pentru copii. Acest demers a adus matematica mai aproape de elevi într-un mod ludic și interactiv, bucurându-se de un real succes în rândul celor mici.
De ce Grădinărit și Matematică?
Pe lângă dezvoltarea unor competențe de bază, activitățile de grădinărit cultivă responsabilitatea și grija față de natură, înțelegerea importanței îngrijirii plantelor și dezvoltă abilități de observare și investigare. Însă, poate cel mai important aspect este modul în care grădinăritul a făcut matematica relevantă și distractivă. Prin intermediul pământului, a semințelor și plantelor, elevii au putut vedea și aplica direct ceea ce învățau la clasă.
Activitățile din grădină au fost gândite special pentru a acoperi o gamă variată de competențe matematice, adaptate nivelului claselor a 2-a și a 3-a. Elevii au avut ocazia să măsoare înălțimea plantelor și dimensiunea frunzelor folosind rigle. Aceste măsurători au fost apoi înregistrate săptămânal într-un calendar sau tabel, permițându-le să observe și să reprezinte date despre creșterea plantelor. Această activitate simplă a consolidat nu doar abilitățile de măsurare, ci și pe cele de colectare și organizare a datelor.
Grădinăritul a oferit numeroase contexte pentru aplicarea operațiilor de bază. Plantarea semințelor în alveole a implicat aplicarea noțiunilor de înmulțire pentru a calcula numărul total de plante dintr-o alveolă sau dintr-un anumit număr de celule. De asemenea, au existat probleme care au necesitat operații de împărțire, cum ar fi calcularea numărului de ghivece necesare pentru a planta un anumit număr de plante, distribuindu-le în mod egal sau împărțirea florilor de diverse tipuri în mod egal în cauciucuri folosite pe post de jardiniere. O aplicație practică a fost și exercițiul de bugetare, în care elevii au calculat câte răsaduri se pot cumpăra cu o sumă dată, pe baza prețurilor per alveolă sau au propus variante de achiziție pentru materialele necesare măririi grădinii școlii cu un buget fix. Conceptul de fracție a devenit concret prin împărțirea spațiilor de plantare. Elevii au împărțit cauciucuri sau suprafețe dintr-o grădină în părți egale și au desenat plante care să reprezinte fracții simple precum ½, ¼, ¾, ⅜, ⅖ și ⅓. Această abordare vizuală și practică a facilitat înțelegerea noțiunilor de fracție și proporție. Grădina a oferit un cadru excelent și pentru explorarea formelor geometrice.
Proiectul a demonstrat că integrarea grădinăritului în Matematică nu este doar posibilă, ci și extrem de benefică. Elevii au fost activ implicați, curioși și dornici să învețe. Prin măsurarea creșterii plantelor, calcularea necesarului de resurse sau planificarea spațiilor de plantare, conceptele matematice au căpătat sens și relevanță directă. Abilitățile de rezolvare a problemelor au fost stimulate prin scenarii reale din grădină, iar discuțiile cu colegii au încurajat comunicarea matematică.
În concluzie, grădinăritul educativ s-a dovedit a fi o metodă inovatoare și eficientă de predare și învățare a Matematicii pentru elevii claselor a 2-a și a 3-a. Combinația dintre activitățile practice în natură și aplicarea conceptelor matematice a creat un mediu de învățare stimulant, contribuind la dezvoltarea armonioasă a elevilor pe multiple planuri. În plus, întreaga comunitate școlară, de la cei mai mici la cei mai mari, beneficiază de frumusețea grădinii și o admiră zilnic, transformând spațiul într-o sursă de inspirație și bucurie pentru toți.
