Autor: Avenor College

Când alegi școala copilului tău, încerci să îți imaginezi viața lui acolo: oamenii de care se va apropia, lucrurile pe care le va descoperi, felul în care va fi încurajat să încerce și să progreseze. La Avenor, ne dorim să îți oferim ocazia să vorbești despre toate acestea direct cu oamenii care construiesc zi de zi experiența de învățare a elevilor.

Sâmbătă, 21 noiembrie, de la ora 10:00, te invităm la Coffee Time @ Avenor, în campusul nostru din Greenfield. Ne întâlnim la o cafea, într-un grup restrâns, pentru conversații cu profesori și lideri educaționali despre ceea ce contează pentru tine în educația copilului tău. În acest timp, el poate explora campusul prin joacă.

Întâlnirea are 10 locuri disponibile, iar înscrierea se face prin completarea formularul de participare – AICI.

 

Învățarea se vede în ceea ce poate face copilul cu ce știe

În școala primară, cititul, scrisul și dezvoltarea de abilități specifice pentru această grupă de vârstă pun bazele învățării pentru anii următori. Ne interesează cât de bine stăpânesc copiii aceste abilități, dar și cum le folosesc: cum își susțin o idee, cum aleg o strategie de rezolvare și cum fac legături între ceea ce învață și lumea din jur. Pe măsură ce cresc, construim pe aceste baze: la gimnaziu, elevii analizează informații din surse diferite, își susțin opiniile cu argumente și folosesc cunoștințe din mai multe discipline pentru a înțelege probleme tot mai complexe.

În ambele etape, un răspuns corect este și o ocazie de a merge mai departe. Explicația unui elev ne arată cum a gândit, ce a înțeles și unde mai are nevoie de îndrumare. Când își compară soluția cu a unui coleg sau întâlnește o perspectivă diferită, învață să își verifice raționamentul și poate descoperi că aceeași problemă are mai multe căi de rezolvare.

Această continuitate ne ghidează în construirea curriculumului Avenor, în jurul conceptelor (ce știe copilul), competențelor (ce poate să facă cu ceea ce știe) și caracterului (ce fel de om devine). De la școala primară la gimnaziu, urmărim cum se adâncește înțelegerea, cum folosesc elevii ceea ce au învățat în situații noi și cum devin mai independenți și mai responsabili în propria învățare.

Să ne cunoaștem înseamnă să vorbim și despre copilul tău

Aceasta este perspectiva din care construim învățarea la Avenor. Când ne întâlnim, ne dorim să discutăm și despre felul în care ea răspunde așteptărilor tale și nevoilor copilului tău. De aceea, alături de informațiile despre profesori, program și parcursul educațional, vrem să facem loc conversației despre copil.

Poate îi place să construiască și poate explica în detaliu cum funcționează un mecanism. Poate inventează povești, dar ezită să vorbească într-un grup nou. Interesele lui, lucrurile pe care le face cu ușurință și situațiile în care are nevoie de încurajare ne ajută să înțelegem mai bine ce fel de experiențe îl pot susține.

De aici începe și colaborarea dintre familie și școală. Tu îl cunoști din experiențele de acasă; profesorii îl vor cunoaște în activitățile de învățare și în relațiile cu ceilalți copii. Punând împreună aceste observații, putem înțelege mai bine progresul lui și putem răspunde mai atent atunci când apare o dificultate.

De ce ne întâlnim la o cafea

Am ales pentru Coffee Time @ Avenor un format care ne permite să urmărim o idee, să revenim asupra unei nelămuriri și să discutăm exemple. Fără prezentări formale, cu timp să ne ascultăm și să ne cunoaștem.

Poți veni cu o listă de întrebări sau cu o preocupare despre care ai vrea să vorbești mai pe larg. Ne dorim să pleci de la întâlnire cu o imagine mai clară despre cum ar putea învăța și crește copilul tău la Avenor și despre oamenii care îi vor fi alături.

Pentru noi, aceasta este miza conversației din 21 noiembrie: să ai repere concrete când te gândești la viitoarea școală a copilului tău și să descoperim împreună ce este important pentru el. Te așteptăm!

„Este toamnă  în septembrie?” Pentru un adult, răspunsul poate părea simplu: ne uităm în calendar și știm ce anotimp este. Pentru un copil, întrebarea poate deschide o întreagă investigație. Ce ne spun temperaturile? Dar precipitațiile? Cum putem observa și măsura schimbările vremii? Și ce facem atunci când datele pe care le adunăm nu se potrivesc cu ceea ce ne așteptam să descoperim?

La Avenor, aceasta a fost întrebarea de la care au pornit elevii claselor a 3-a într-un proiect de șase săptămâni. Au construit instrumente meteorologice, au analizat date reale despre vreme și au pregătit buletine meteo bilingve, prezentate în propria mini-stație meteorologică. Iar în cadrul evenimentului Autumn Bazaar, părinții au putut descoperi rezultatele acestei explorări.

În spatele prezentărilor copiilor se află o întrebare care ne preocupă constant ca profesori și care contează la fel de mult pentru părinți: cum îi ajutăm pe copii să folosească ceea ce învață atunci când întâlnesc o situație nouă?

Un copil poate cunoaște o definiție și totuși să aibă nevoie de sprijin pentru a recunoaște fenomenul în lumea din jur. Poate efectua corect un calcul, dar să nu identifice imediat când îi este util. Legătura dintre cunoștințe și aplicarea lor are nevoie să fie construită și exersată. Învățarea prin proiecte – Project-Based Learning sau PBL – ne oferă cadrul pentru a face acest lucru.

Pornim de la o întrebare care merită explorată, conectată cu realitatea copiilor, și construim în jurul ei un parcurs de investigație. Pe durata a șase până la opt săptămâni, elevii observă, caută informații, experimentează, discută și își revizuiesc ideile. La final, folosesc ceea ce au învățat pentru a realiza un produs pe care îl prezintă părinților în cadrul unui eveniment dedicat.

Proiectul se construiește pe parcursul învățării, odată cu înțelegerea copiilor. Pentru a pregăti un buletin meteo, de exemplu, elevii trebuie să înțeleagă fenomenele pe care le descriu, să interpreteze date și să aleagă cum să le comunice. Științele, matematica și limbile studiate devin resurse pe care le folosesc împreună, pentru un scop clar.

