Autor: Avenor College

Pentru un adolescent de 14-15 ani, alegerea direcției academice poate părea uneori o decizie mult prea mare pentru vârsta lui. Ce materii îi plac cu adevărat? La ce este bun? Ce vrea să studieze mai departe? Și, mai ales, cum poate ști toate acestea înainte să fi avut suficient timp să le descopere?

În sistemul britanic, elevii au mai mult timp pentru a găsi aceste răspunsuri.

Rezultatele obținute de elevii Avenor la examenele Cambridge IGCSE din acest an sunt un bun prilej de a vorbi nu doar despre performanța lor academică, ci și despre parcursul care îi conduce către aceste examene și despre alegerile pe care le pot face după aceea.

În acest an, mulți elevi Avenor s-au remarcat prin rezultate excelente. De la clasa a 10-a, Teodora a obținut 7 A* și 2 A iar Sara Maria – 6 A* și 3 A și Sarah-Alexandra – 6 A* și 3 A. Rezultate foarte bune au obținut și Andrei-Mircea – 5 A* și 4 A, Mara Olivia – 5 A*, 3 A și 1 B,  Eva-Miruna – 4 A* și 5 A, Edith Maria – 4 A*, 4 A și 1 B și  Alessia-Mara – 4 A*, 4 A și 1 B.

Lor li se adaugă, Mara – 3 A*, 5 A și 1 B, Maria Teodora – 3 A*, 5 A și 1 B, Mara Ioana -1 A* și 8 A,  David Robert – 1 A*, 7 A și 1 B, Raisa Olga – 2 A*, 5 A și 2 B, Radu – Gabriel – 1 A*, 6 A și 2 B și Teodora – 1 A*, 6 A și 2 B.

La clasa a 9-a, Alexandru, Andrei, Maria-Alecsandra și Stefania-Alexandra au obținut 100 PUM la IGCSE English as a Second Language, cel mai înalt scor posibil pe scala Percentage Uniform Mark utilizată de Cambridge. Practic, acest rezultat confirmă un nivel excepțional de competență în limba engleză – elevii pot înțelege și folosi limba cu un grad foarte ridicat de acuratețe și fluență, atât în comunicarea scrisă, cât și în cea orală. PUM nu reprezintă procentul de răspunsuri corecte din examen, ci este scorul standardizat prin care Cambridge exprimă nivelul de performanță al elevului, iar elevii noștri au atins cel mai înalt nivel.

IGCSE: un final de etapă

Cambridge IGCSE reprezintă una dintre principalele etape ale curriculumului britanic. Elevii studiază un spectru larg de discipline și sunt evaluați riguros la finalul acestei etape, de regulă în jurul vârstei de 16 ani.

Dar poate cel mai interesant lucru despre această etapă este ceea ce nu le cere elevilor să facă.

Nu le cere să decidă foarte devreme care este direcția lor definitivă.

În sistemul britanic, anii de studiu până la IGCSE le oferă elevilor ocazia să exploreze discipline din domenii diferite. Iar după această etapă, la 16 ani, își pot restrânge treptat opțiunile și pot alege materiile pe care le vor aprofunda la AS și A Level.

Este o diferență importantă față de parcursul cu care sunt obișnuiți mulți dintre părinții din România. În sistemul românesc, elevii fac în mod obișnuit o alegere de profil la începutul liceului, în jurul vârstei de 14–15 ani, orientându-se către un profil precum real sau uman.

În curriculumul britanic, această specializare vine mai târziu. Elevii au încă doi ani în care pot explora, testa și compara discipline înainte de a lua decizii academice importante.

Iar la 16 ani, o alegere făcută după ce ai avut timp să descoperi ce îți place și la ce ești bun poate fi o alegere mai conștientă.

Ce sunt, de fapt, IGCSE-urile?

International General Certificate of Secondary Education, sau IGCSE, este calificarea internațională Cambridge destinată, în general, elevilor cu vârste între 14 și 16 ani.

Pe parcursul claselor a 9-a și a 10-a, elevii studiază mai multe discipline și susțin examene pentru fiecare dintre acestea. Sistemul este riguros, iar evaluarea urmărește nu doar acumularea de informații, ci și capacitatea elevilor de a înțelege, aplica, analiza și utiliza ceea ce au învățat.

