La Avenor, trecutul nu este doar o colecție de date și evenimente — este un teren de reflecție, un prilej de a înțelege cum se formează societățile și cum alegerile fiecăruia dintre noi modelează realitatea. Pentru tineri, conștientizarea trecutului devine astfel o formă de responsabilitate și de exercițiu al gândirii critice, esențială într-o lume în care extremismele și ideologiile polarizatoare își fac tot mai ușor loc în spațiul public.

Chiar dacă liceul nostru urmează un curriculum britanic, limba română rămâne o punte între identitate, cultură și contextul istoric. Începând cu acest an, programa de Limba Română de la liceu include o componentă specială dedicată perioadei comuniste, cu accent pe înțelegerea vieții cotidiene, a mentalităților vremii și a impactului acestui trecut asupra societății de azi.

Lectura de romane și poezii relevante, discursuri marcante și vizionarea unor filme care ilustrează această epocă transformă lecțiile teoretice în experiențe concrete și memorabile pentru liceenii noștri.

Cunoaștere prin literatură și film

Orele dedicate studiului comunismului, integrate în diferite unități de învățare, au folosit resurse diverse: de la romanul ”Sînt o babă comunistă” de Dan Lungu și eseul ”Era mai bine înainte” de Andrei Pleșu, la poezia interzisă a Anei Blandiana și discursul Prințesei Marina Sturdza „Istorie, eroi și moștenire”susținut în cadrul evenimentului TEDxCluj. În acest cadru, vizionarea filmului Anul nou care n-a fost le-a oferit elevilor o perspectivă directă și emoționantă asupra vieții cotidiene și a dilemelor morale ale epocii. Filmul a venit să completeze aceste repere, oferind elevilor un cadru vizual și emoțional care a stimulat curiozitatea și reflecția.

La liceu, din necesități de cunoaștere a epocii comunismului românesc, am alocat câteva ore de română acestei epoci, care pentru elevi suna la fel de îndepărtat ca Lupta de la Rovine. Cu fiecare clasă am avut o familiarizare sintetică despre societate, dictatură și viața de zi cu zi. De curând,  clasele a 11-a, împreună cu câțiva invitați de la alte clase, au văzut cap-coadă filmul Anul nou care n-a fost. Timp de două ore și jumătate, sala a rămas în liniște absolută — s-ar fi auzit și o muscă,” spune Dana Papadima, Director Educațional.

Dialog cu creatorii filmului

Experiența a fost completată de prezența în sală a actriței Emilia Dobrin și a echipei de creație a filmului: scenografa Iulia Fulicea, scenograful Victor Fulicea și regizorul Bogdan Mureșanu. După vizionare, elevii s-au întâlnit cu aceștia și au participat la o discuție de peste o oră, în care și-au pus întrebări, au primit răspunsuri și s-au angajat în schimburi de idei.

Pentru mine și Victor, participarea la acest eveniment a reprezentat o confirmare a faptului că am făcut o alegere bună în ceea ce privește școala copiilor noștri. Am participat cu filmul Anul Nou care n-a fost la mai multe proiecții cu elevi din diverse licee din București și din țară. Am simțit inegalitatea de șansă între diverse medii sociale și culturale, dar am fost și impresionați de luciditatea, încrederea și lumina din ochii unora dintre ei. 

La Avenor am venit cu inima strânsă de emoție. Pe o parte dintre participanți îi cunoaștem, pe alții doar din vedere, dar pot afirma că am găsit acolo un grup de copii frumoși, curioși, spontani și curajoși, care, după peste două ore de vizionare a filmului, au rămas și la Q&A. Mi s-a părut deosebită capacitatea lor de a asculta cu calm și interes răspunsurile noastre, iar întrebările lor au fost mai mature decât ale multor adulți. Se spune despre ei că sunt o generație care nu mai are răbdare, că totul pentru ei trebuie să fie rapid și să aducă gratificare imediată. Ce am văzut noi la acești tineri minunați a fost fix opusul.

Am plecat de la Avenor cu inima împăcată și plină de emoția transmisă de copii și profesorii lor.,” spune Iulia Fulicea, scenograf și părinte în comunitatea Avenor..

Mai mult decât un film

Din perspectiva educațională, experiența a fost mult mai mult decât vizionarea unui film. A fost un prilej de a înțelege contextul social și istoric, de a reflecta asupra impactului trecutului asupra prezentului și de a exersa dialogul deschis, argumentat și empatic. Prin astfel de activități, teoria din clasă prinde viață, iar elevii învață să lege literatura, istoria și experiența directă într-o perspectivă coerentă și profundă.