Aceasta este dimensiunea transdisciplinară a PBL: o întrebare este explorată din mai multe perspective, iar copiii învață să facă legături între discipline. În viața de zi cu zi, situațiile pe care le întâlnim ne cer adesea tocmai această capacitate.

La Autumn Bazaar, același principiu a luat forme diferite, potrivite vârstei și preocupărilor elevilor.

Pentru copiii din clasele pregătitoare, aflați la începutul vieții de școlar, întrebarea a fost „Ce face ca școala să se simtă ca acasă?”. Explorarea emoțiilor asociate unui nou început a dus la crearea unor teatre de umbre, reunind noțiuni de explorarea mediului, arte și dezvoltare personală. Proiectul le-a oferit un context în care să vorbească despre ceea ce simt și să exprime aceste trăiri printr-o creație proprie.

Elevii claselor 1 au pornit de la întrebarea „Cum putem face copacii fericiți?”. Au explorat pădurea din vecinătatea școlii și, inspirați de povestea The Giving Tree, de Shel Silverstein, au reconstituit părțile unei plante din materiale naturale. Au urmărit germinarea semințelor de fasole și linte, descoperind condițiile de care plantele au nevoie pentru a crește. Grija pentru mediu a căpătat astfel un înțeles concret, legat de ceea ce puteau observa și face ei înșiși.

Elevii claselor a 4-a au explorat întrebarea „Cum este protejată pădurea într-un cartier în dezvoltare?”, studiind pădurea Băneasa. În proiectul „Square of Life”, au investigat o porțiune de pădure din perspectiva unui botanist, fotograf de natură, observator al animalelor sălbatice, ecologist și pădurar, aplicând cunoștințele despre adaptarea la mediu, ciclurile de viață și lanțurile trofice.

În toate aceste experiențe, curiozitatea copiilor are un rol real în direcția explorării. Ei pot propune idei, pot alege resurse sau modalități de lucru și pot colabora inclusiv cu elevi din clasele paralele. Învață să își argumenteze alegerile, să asculte o altă perspectivă și să găsească o cale comună atunci când opiniile diferă.

Rolul profesorului este esențial. În echipa care coordonează PBL, planificăm împreună obiectivele de învățare și contextele în care acestea pot fi atinse. Urmărim ce înțeleg copiii, unde întâmpină dificultăți și când au nevoie de explicații, de exercițiu sau de o întrebare care să îi ducă mai departe. Adaptăm parcursul în funcție de descoperirile lor, păstrând clară direcția învățării.

Vă invităm să citiți articolul în întregime pe platforma desprecopii.ro.

Avenor contribuie activ la conversația despre educația din România, prin promovarea bunelor practici și prin colaborarea cu parteneri editoriali relevanți din domeniul educației. Ne dorim să aducem mai multă claritate și perspectivă în dialogul dintre școală și părinți, sprijinind decizii informate și responsabile în ceea ce privește parcursul educațional al copiilor.

Sistem internațional sau românesc? Ce i se potrivește copilului meu? Pentru părinți, alegerea înseamnă mai mult decât compararea unor programe școlare sau a unor examene. Înseamnă să înțeleagă cum va învăța copilul, ce oportunități îi deschide fiecare parcurs și cum poate rămâne conectat la limba și cultura română într-o educație cu deschidere internațională.

Aceste întrebări vor fi în centrul conversației de la Avenor Talks, pe 5 noiembrie, în intervalul orar 08.30 – 10.00, când vă invităm să explorați, alături de profesorii și elevii Avenor, diferențele dintre cele două sisteme și felul în care ele pot răspunde nevoilor copilului dumneavoastră. Participarea este gratuită. Înscrierile se fac aici.

Dana Papadima, care va participa la această întâlnire, povestește în articolul de mai jos cum au fost făcute aceste alegeri la Avenor: ce am preluat din educația britanică, ce am păstrat din curriculumul românesc și cum am construit un parcurs care le aduce împreună.

 

O școală este, pentru mine, întruchipată într-o dublă metaforă: o casă și un drum,

O casă pentru că în ea „locuiesc” elevi, profesori și tot felul de oameni ai școlii. O casă are ferestre așa cum o școală deschide ferestre spre cunoștințe, deprinderi și emoții. Are și mobilier reprezentat de cărți, manuale și ecuații.

O casă se ridică obligatoriu pe o fundație. O școală are o fundație spirituală pentru că ea se sprijină pe valori. Fiecare literă care compune fundația de valori de la Avenor College este un început către valorile noastre: Aventură, Vocație, Excelență, Natură, Oportunități, Relații. O școală fără valori trainice pe care să le împărtășim cu toții se năruie în derizoriu.

O casă are un acoperiș care pentru o școală înseamnă locul unde se termină construcția și începe cerul albastru. Când am gândit școala noastră, am unit fundația, ansamblul de valori, cu acoperișul, de pe care își iau zborul absolvenții noștri. Fără să ne gândim la profilul absolventului Avenor, acoperișul e în van, e șubred.

Spuneam că o școală e și un drum, și o destinație. Un drum cu meandre care conduce pe o potecă marcată de cărămizi (poate galbene, poate albastre) ca în Vrăjitoul din Oz, generații de copii, de la primul an de grădiniță la clasa a 12-a. 

Astfel se reunesc într-o metaforă simplă casa și drumul. Dar ce unește la fel de însemnat metafora casei cu cea a drumului este structura, este sistemul. Acum mulți ani când am imaginat cea mai bună școală pentru elevii noștri ne-am pus o sumedenie de întrebări, ne-am documentat, ne-am sfădit, am cerut îndrumare. În cele din urmă am închegat un model al nostru care a reprezentat pentru noi suma tuturor aspirațiilor: de la sistemul de valori la profilul absolventului. Am reușit o școală inspirată din sistemul educațional britanic pentru care avem dintotdeauna cea mai mare admirație. Am adus elemente de curriculum din programa românească de învățământ primar și gimnazial, pentru că, în proporție covârșitoare, elevii noștri sunt români, iar comunitatea noastră ne susține în păstrarea identității naționale și în cultivarea patrimoniului românesc. Am ales un tip de liceu internațional bazat pe examenele Cambridge ca poartă spre reușita la universități faimoase, dar am păstrat orele de română în asentimentul elevilor și părinților.

Credem că am reușit prin împletirea metaforică a casei cu a drumului, ca și prin armonizarea practică a două sisteme de învățământ, britanic și românesc, o spirală a excelenței.