Un avantaj al acestui model este că păstrează diversitatea disciplinelor într-o etapă în care elevii încă își descoperă interesele. Un elev poate continua să studieze Mathematics și Physics, dar în același timp să își păstreze interesul pentru Economics, English, Geography, Biology, Art sau alte domenii.

Această perioadă de explorare este importantă pentru că interesele și punctele forte ale unui adolescent nu sunt întotdeauna evidente la 14 ani.

Doi ani în plus pentru a descoperi ce ți se potrivește

Alegerea unei direcții academice nu ar trebui să fie doar despre „la ce materii ai note bune”. Este și despre curiozitate, motivație, felul în care gândești și despre ceea ce îți imaginezi că ai vrea să faci mai departe.

De aceea, perioada dintre începutul liceului și alegerile pentru AS și A Level poate deveni una de explorare.

În acești doi ani, elevii pot descoperi că o materie care le părea dificilă devine interesantă, că un domeniu pe care nu îl luaseră în calcul li se potrivește sau, dimpotrivă, că o disciplină la care au rezultate foarte bune nu este neapărat direcția pe care vor să o urmeze.

La finalul clasei a 10-a, aceste experiențe îi ajută să își construiască un profil academic mai asumat și să aleagă disciplinele pe care vor să le aprofundeze în etapa următoare.

Performanța academică lasă loc pentru explorare

Rezultatele excelente obținute de elevii Avenor la IGCSE arată că această perioadă de explorare nu înseamnă un nivel mai scăzut de exigență. Dimpotrivă, examenele Cambridge presupun pregătire riguroasă și un nivel academic ridicat.

În același timp, rezultatele nu sunt privite ca un punct final, ci ca parte dintr-un parcurs mai larg.

Pentru elevi, următoarea întrebare nu este doar „Ce notă am obținut?”, ci și „Ce vreau să fac mai departe cu ceea ce am descoperit despre mine?”

Este momentul în care încep să își aleagă disciplinele pentru AS și A Level, să își contureze mai clar interesele academice și să facă primii pași către domeniile pe care le-ar putea studia la universitate.

Rezultatele obținute de elevii Avenor la examenele Cambridge din această vară aduc noi motive de bucurie. Șase dintre elevii noștri de la clasa a 11-a au obținut rezultate deosebit de bune la examenele AS Levels și A Levels, demonstrând un nivel academic ridicat, precum și capacitatea de a aprofunda disciplinele pe care le-au ales și de a-și construi parcursuri academice ambițioase.

Printre aceștia se numără Alex, care a finalizat încă din clasa a 11-a două discipline la nivel complet A Level – Mathematics și Computer Science, obținând A* la fiecare examen. La examenele AS, Alex a obținut, de asemenea, A la Physics și A la Economics. Matei a finalizat și el A Level la Mathematics, cu A*, iar la examenul AS la Physics a obținut A.

Faptul că doi dintre elevi au finalizat examene de nivel A Level încă din clasa a 11-a este, în sine, o performanță academică deosebită. Pentru a ajunge aici, Alex și Matei au lucrat suplimentar și au aprofundat materia dincolo de parcursul obișnuit al clasei, prin studiu individual, cu sprijinul profesorilor Avenor atunci când au avut nevoie.

Este un exemplu concret despre ce poate însemna un parcurs educațional adaptat elevului: atunci când un copil este pregătit să meargă mai repede sau mai în profunzime într-un anumit domeniu, are nevoie de provocări pe măsura nivelului său, dar și de profesori care să îi susțină acest progres.

Un parcurs care se adaptează elevului

Într-o clasă, elevii nu pornesc de la același nivel și nu învață cu toții în același ritm. Unii au nevoie de mai mult timp pentru a consolida anumite concepte, în timp ce alții sunt pregătiți să meargă mai departe.

La Avenor, personalizarea parcursului de învățare face parte din modul în care susținem progresul fiecărui elev. Elevii care demonstrează un nivel academic ridicat și un interes deosebit pentru o anumită disciplină sunt încurajați să aprofundeze și să își extindă parcursul, inclusiv prin lucru individual, resurse suplimentare și pregătire pentru evaluări la un nivel superior.

