Timp de aproximativ un an de zile un grup entuziast de lideri, profesori, elevi și părinți au construit împreună un nou profil de învățare. Procesul de design thinking s-a dovedit a fi un model real, autentic și interactiv de învățare prin proiect (project based learning) pornit de la o preocupare reală a comunității Avenor:
Cum vrem să arate învățarea la Avenor?
Care sunt reperele învățării cu rost în rândul elevilor, dar și al profesorilor și părinților?
Rezultatul a fost un set de caracteristici care leagă ca un fir roșu experiențele de învățare ale elevilor noștri, le dau sens, direcție, pentru a asigura o dezvoltare armonioasă și complexă a fiecăruia dintre ei, dar și a noastră, a adulților din jur. Acesta este PROFILUL AVENOR.
Într-un mod similar este gândit și organizat programul PBL de la clasele pregătitoare până la a 5-a, așa cum l-au explicat chiar elevii, într-unul dintre proiectele lor.
Imaginați-vă un spațiu în care elevii stau la aceeași masă cu profesorii și caută să identifice probleme din viața de zi cu zi pentru care pot veni cu soluții palpabile. Împreună stabilesc o întrebare care să le ghideze investigația și apoi construiesc un produs care să pună în valoare ideile lor.
Aceasta este învățarea prin proiect. O abordare alternativă, interactivă și autentică a învățării.
Acest tip de învățare face punte între disciplinele școlare. Un conținut studiat la matematică capătă utilitate în rezolvarea unei situații reale. Elevii ajung să propună teme de studiat pentru o perioadă de 6 până la 8 săptămâni, aleg modul de lucru și reflectează asupra produsului final obținut.
Ceea ce diferențiază programul nostru de alte programe de acest tip este că am păstrat cu sfințenie preocuparea pentru transdisciplinaritate, la nivelul școlii și nu doar pentru anumite proiecte independente. 
În anul 2010, o echipă coordonată de Dana Papadima, Director Educațional Avenor College, punea bazele unui demers îndrăzneț de curriculum integrat, cross-curricular, intitulat Temele școlii.
De-a lungul timpului, profesorii Avenor si-au șlefuit obiceiul de a preda holistic, dincolo de specializarea lor și a crescut interesul pentru a crea ocazii solide de a realiza transferul de lungă durată în învățare, un schimb organic între cunoștințele și competențele din diferite domenii.
Fiecare temă PBL se încheie cu un produs original, bine conturat și palpabil, prezentat unui public autentic (colegi din școală, echipe de profesori sau profesionisti dintr-un anumit domeniu, părinților) în funcție de scopul prestabilit și de situații-problemă urmărite spre a fi soluționate. 
Anul acesta am debutat cu tema ,,Coduri și simțuri’’, o temă-umbrelă (big theme) în care a aranjat ca într-un puzzle al învățării, șase sub-teme de actualitate: În casă nouă (clasele pregătitoare), Copacul dorințelor (clasele 1), Sunetul naturii (clasele a 2-a), Alertă meteo (clasele a 3-a), Pădurea interzisă (clasele a 4-a) și În oglindă (clasele a 5-a).
Fiecare investigație dirijată de profesori (guided inquiry) a pornit de la o întrebare-problemă, atmosfera de lucru fiind bazată pe arta argumentării, curiozitate, colaborare intensă și creativitate.
În fiecare săptămână cele 5 ore de PBL asigură firul roșu al conversațiilor din clasă și uneori și din afara clasei. Se întâmplă des deja ca elevii să propună legături noi și inedite între lecțiile cu profesori diferiți, ca semn al cunoașterii poveștii din spatele fișelor, exercitiilor din manual, desenelor și cântecelor săptămânii.
În contextul învățării hibrid, cu toții am fost împinși să explorăm noi direcții de învățare. Acum copiii contribuie la construirea unui portofoliu de învățare (individual sau al clasei, în funcție de specificul vârstei) și învață un nou limbaj, cel al alfabetizării digitale, prin colaborarea sincron sau asincron în documente comune sau prin construirea de infografice cu ajutorul unor platforme precum Canva sau Google Slides. Mai mult, exersăm intens un protocol construit de cercetătorii de la Harvard (Project Zero) și anume scara feedback-ului.
În mai puțin de o lună, mai mulți profesori și elevii au împrumutat acest instrument caracteristic sesiunilor de performance management pentru lecțiile de limba română, engleză sau altele.
Împreună dezvoltăm un limbaj comun al învățării în care vocea elevilor este ascultată și fiecare are posibilitatea de a descoperi trasee alternative în lumea cunoașterii.
Mari Nicolae
PBL Curriculum Leader