Cum ar arăta un oraș în care copiii ar putea ajunge la școală în siguranță, pe jos sau cu bicicleta, fără să depindă de mașina părinților? Și ce se întâmplă când elevii nu se limitează la a vorbi despre o problemă, ci o cercetează, propun soluții și le prezintă celor care pot contribui la schimbare?

Aceste întrebări au stat la baza celei de-a treia ediții Urban Future: School Mobility Conference #3, o inițiativă Time to Play, găzduită anul acesta de Avenor College și organizată cu implicarea activă a elevilor de liceu Avenor și sprijinul profesorilor.

La conferință, elevi din nouă școli din nordul Bucureștiului au adus în discuție o problemă care le influențează viața de zi cu zi: lipsa unor trasee sigure și conectate pentru mersul pe jos și cu bicicleta către școală. În fața reprezentanților administrației publice și a specialiștilor, aceștia au prezentat date, au împărtășit experiențe și au discutat despre soluții posibile.

Pentru ei, mobilitatea școlară nu este doar un subiect de dezbatere. Este drumul pe care îl fac în fiecare dimineață.

O problemă cunoscută direct, cercetată de elevi

În lunile dinaintea conferinței, elevii din cele nouă școli partenere au analizat felul în care se deplasează copiii către școală, cât de sigure sunt traseele și ce alternative există la transportul cu mașina. Au cercetat accesul către școli, infrastructura pentru biciclete și deplasarea pietonală, dar și efectele pe care timpul petrecut în trafic le are asupra programului zilnic, independenței și stării de bine a elevilor.

Datele colectate au arătat că, dacă ar exista trasee sigure și continue până la școală, 35% dintre respondenți ar renunța la mașină în favoarea bicicletei, iar alți 30% ar lua în considerare această alternativă.

„Prin acest studiu, am vrut să înțelegem cum ne afectează timpul petrecut zilnic în drumul spre școală. Răspunsurile elevilor și părinților arată că timpul îndelungat petrecut în trafic provoacă frustrare și lasă mai puțin timp pentru activitățile din afara școlii”, a explicat Dimitrie Iordan, elev în clasa a 12-a la Avenor College și coordonator al Urban Future: School Mobility Conference #3.

Pentru elevi, cercetarea a fost un prim pas. Următorul a fost să își prezinte concluziile și să intre în dialog cu oamenii care pot contribui la schimbarea situației.

De la cercetare la dialog cu autoritățile

Printre invitații conferinței s-au numărat Oana Gheorghiu, Viceprim-ministrul României, Stelian Bujduveanu, Viceprimarul General al Bucureștiului, Mair Amza, Administrator Public al Primăriei Sectorului 2, Șerban Țigănaș, decanul Facultății de Arhitectură și Urbanism din Cluj-Napoca, Daniel Sărdan, specialist în domeniul ciclismului, și Gabriel Bănică, fondator Time to Play.

Întâlnirea le-a oferit elevilor ocazia de a-și prezenta propunerile direct celor care pot contribui la punerea lor în practică. Discuțiile au depășit cadrul unei prezentări: au adus în prim-plan pașii prin care nevoile unei comunități pot deveni propuneri concrete adresate administrației.

Stelian Bujduveanu i-a încurajat pe elevi să își unească vocile într-o solicitare comună și i-a invitat la primărie pentru a discuta propunerile alături de specialiști.

„Nevoile comunității devin vizibile prin dezbateri ca aceasta. Când 10.000 de copii cer, printr-o petiție, piste pentru biciclete într-o anumită zonă, autoritățile nu pot ignora această solicitare”, a spus Viceprimarul General al Bucureștiului, subliniind rolul implicării comunității în stabilirea priorităților administrației.

Mesajul a fost unul important pentru elevi: datele pe care le-au adunat și soluțiile pe care le propun pot deveni punctul de plecare pentru un dialog care continuă și după încheierea conferinței.

„Voi NU sunteți viitorul. Voi sunteți prezentul.”

Unul dintre mesajele puternice ale întâlnirii a venit din partea Viceprim-ministrului Oana Gheorghiu, care i-a încurajat pe elevi să nu accepte automat răspunsul „Nu se poate” și să continue să întrebe ce ar fi necesar pentru ca lucrurile să se schimbe. „Nu încetați să întrebați de ce nu se poate schimba ceva atunci când primiți răspunsul «Nu se poate». De ce nu se poate? Și cum facem să se poată?”, le-a transmis aceasta.

În contextul problemelor ridicate de elevi, mesajul a căpătat un sens concret. Schimbarea poate începe atunci când oamenii observă ceea ce nu funcționează, pun întrebări și caută soluții împreună. „Nu vă opriți, nu vă obișnuiți cu ceea ce nu e bine. Continuați chiar și atunci când vi se pare că e în zadar. Niciodată nu e în zadar. Fiecare pas mic îl va pregăti pe cel mai mare care va urma”, a fost îndemnul cu care Oana Gheorghiu și-a încheiat intervenția.

Pentru elevii implicați în proiect, participarea la conferință a însemnat și înțelegerea faptului că vocea lor contează acum, nu doar atunci când vor deveni adulți.

Învățarea continuă și dincolo de sala de clasă

La Avenor, implicarea în Urban Future: School Mobility Conference a însemnat mai mult decât participarea la un eveniment. Elevii de liceu au contribuit la organizarea conferinței, au colaborat cu partenerii și au participat la construirea unui spațiu de dialog între școli, specialiști și reprezentanți ai administrației.

„Rolul școlii este să le ofere elevilor ocazii reale de a se implica, de a propune soluții și de a vedea că pot contribui la schimbare. Prin această întâlnire, ne-am dorit să le oferim, ca adulți, un exemplu de colaborare și dialog civic. Acești copii sunt prezentul României, așa cum a spus doamna Gheorghiu, iar vocea lor trebuie ascultată încă de acum”, a spus Diana Segărceanu, fondator și director executiv Avenor College.

Această experiență reflectă o perspectivă asupra educației în care învățarea nu se oprește la acumularea de informații. Elevii pornesc de la o problemă reală, cercetează, analizează date, lucrează împreună, își susțin ideile și învață să intre în dialog cu oameni care au perspective și responsabilități diferite.