Parcursul lui Alex și al lui Matei ilustrează această abordare. Ei au ales să ducă anumite discipline până la nivelul complet A Level mai devreme decât parcursul obișnuit, asumându-și un volum suplimentar de studiu și un grad mai mare de autonomie în învățare.

Iar rezultatele confirmă nivelul la care au ajuns: Alex a obținut A* la Mathematics și Computer Science, iar Matei a obținut A* la Mathematics.

Pentru acești elevi, performanța nu se încheie însă odată cu examenul. Din contră, rezultatele obținute mai devreme le creează spațiu pentru următoarea etapă.

În clasa a 12-a, timpul câștigat le permite să se pregătească temeinic pentru examenele A Level care le-au rămas, dar și să exploreze domeniile care îi interesează. Pot participa la internshipuri, se pot implica în proiecte și pot acumula experiențe relevante, care le completează profilul academic, îi ajută să își clarifice direcția pentru studiile universitare și să își construiască un profil de candidat cât mai relevant pentru procesul de admitere.

AS Levels și A Levels: cum funcționează parcursul britanic?

Pentru familiile care nu sunt familiarizate cu sistemul educațional britanic, AS și A Level pot părea, la început, doar două denumiri pentru examene. Ele fac însă parte dintr-un parcurs în care elevii trec treptat de la un curriculum mai larg la unul mai specializat și mai aprofundat.

În etapa de AS Level, elevii studiază discipline la un nivel avansat și susțin examene care pot reprezenta o etapă către A Level. La A Level, studiul unei discipline este aprofundat și evaluat la nivel complet.

În acest sistem, elevii ajung să studieze un număr mai restrâns de discipline decât în etapele anterioare ale școlii. Acest lucru le permite să investească mai mult timp în materiile care îi interesează și care au legătură cu planurile lor de viitor.

Pentru un elev pasionat de matematică, de exemplu, acest lucru poate însemna posibilitatea de a merge mult mai departe în studiul disciplinei. Pentru altul, poate însemna să exploreze mai multe domenii înainte de a decide ce vrea să aprofundeze la nivel A Level.

Nu există, așadar, un singur parcurs. Elevii își pot construi treptat profilul academic în funcție de punctele forte, interesele și obiectivele lor.

Mai mult decât pregătirea pentru un examen

Un astfel de parcurs presupune și dezvoltarea unor competențe care depășesc programa unei discipline.

La nivel AS și A Level, elevii trebuie să demonstreze că înțeleg conceptele, că pot aplica ceea ce au învățat, că pot analiza și argumenta și că pot rezolva probleme complexe. Atunci când aleg să parcurgă individual o parte din materie, învață în plus să își organizeze timpul, să își stabilească obiective și să își asume responsabilitatea pentru propria învățare.

Aceste competențe sunt importante mai ales în perspectiva studiilor universitare, unde autonomia și capacitatea de a lucra independent devin esențiale.

Rezultatele celor șase elevi Avenor arată astfel nu doar performanța la un examen, ci și diversitatea unor parcursuri academice construite în jurul elevului.

Dimi a obținut AAA, iar Andreea, Marius și Sonia au obținut AAAB, cu AAA în primele trei discipline. Pentru fiecare dintre ei, rezultatele la AS reprezintă o etapă importantă în parcursul către următoarele alegeri academice.

Când performanța este însoțită de provocarea potrivită

Pentru Avenor, aceste rezultate sunt importante nu doar pentru că arată un nivel academic ridicat, ci și pentru că spun ceva despre felul în care poate arăta învățarea atunci când este adaptată nevoilor fiecărui elev.

Un elev care este pregătit să avanseze are nevoie de oportunitatea de a o face. Iar un elev care manifestă un interes deosebit pentru un domeniu are nevoie de contexte în care să îl poată aprofunda.

Parcursul lui Alex și al lui Matei, care au finalizat examene de nivel A Level încă din clasa a 11-a, este un exemplu al acestei filosofii: performanța este susținută prin provocări academice, autonomie și sprijinul profesorilor, astfel încât fiecare elev să poată progresa cât mai aproape de propriul său potențial.