În acest proces, își dezvoltă nu doar capacitatea de a găsi soluții, ci și încrederea de a pune întrebări, de a-și susține punctul de vedere și de a participa activ la viața comunității.

Înainte să vorbească despre mobilitate, elevii au experimentat-o

În ziua conferinței, drumul spre Avenor College a început cu un “walking bus” prin Pădurea Băneasa. Elevii școlilor partenere au parcurs împreună traseul pe jos, experimentând o alternativă la deplasarea obișnuită cu mașina.

La sosire, au marcat pe o hartă cum ajung în mod obișnuit la școală: cu mașina, cu transportul public, pe jos sau cu bicicleta. Experiențele individuale au devenit astfel o imagine comună a mobilității școlare din nordul Bucureștiului.

A fost o introducere practică în tema conferinței și un mod de a arăta că soluțiile pentru un oraș mai prietenos cu copiii încep prin a înțelege cum se deplasează aceștia astăzi și ce i-ar ajuta să aibă mai multe opțiuni.

Schimbarea începe cu întrebările potrivite

Urban Future: School Mobility Conference #3 a adus împreună nouă școli, elevi, specialiști și reprezentanți ai administrației în jurul unei probleme comune. Dar, dincolo de prezentări și discuții, proiectul a arătat ce se poate întâmpla atunci când elevii primesc ocazia de a cerceta o problemă care îi privește direct și de a participa la conversația despre soluții.

Inițiativa Time to Play continuă să dezvolte o comunitate de școli care susțin mobilitatea școlară activă și care aduce împreună elevi, părinți, școli, specialiști și reprezentanți ai administrației publice pentru a identifica și propune soluții concrete pentru un drum mai sigur spre școală. 

Un drum mai sigur spre școală presupune infrastructură, colaborare și decizii concrete. Dar presupune și oameni dispuși să întrebe de ce lucrurile nu funcționează și să caute împreună o cale înainte.

Iar atunci când elevii devin parte din acest dialog, educația civică trece dincolo de teorie și devine o experiență trăită.

 

Parafrazând titlul unei cărți celebre, încerc să creionez o parte, probabil insuficientă, din impresiile, urmele și semnele pe care le-a lăsat vizita profesorului și exploratorului Sandu Stermin la Avenor College. Răspunzând cu seriozitate ardelenească invitației noastre petrecute încă din primăvară, Sandu Stermin a petrecut o zi de toamnă frumoasă și senină la noi, alături de colegii de breaslă, elevii de gimnaziu și părinții din comunitatea Avenor.

Scopul invitației noastre a fost să redeschidem printr-o conferință oferită de Sandu Stermin evenimentul aflat la a 9-a ediție, What’s Worth Learning?, intrat deja în tradiția școlii. Dar popasul invitatului nostru a avut implicații mult mai profunde decât o simplă conferință de 40 de minute. Cu acea putere de înțelegere și curiozitate pe care probabil condiția de explorator au fortificat-o, Sandu s-a lăsat „scufundat” în atmosfera școlii noastre, a arătat interes și vioiciune.

În jurul prânzului a avut o activitate cu elevii claselor a 4-a și a 5-a plecând de la două din cărțile sale. Evenimentul s-a transformat natural într-un atelier de cunoaștere, reunind povestirile și învățămintele. Experiența mea didactică zice că e tare greu să ții un ritm închegat și o disciplină a ascultării active conversând cu 120 de copii, dar, iată, exact asta s-a produs. Profesorul Stermin și-a păstrat acea inocență cu ajutorul căreia poate intra în comunicarea directă și autentică a lumii copiilor la fel de firesc cum înțelege natura și puritatea ei.

Odată cu prelegerea Ce merită învățat? Exerciții de înțelegere a lumii, din mijocul ei, oferită profesorilor, părinților și elevilor mari, Sandu Stermin a intrat într-un registru de amplă comunicare filozofică, bazată pe experiența academică împletită cu cea de cunoaștere a unor ținuturi și populații care nouă ne sună exotic, dar invitatului nostru îi oferă reazăm cognitiv și alte demersuri ale raportării la existențele noastre. Înțelegerea nuanțată a dimensiunii temporale, a coexistenței lumii materiale cu cea spirituală, a potrivirii noastre așezate între limitele vieții și morții capătă trăinicie prin puterea evocativă a vorbitorului, prin conexiunile care îi ies atât de natural, prin farmec, naturalețe și umor nuanțat.

Toate acestea întregite de o structură discursivă excepțională, o articulare cristalină a argumentelor, o simetrie și o potrivire a exemplelor de viață și din natură cu viața conceptelor fundamentale.  Sandu Stermin este un „trăitor” cu har. Ne-a făcut ca pentru o zi, dar probabil pentru mult mai mult, să depășim limitele contingentului  și să dorim mai mult de la noi și de la semenii noștri, de la rostul nostru pe această planetă și în această viață.

Excelența este una dintre valorile Avenor. O valoare pe care o construim zi de zi, atât prin standardele academice pe care ni le propunem, cât și prin felul în care fiecare elev învață, se dezvoltă și evoluează.

Excelența se vede în rezultate, dar nu începe și nu se termină cu ele. Se construiește prin muncă, perseverență și consecvență, prin curiozitatea de a învăța mai mult, prin alegerile pe care elevii le fac și prin felul în care învață să valorifice oportunitățile pe care le întâlnesc. Este, în egală măsură, despre performanță academică și despre dezvoltare umană.

În fiecare an, la Avenor, organizăm un assembly dedicat succesului elevilor noștri, un moment în care aducem în fața comunității exemple concrete ale acestei valori. Anul acesta, evenimentul a avut în prim-plan rezultatele obținute în 2026 la examenele internaționale Cambridge și pe elevii din spatele acestor rezultate.

Dincolo de celebrarea performanței, ne-am dorit ca poveștile lor să devină repere pentru colegii mai mici. Pentru că Excelența capătă și mai mult sens atunci când este împărtășită, când îi inspiră și pe ceilalți și le arată ce poate deveni posibil printr-un parcurs construit cu răbdare, implicare și consecvență.

De la explorare la specializare

Unul dintre avantajele sistemului britanic este faptul că alegerile academice se construiesc progresiv. Elevii nu trebuie să știe de la începutul liceului ce vor studia la universitate, ci au timp să exploreze, să își descopere interesele și punctele forte și, treptat, să își contureze propriul traseu.

IGCSE reprezintă o etapă importantă de explorare, în care elevii studiază o arie largă de discipline. Ulterior, la AS Level și A Levels, numărul materiilor se restrânge, iar nivelul de aprofundare crește. Astfel, alegerile academice devin tot mai apropiate de interesele fiecărui elev și de domeniul pe care acesta își dorește să îl urmeze la universitate.

Rezultatele obținute de elevii Avenor în 2026 arată nivelul academic atins în fiecare dintre aceste etape.

La examenele IGCSE, susținute la finalul clasei a 10-a, rata de promovabilitate a fost de 100%. 96,9% dintre note au fost în intervalul A*-C, 52,21% dintre note au fost A* și A, 23,45% dintre note au fost A*.

Elevii de clasa a 11-a care au susținut examenele AS Level au înregistrat, de asemenea, o rată de promovabilitate de 100%. 80,67% dintre note au fost în intervalul A-C iar 31,93% dintre note au fost A.

La A Levels, etapa finală a parcursului liceal, 91,4% dintre note au fost în intervalul A*–C, 43,1% dintre note au fost A*și A, iar 10,34% dintre note au fost A*. 100% dintre elevi au fost admiși la facultate.

Când performanța devine un reper pentru ceilalți

În spatele acestor procente sunt elevi care au trecut prin aceleași etape prin care trec acum colegii lor mai mici. Au făcut alegeri, au descoperit materiile care li se potrivesc, au învățat să gestioneze un nivel academic tot mai ridicat și au profitat de oportunitățile întâlnite pe parcurs.

De aceea, este important pentru noi ca rezultatele lor să fie cunoscute și celebrate în interiorul comunității.

Pentru un elev de clasa a 8-a, a 9-a sau a 10-a, un coleg mai mare care a obținut rezultate excelente poate fi un reper mult mai concret decât o simplă statistică. Este cineva care a parcurs același drum și care poate arăta, prin propriul exemplu, unde pot conduce munca susținută, alegerile potrivite și implicarea.

Excelența, una dintre valorile Avenor, nu înseamnă, din această perspectivă, doar rezultatul final. Înseamnă și standardele pe care elevii învață să și le stabilească, ambiția de a progresa și consecvența cu care lucrează pentru a ajunge acolo unde își propun.

Succesul se construiește în fiecare zi

„Climb the Ladder to Success” este mesajul în jurul căruia organizăm an de an acest assmbly. Pentru că, dincolo de rezultatele pe care le celebrăm la final, succesul se construiește prin lucruri pe care elevii le fac în fiecare zi.

Prezența la școală, implicarea la ore, pregătirea constantă, disciplina și disponibilitatea de a profita de oportunități sunt pași care, în timp, fac diferența.

Iar pe măsură ce elevii cresc, responsabilitatea pentru propriul parcurs se mută tot mai mult către ei. Școala și profesorii le pot oferi contexte, sprijin și oportunități, însă este important ca elevii să învețe să le valorifice și să își asume propriile alegeri.

Fiecare generație construiește pentru cea care urmează

În cei opt ani de când avem absolvenți de liceu, fiecare generație Avenor a contribuit la construirea drumului pentru generațiile care vin din urmă. Rezultatele academice, experiențele și destinațiile universitare ale absolvenților devin exemple concrete pentru elevii care se află acum la începutul propriului parcurs.

În același timp, nu există un singur model de succes. Parcursul britanic le oferă elevilor posibilitatea de a face alegeri treptate și de a construi un profil academic în jurul propriilor interese, abilități și obiective.

De aceea, atunci când celebrăm elevii cu cele mai bune rezultate, nu celebrăm un singur tip de reușită și nici o destinație identică pentru toți. Celebrăm munca, progresul și capacitatea fiecărui elev de a folosi oportunitățile pe care le are pentru a-și construi propriul drum.

Pentru elevii ale căror rezultate le-am celebrat pe 24 septembrie, examenele din 2026 marchează o etapă importantă. Pentru colegii lor mai mici, aceste rezultate pot arăta unde poate conduce un drum construit cu consecvență, pas cu pas.

Avenor este în Greenfield din 2009. În toți acești ani, comunitatea din jurul nostru a devenit o parte importantă din povestea Avenor. Ne dorim să facem un pas mai departe și să găsim noi moduri prin care putem contribui la viața comunității din Greenfield.

Pentru noi, educația nu se întâmplă doar la școală. Se întâmplă prin conversații, experiențe, întrebări și oameni care se întâlnesc și învață unii de la alții. Iar uneori, o conversație bună sau o experiență potrivită la momentul potrivit poate face diferența pentru un copil sau pentru un părinte.

De aceea, vrem să deschidem către familiile din Greenfield o parte dintre resursele și experiența Avenor.

Ce ar putea însemna asta, concret?

Ne gândim la experiențe și întâlniri care să răspundă unor întrebări pe care mulți părinți le au, indiferent de școala la care învață copilul lor.

De exemplu, cât de bine știe copilul meu limba engleză și care ar fi următorul pas pentru el? V-ar interesa o evaluare a nivelului de limba engleză, împreună cu recomandări privind pregătirea pentru examene precum Cambridge Flyers, A2 Key, B1 Preliminary sau B2 First? 

Pentru familiile cu copii mici, poate fi utilă o conversație despre începerea grădiniței: cum ne pregătim copilul, ce semne arată că este pregătit și ce ar trebui să avem în vedere atunci când alegem mediul potrivit.

Pe măsură ce copiii cresc, apar alte întrebări: Cum înțelegem progresul academic? Ce înseamnă, de fapt, o evaluare? Ce ar trebui să urmărim la diferite vârste? Sunt întrebări la care ne-am putea uita împreună, alături de specialiști Avenor.

Pentru familiile care se apropie de o etapă importantă, am putea vorbi despre alegerea parcursului educațional – românesc, britanic sau internațional – și despre ce presupune fiecare dintre aceste opțiuni în practică.

Iar pentru adolescenți, ne putem uita mai departe, către alegerea materiilor, universitate și posibile direcții de carieră, pornind de la interesele și abilitățile fiecărui copil.

Sunt și subiecte noi care apar rapid în viața copiilor noștri. Cum folosim inteligența artificială în învățare? Cum îi ajutăm pe copii să o folosească eficient, responsabil și cu discernământ? Și cum putem, ca părinți, să înțelegem mai bine aceste schimbări?