Felicitări, Alex, Dimi, Matei, Andreea, Marius și Sonia, pentru rezultatele obținute și, mai ales, pentru munca, curiozitatea și determinarea din spatele lor!

La Avenor, ne dorim ca elevii să nu fie limitați de un parcurs standard, ci să aibă mereu posibilitatea de a merge mai departe atunci când sunt pregătiți.

După 21 de luni de colaborare, proiectul PACT (Proiecte Aplicate în Contexte Transdisciplinare) pentru IMPACT se încheie oficial la 31 august 2026. Implementat de Școala Gimnazială Avenor în parteneriat cu Școala „Gheorghe Vernescu” din Râmnicu Sărat, proiectul a pornit de la o întrebare simplă: cum putem face ca matematica să fie mai relevantă, mai accesibilă și mai conectată cu realitatea în care trăiesc copiii?

PACT pentru IMPACT a fost implementat în cadrul apelului „Granturi pentru unități de învățământ pilot”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), și a urmărit dezvoltarea unui model educațional inovator pentru predarea și învățarea matematicii în ciclul primar.

De la matematică învățată la matematică aplicată

 

Scopul proiectului a fost o transformare a modului în care matematica este predată și învățată în ciclul primar, prin dezvoltarea literației matematice și a competențelor de gândire critică și creativă. În același timp, profesorii au beneficiat de un cadru de formare continuă, mentorat și co-teaching, pentru a putea testa și integra noi abordări în activitatea de la clasă.

Abordarea transdisciplinară a conectat matematica cu situații din viața reală, oferindu-le elevilor contexte în care conceptele matematice nu au fost doar învățate, ci și folosite. Activități precum grădinăritul, măsurarea, estimarea, lucrul cu bugete sau utilizarea materialelor manipulative au creat oportunități pentru ca elevii să descopere cum matematica îi ajută să înțeleagă și să rezolve situații concrete.

În paralel, profesorii celor două școli au lucrat împreună prin sesiuni de co-teaching, vizite de lucru, formare și schimb de experiență. Astfel, proiectul a creat nu doar contexte de învățare pentru elevi, ci și contexte de învățare profesională pentru cadrele didactice.

Un parteneriat construit pas cu pas

Unul dintre elementele importante ale PACT pentru IMPACT a fost colaborarea dintre două școli cu contexte educaționale diferite. Pe parcursul celor 21 de luni, profesorii de la Avenor și cei de la Școala „Gheorghe Vernescu” au avut ocazia să observe practici diferite, să lucreze împreună, să testeze abordări noi și să le adapteze propriilor clase.

Parteneriatul nu se încheie odată cu proiectul. Cele două școli vor continua să colaboreze, ca parte a sustenabilității proiectului, pentru a păstra și dezvolta practicile și experiențele construite împreună.

Ce rămâne după PACT pentru IMPACT

Toate obiectivele și rezultatele asumate prin proiect au fost atinse. Au fost dezvoltate resurse și activități educaționale, au fost create contexte de formare și colaborare pentru profesori și au fost testate modalități de a aduce matematica mai aproape de experiențele reale ale elevilor.

Dar miza proiectului a fost, de la început, mai largă decât dezvoltarea unor activități sau resurse. Abordarea practică și transdisciplinară a urmărit să schimbe treptat felul în care elevii se raportează la matematică și felul în care profesorii proiectează experiențele de învățare: mai multă înțelegere, mai multă explorare și mai multe oportunități de a aplica ceea ce au învățat.

Din această perspectivă, PACT pentru IMPACT este unul dintre primii pași pe care Avenor îi face pentru a duce mai departe modelul său educațional, filosofia privind învățarea și practicile dezvoltate în cadrul comunității Avenor, către alte școli și profesori.

Proiectul a fost gândit încă de la început ca un model care poate fi adaptat și replicat în alte contexte educaționale. Experiența celor 21 de luni oferă astfel nu doar rezultate pentru cele două școli implicate, ci și un punct de plecare pentru extinderea unor practici inovatoare și pentru contribuția, pe termen lung, la modernizarea învățământului românesc.

PACT pentru IMPACT se încheie oficial la 31 august 2026. Colaborarea dintre cele două școli continuă, iar experiențele, resursele și practicile dezvoltate în cadrul proiectului merg mai departe, în clase, către elevi.