În același timp, educația poate însemna pur și simplu să faci, să explorezi și să fii curios. De aceea, ne gândim și la experiențe pentru copii – de la știință și tehnologie la sport, activități creative și experiențe în Pădurea Băneasa.

Vrem să decidem alături de comunitate

Înainte de a stabili ce activități, întâlniri sau experiențe vom organiza, vrem să aflăm de ce au nevoie cu adevărat familiile din Greenfield.

Ce v-ar fi util acum? Ce întrebare aveți despre educația copilului vostru? Ce v-ar face plăcere să puteți explora împreună cu alți părinți și copii, aproape de casă?

Poate fi una dintre ideile de mai sus sau poate fi ceva la care noi nu ne-am gândit încă.

Tu vii cu ideea. Noi o putem transforma în experiență.

Am pregătit un formular scurt, care durează aproximativ două minute. Răspunsurile voastre ne vor ajuta să înțelegem mai bine ce își dorește comunitatea și să alegem de unde să începem.

👉 Spune-ne ce ți-ar fi cu adevărat util:
Completează formularul aici până la 1 octombrie.

Pentru noi, acesta este primul pas: să ascultăm, să adunăm ideile comunității și apoi să vedem ce putem construi împreună, aici, în Greenfield.

Ne dorim ca, mai departe, să fim nu doar vecini, ci și o resursă pentru comunitatea din care facem parte.

Avenor College organizează, pe 6 octombrie, a noua ediție a conferinței „Ce merită învățat?”, avându-l ca invitat pe Alexandru Stermin, biolog, explorator și autor. Întâlnirea va porni de la experiențele sale în comunități indigene din Brazilia și Vietnam și de la întrebarea: ce putem descoperi despre noi atunci când privim lumea prin ochii unor oameni formați într-un alt context cultural?

Tema este relevantă pentru părinți pentru că deschide o discuție despre felul în care privim lumea și despre ce putem învăța atunci când alegem să o privim dintr-o altă perspectivă. Într-o lume în care aceștia vor întâlni oameni, idei și moduri de viață diferite, capacitatea de a ieși din ceea ce le este familiar, de a înțelege o altă perspectivă și de a-și pune propriile convingeri sub semnul întrebării devine o resursă importantă pentru viață.

Conferința va avea loc pe 6 octombrie, de la ora 16:30, la Avenor College, și este deschisă publicului larg. Participarea este gratuită, pe baza confirmării în formularul de înscriere.

Pentru Alexandru Stermin, întâlnirile cu comunități indigene din Brazilia și Vietnam au însemnat mai mult decât experiențe de explorare. Contactul cu oameni care au crescut într-un alt mediu cultural l-a determinat să privească diferit propriul mod de a înțelege lumea și să exploreze ceea ce numește „antropologie inversă”: în loc să îi privim pe ceilalți pentru a-i înțelege, încercăm să ne cunoaștem mai bine pe noi înșine privindu-ne prin ochii lor.

Schimbarea perspectivei poate transforma lucruri pe care le considerăm firești în întrebări. Felul în care muncim, ne petrecem timpul, ne raportăm la natură, definim succesul sau înțelegem starea de bine nu mai apare ca singura variantă posibilă, ci ca una dintre multele forme pe care viața le poate lua.

Cine suntem atunci când renunțăm, pentru o clipă, la ceea ce considerăm normal? Ce înseamnă libertatea? Cum definim starea de bine? Ce loc ocupă natura în viața noastră și cât de mult din felul în care trăim este influențat de cultura în care am crescut? Sunt câteva dintre întrebările care vor sta în centrul întâlnirii.

”La numai 41 de ani, Sandu Stermin excelează într-o pluralitate de direcții, asamblând armonios însușiri și virtuți greu de realizat, chiar și după mulți ani de strădanie. Biografia profesională a lui Sandu Stermin stă mărturie pentru această aserțiune: profesor universitar pasionat, cu vocația împărtășirii de experiențe și înalte cunoștințe academice. Explorator de ținuturi insolite reunind cercetarea științifică și elanul cunoașterii semenilor. Comunicator înnăscut alături de copiii de toate vârstele și tot mai largul auditoriu public pe care l-a câștigat pe drept în ultimii ani. Autor de best seller-uri, de articole de ținută academică, de studii, creator de instituții care militează constructiv pentru conservarea mediului, a speciilor protejate. Sandu Stermin ni se înfățișează drept o personalitate completă, în care exteriorul cercetării empirice se completează cu forța căutărilor interioare: căutarea (poate găsirea) a ceva ce poate fi asimilat drept sens al vieții. Sandu face zona academică să iasă din spațiul câteodată steril al mediului universitar și natura vie și pulsatilă să se așeze în paginile cărților și variatelor canale de comunicare cu ceilalți.  De la știință la viață și îndărăt. Un om deplin.

Pe 6 octombrie, comunitatea Avenor va fi onorată de prezența lui Sandu Stermin în calitate de speaker și de prieten.” – spune Dana Papadima, Director Educațional Avenor College.

O perspectivă relevantă pentru părinți

Tema conferinței deschide și o discuție despre educație și despre ceea ce alegem să le transmitem copiilor.

Dincolo de cunoștințe, competențe și valori, una dintre lecțiile importante pe care le putem oferi copiilor este capacitatea de a privi dincolo de ceea ce le este familiar: să rămână curioși, să întâlnească perspective diferite fără să le judece imediat și să își poată pune propriile convingeri sub semnul întrebării.

Într-o lume în care copiii cresc într-un mediu tot mai divers și mai conectat, capacitatea de a înțelege un punct de vedere diferit devine parte din educația pentru viață. Iar pentru a-i învăța pe copii să privească lumea și prin ochii celuilalt, poate fi important ca și adulții să își ofere, din când în când, aceeași experiență.

„Ce merită învățat?” – un spațiu de reflecție despre educație

Conferința cu Alexandru Stermin face parte din seria „Ce merită învățat?”, inițiată de Avenor College ca un spațiu de întâlnire și dialog despre educație și despre competențele, valorile și perspectivele de care avem nevoie într-o lume în continuă schimbare.

Seria aduce în discuție teme relevante pentru educație și pentru societate, de la psihologie și tehnologie până la viitor, relații și modul în care învățăm. Fiecare ediție pornește de la aceeași întrebare: ce merită cu adevărat să învățăm, noi și copiii noștri, dincolo de ceea ce poate fi măsurat printr-o notă sau un examen?

În cazul întâlnirii cu Alexandru Stermin, răspunsul pornește de la experiența de a ieși din propriul context cultural și de a privi lumea dintr-un alt loc.

Uneori, pentru a învăța ceva cu adevărat nou, nu avem nevoie să acumulăm încă o informație. Avem nevoie doar să privim ceea ce știm deja dintr-o altă perspectivă.

La început, la școală, Horia făcea ceea ce i se cerea. Nu era neapărat copilul care căuta activități în plus sau oportunități dincolo de programul obișnuit al școlii. În timp, însă, ceva s-a schimbat. A început să spună „da” proiectelor, să pună mai multe întrebări, să caute răspunsuri dincolo de ceea ce se preda la clasă și să își testeze propriile alegeri.

16 ani mai târziu, a absolvit liceul Avenor cu rezultate excepționale la examenele A Levels:  A* la Chimie, A* la Matematică, A* la Economie și A la Biologie, dar și cu o direcție clară pentru următorul capitol: va studia medicina la o universitate de top din Italia.

Privind în urmă, Horia nu vorbește despre un singur moment care i-ar fi schimbat parcursul, ci despre o serie de experiențe care, puse cap la cap, l-au ajutat să devină mai curios, mai autonom și mai sigur pe alegerile sale.

„Când eram mic nu eram o persoană prea implicată în activitățile ce presupuneau un efort în plus față de ce era deja cerut la școală, dar, cu timpul, am descoperit noi oportunități care mi-au arătat că sunt mai multe de învățat de la școală decât ceea ce este obligatoriu de făcut. Aceasta este gândirea pe care încerc să o urmez și mai departe în viață.”

Primul pas: să spui „da” lucrurilor pe care nu ți le cere nimeni

Una dintre experiențele care au marcat această schimbare a fost implicarea în proiectele organizate de elevi. 24h Business Challenge, un proiect coordonat integral de elevi, l-a scos din rolul obișnuit de participant la activitățile școlii și i-a oferit responsabilitatea de a construi, împreună cu ceilalți, un proiect.

„24h Business Challenge nu a fost doar o competiție, ci o oportunitate de creștere, atât pentru participanți, cât și pentru organizatori. Ne-am dezvoltat abilități esențiale în business, am învățat să lucrăm sub presiune și am colaborat cu experți care ne-au inspirat”, spune Horia. 

Acest tip de experienșe l-au învățat, treptat, să caute mai mult decât răspunsurile pe care le găsea deja la clasă. Așa a învățat să pună întrebări, să aprofundeze și să își urmeze curiozitatea – abilități care aveau să îi fie utile și atunci când a început să își construiască drumul către medicină. 

Când întrebările devin parte din învățare

Profesorii au avut un rol important în această schimbare. Pentru Horia, relația cu ei nu s-a limitat la lecțiile de la clasă, ci a continuat în jurul întrebărilor pe care le avea și al dorinței de a aprofunda subiectele care îl interesau.

„Profesorii au avut o contribuție esențială la rezultatele mele. Nu doar prin lecțiile predate, ci și prin entuziasmul cu care mi-au răspuns la toate întrebările și prin încurajarea de a căuta mai multe informații și de a aprofunda subiectele care mă interesau, dincolo de ceea ce învățam la clasă.”

Este o schimbare care nu se vede neapărat într-un catalog. Se vede în felul în care un elev începe să caute singur următoarea întrebare și următorul răspuns. Iar această autonomie avea să devină importantă mai ales atunci când Horia a început să își construiască drumul către medicină.

De la influența familiei la o alegere proprie

Pentru Horia, medicina a fost dintotdeauna o opțiune. 

„Pentru mine medicina mereu a fost un drum clar, la început probabil influențat de către tatăl meu, care este medic, dar cu timpul influența s-a transformat încet-încet într-o chemare.”

Așadar, medicina a fost o direcție prezentă de timpuriu în parcursul lui Horia. În anii de liceu, experiențele pe care le-a avut l-au ajutat să o exploreze, să o înțeleagă mai bine și, în cele din urmă, să o confirme ca alegere pentru viitor.

La A Levels, alegerea materiilor a venit firesc pentru cineva care își dorea să studieze Medicina: biologie, chimie și matematică. Dar Horia a ales și economia, o disciplină care nu era legată direct de traseul său profesional.

„Urmând drumul medicinei, alegerile mele la A Levels, respectiv biologia, matematica și chimia, au fost destul de ușor de făcut. Totuși, am ales să studiez și economie pentru a avea o înțelegere mai amplă a situației economice globale și implicit a schimbărilor pe care le generează.”

Rezultatele au venit la finalul acestui parcurs: A* la Chimie, A* la Matematică, A* la Economie și A la Biologie.

Dar pentru Horia, alegerea universității nu a fost la fel de clară de la început.

„Chiar dacă mereu am știut că vreau să studiez medicina, de-abia recent m-am decis la ce universitate o voi studia. Nu pot spune că am avut un plan prea bine conturat la început, mai mult știam că îmi doresc să studiez la o universitate de top. Căutarea a început cu universități din Europa și s-a concretizat în clasa a 12-a în jurul unei opțiuni din Milano, Italia.”

Să vezi înainte să alegi

Un alt pas important a fost programul de internships, care i-a oferit posibilitatea de a se apropia de profesia pe care și-o imagina pentru viitor.

Pentru un elev care știe că vrea să studieze medicina, dar încă nu știe exact cum va arăta viața de după facultate, experiența practică poate spune lucruri pe care o listă de universități nu le poate spune.

„Cred că programul de internships de la Avenor m-a ajutat să mă conving de acest drum pe care îl voi urma. Pentru mine a fost foarte important faptul că am avut posibilitatea să explorez profesia pe care o vizam înainte de a face pasul către universitate.”

Așa s-a conturat alegerea lui Horia: nu ca un plan stabilit în copilărie și urmat fără abatere, ci ca o direcție verificată în timp.

Ce rămâne după rezultate?

Vă invităm să citiți articolul în întregime pe platforma desprecopii.ro.

Avenor contribuie activ la conversația despre educația din România, prin promovarea bunelor practici și prin colaborarea cu parteneri editoriali relevanți din domeniul educației. Ne dorim să aducem mai multă claritate și perspectivă în dialogul dintre școală și părinți, sprijinind decizii informate și responsabile în ceea ce privește parcursul educațional al copiilor.