Class of 2026 a obținut cele mai bune rezultate Cambridge A Level din istoria Avenor College. Pentru cei 40 de absolvenți, performanța academică se transformă acum în oportunități: admiterea la universități de top din Marea Britanie și Europa, programe competitive în domenii foarte diferite și posibilitatea de a-și continua studiile în opt țări.

Rezultatele vorbesc despre o generație care a ridicat standardul academic la Avenor, opt dintre absolvenți obținând  A și A* pe linie.

Pentru ei, dar și pentru întreaga generație, rezultatele A Level nu reprezintă un punct final, ci începutul unei noi etape: accesul la universități de top, alegerea domeniilor în care vor să se specializeze și, mai ales, libertatea de a-și construi propriul drum.

Performanța care deschide accesul către cele mai bune universități din lume

Unul dintre cele mai relevante rezultate ale acestei generații se vede în universitățile pe care absolvenții le-au ales pentru următoarea etapă a parcursului lor. Toți absolvenții Avenor care au optat pentru Marea Britanie au fost admiși la universități din Russell Group sau la alte universități britanice de top.

Printre destinațiile lor se numără: University of Bristol, King’s College London și Queen Mary University of London. Programele alese sunt la fel de diverse precum interesele elevilor: Film and Television, History, History and International Relations, History and Modern Languages with a Year Abroad și Culture, Media & Creative Industries.

 Lor li se adaugă University of St Andrews, în Scoția, unde unul dintre absolvenții Class of 2026 va studia Comparative Literature and Philosophy.

Astfel, fiecare dintre absolvenții Class of 2026 care a ales Marea Britanie își va continua studiile într-un mediu universitar recunoscut pentru performanța academică și cercetare.

Dar traseul european al generației nu se oprește în Regatul Unit.

Patru absolvenți își construiesc viitorul în inginerie la Eindhoven

Pentru patru dintre absolvenții Class of 2026, următorul capitol începe în Olanda, la Eindhoven University of Technology (TU/e), universitate recunoscută la nivel internațional pentru programele sale din domeniul științei, tehnologiei și ingineriei și membră a 4TU.Federation, alianța universităților tehnice din Olanda.

Tudor și Ileana vor studia Electrical Engineering, Maxim Mechanical Engineering, iar Vlad Computer Science and Engineering. Sunt domenii aflate în centrul dezvoltării tehnologice, de la sisteme electrice și inginerie mecanică până la informatică și inovație digitală.

La TU/e, educația în inginerie este strâns legată de cercetare și de aplicarea cunoștințelor în contexte reale. Universitatea pune accent pe inovație, colaborare și Challenge-Based Learning, o abordare prin care studenții sunt încurajați să găsească soluții pentru probleme tehnice și sociale complexe.

Alegerea celor patru se înscrie într-o direcție mai largă a generației: șapte absolvenți din Class of 2026 se îndreaptă către Science & Technology, alegând domenii în care gândirea analitică, creativitatea și capacitatea de a rezolva probleme se întâlnesc cu tehnologiile care modelează viitorul.

Business, Finance & Economics – cea mai populară alegere a generației

Business, Finance & Economics este domeniul ales de cei mai mulți absolvenți din Class of 2026: 14 dintre cei 40 de absolvenți își vor continua studiile universitare în această direcție, în programe și universități care reflectă diversitatea intereselor lor.

Trei dintre absolvenți vor studia la Bocconi University, una dintre universitățile europene de referință în domeniul businessului și economiei, în programe precum International Economics and Finance, International Economics and Management și Economics, Management and Computer Science. Alți cinci au primit oferte definitive de la IE University din Spania, pentru programe precum Law, Business Administration, Economics and International Relations și Economics.

Diversitatea alegerilor se vede chiar în interiorul aceluiași domeniu: economia și businessul se întâlnesc cu tehnologia, dreptul și relațiile internaționale, iar absolvenții își construiesc parcursuri universitare diferite, pornind de la propriile interese și aspirații.