Pentru un adolescent de 14-15 ani, alegerea direcției academice poate părea uneori o decizie mult prea mare pentru vârsta lui. Ce materii îi plac cu adevărat? La ce este bun? Ce vrea să studieze mai departe? Și, mai ales, cum poate ști toate acestea înainte să fi avut suficient timp să le descopere?

În sistemul britanic, elevii au mai mult timp pentru a găsi aceste răspunsuri.

Rezultatele obținute de elevii Avenor la examenele Cambridge IGCSE din acest an sunt un bun prilej de a vorbi nu doar despre performanța lor academică, ci și despre parcursul care îi conduce către aceste examene și despre alegerile pe care le pot face după aceea.

În acest an, mulți elevi Avenor s-au remarcat prin rezultate excelente. De la clasa a 10-a, Teodora a obținut 7 A* și 2 A iar Sara Maria – 6 A* și 3 A și Sarah-Alexandra – 6 A* și 3 A. Rezultate foarte bune au obținut și Andrei-Mircea – 5 A* și 4 A, Mara Olivia – 5 A*, 3 A și 1 B,  Eva-Miruna – 4 A* și 5 A, Edith Maria – 4 A*, 4 A și 1 B și  Alessia-Mara – 4 A*, 4 A și 1 B.

Lor li se adaugă, Mara – 3 A*, 5 A și 1 B, Maria Teodora – 3 A*, 5 A și 1 B, Mara Ioana -1 A* și 8 A,  David Robert – 1 A*, 7 A și 1 B, Raisa Olga – 2 A*, 5 A și 2 B, Radu – Gabriel – 1 A*, 6 A și 2 B și Teodora – 1 A*, 6 A și 2 B.

La clasa a 9-a, Alexandru, Andrei, Maria-Alecsandra și Stefania-Alexandra au obținut 100 PUM la IGCSE English as a Second Language, cel mai înalt scor posibil pe scala Percentage Uniform Mark utilizată de Cambridge. Practic, acest rezultat confirmă un nivel excepțional de competență în limba engleză – elevii pot înțelege și folosi limba cu un grad foarte ridicat de acuratețe și fluență, atât în comunicarea scrisă, cât și în cea orală. PUM nu reprezintă procentul de răspunsuri corecte din examen, ci este scorul standardizat prin care Cambridge exprimă nivelul de performanță al elevului, iar elevii noștri au atins cel mai înalt nivel.

IGCSE: un final de etapă

Cambridge IGCSE reprezintă una dintre principalele etape ale curriculumului britanic. Elevii studiază un spectru larg de discipline și sunt evaluați riguros la finalul acestei etape, de regulă în jurul vârstei de 16 ani.

Dar poate cel mai interesant lucru despre această etapă este ceea ce nu le cere elevilor să facă.

Nu le cere să decidă foarte devreme care este direcția lor definitivă.

În sistemul britanic, anii de studiu până la IGCSE le oferă elevilor ocazia să exploreze discipline din domenii diferite. Iar după această etapă, la 16 ani, își pot restrânge treptat opțiunile și pot alege materiile pe care le vor aprofunda la AS și A Level.

Este o diferență importantă față de parcursul cu care sunt obișnuiți mulți dintre părinții din România. În sistemul românesc, elevii fac în mod obișnuit o alegere de profil la începutul liceului, în jurul vârstei de 14–15 ani, orientându-se către un profil precum real sau uman.

În curriculumul britanic, această specializare vine mai târziu. Elevii au încă doi ani în care pot explora, testa și compara discipline înainte de a lua decizii academice importante.

Iar la 16 ani, o alegere făcută după ce ai avut timp să descoperi ce îți place și la ce ești bun poate fi o alegere mai conștientă.

Ce sunt, de fapt, IGCSE-urile?

International General Certificate of Secondary Education, sau IGCSE, este calificarea internațională Cambridge destinată, în general, elevilor cu vârste între 14 și 16 ani.

Pe parcursul claselor a 9-a și a 10-a, elevii studiază mai multe discipline și susțin examene pentru fiecare dintre acestea. Sistemul este riguros, iar evaluarea urmărește nu doar acumularea de informații, ci și capacitatea elevilor de a înțelege, aplica, analiza și utiliza ceea ce au învățat.

Un avantaj al acestui model este că păstrează diversitatea disciplinelor într-o etapă în care elevii încă își descoperă interesele. Un elev poate continua să studieze Mathematics și Physics, dar în același timp să își păstreze interesul pentru Economics, English, Geography, Biology, Art sau alte domenii.

Această perioadă de explorare este importantă pentru că interesele și punctele forte ale unui adolescent nu sunt întotdeauna evidente la 14 ani.

Doi ani în plus pentru a descoperi ce ți se potrivește

Alegerea unei direcții academice nu ar trebui să fie doar despre „la ce materii ai note bune”. Este și despre curiozitate, motivație, felul în care gândești și despre ceea ce îți imaginezi că ai vrea să faci mai departe.

De aceea, perioada dintre începutul liceului și alegerile pentru AS și A Level poate deveni una de explorare.

În acești doi ani, elevii pot descoperi că o materie care le părea dificilă devine interesantă, că un domeniu pe care nu îl luaseră în calcul li se potrivește sau, dimpotrivă, că o disciplină la care au rezultate foarte bune nu este neapărat direcția pe care vor să o urmeze.

La finalul clasei a 10-a, aceste experiențe îi ajută să își construiască un profil academic mai asumat și să aleagă disciplinele pe care vor să le aprofundeze în etapa următoare.

Performanța academică lasă loc pentru explorare

Rezultatele excelente obținute de elevii Avenor la IGCSE arată că această perioadă de explorare nu înseamnă un nivel mai scăzut de exigență. Dimpotrivă, examenele Cambridge presupun pregătire riguroasă și un nivel academic ridicat.

În același timp, rezultatele nu sunt privite ca un punct final, ci ca parte dintr-un parcurs mai larg.

Pentru elevi, următoarea întrebare nu este doar „Ce notă am obținut?”, ci și „Ce vreau să fac mai departe cu ceea ce am descoperit despre mine?”

Este momentul în care încep să își aleagă disciplinele pentru AS și A Level, să își contureze mai clar interesele academice și să facă primii pași către domeniile pe care le-ar putea studia la universitate.