Un alt domeniu important pentru această generație este Medicina, aleasă de șase absolvenți. Patru dintre cei care au aplicat au fost deja admiși la universitățile pe care le vizau, printre destinații numărându-se Humanitas University, unde vor studia Medicine and Surgery și Biomedical Engineering. Pentru ceilalți doi, procesul de admitere în Irlanda și Italia urmează să se deschidă.

O generație, multe domenii

Privită în ansamblu, distribuția alegerilor universitare arată cât de diferite sunt drumurile pe care pornesc absolvenții Class of 2026.

Din cei 40 de absolvenți, 14 au ales Finance, Economics & Business, 10 se îndreaptă către Law, Psychology & Humanities, 7 către Science & Technology, 6 către Medicine și 3 către Creative Arts.

Este o generație care nu se definește printr-o singură zonă de interes. În aceeași cohortă găsim viitori economiști și antreprenori, ingineri și specialiști în tehnologie, medici, juriști, cercetători și profesioniști în industriile creative.

Iar unele dintre alegeri sunt, la rândul lor, combinații între domenii. De exemplu, Economics, Management and Computer Science reunește business-ul și tehnologia, în timp ce programele de History and International Relations sau History and Modern Languages combină discipline din zone diferite ale științelor umaniste.

Această varietate este una dintre cele mai importante caracteristici ale Class of 2026: performanța academică nu a dus la un singur model de succes, ci a creat spațiu pentru drumuri foarte diferite.

Libertatea de a alege, responsabilitatea de a performa

Dincolo de universitățile și programele către care se îndreaptă absolvenții Class of 2026, aceste rezultate spun și ceva despre parcursul lor din anii de liceu. Programul Cambridge A Level le-a oferit libertatea de a aprofunda disciplinele care îi interesează și de a-și construi un profil academic în acord cu pasiunile, punctele forte și planurile lor pentru viitor.

Această libertate vine însă la pachet cu responsabilitatea de a face alegeri, de a munci constant și de a-și urmări visurile. Rezultatele obținute nu sunt doar efectul unui sistem educațional care oferă opțiuni, ci și al efortului susținut al fiecărui elev, al disciplinei și al capacității de a transforma propriile interese în obiective pentru care merită să muncească.

În acest parcurs, profesorii au un rol esențial: îi ajută pe elevi să își descopere punctele forte, îi provoacă să își depășească limitele și le oferă feedback-ul de care au nevoie pentru a progresa. Alături de sprijinul familiilor și de implicarea fiecărui elev, acest parteneriat creează contextul în care potențialul se poate transforma în performanță.

Iar rezultatele se văd astăzi în opțiunile pe care le au la dispoziție: universități de top din Marea Britanie, Italia, Olanda, Spania, Irlanda, Franța, Grecia și România dar și trasee academice care acoperă domenii de la inginerie, informatică și economie până la medicină, drept, istorie sau industrii creative.

Poate că aceasta este cea mai relevantă imagine a Class of 2026: o generație care a obținut rezultate academice excepționale și care, în același timp, și-a găsit propriile direcții. Pentru că performanța nu înseamnă să urmezi un singur drum, ci să ai libertatea de a-l alege pe cel potrivit și responsabilitatea de a-l parcurge cu perseverență.

Felicitări, Class of 2026! Suntem mândri de voi și de standardul de excelență pe care l-ați ridicat la Avenor.

Cum ar fi să poți vedea dintr-o privire întregul parcurs educațional al unui copil, de la grădiniță până la liceu? 

Aceasta a fost provocarea cu care profesorii Avenor au început pregătirea pentru noul an școlar. Împreună, au creat o reprezentare vizuală a parcursului de învățare al unui copil de la 2 la 18 ani, plecând de la 3 întrebări: 

Cu câți profesori interacționează un copil în 16 ani?

Prin câte materii trece de-a lungul timpului și în ce momente acestea se diversifică?

Câte lecții unice sunt planificate, pregătite și predate pe tot acest parcurs de învățare?

Provocarea părea simplă, dar s-a dovedit că dincolo de exercițiu matematic, a contat conectarea acestor informații pentru a le transforma într-un singur drum continuu. Urmăriți video-ul de mai jos pentru a vedea cum s-a desfășurat întregul exercițiu. 

De la materii separate la un singur parcurs de învățare

Împărțiți în 16 echipe, profesorii au construit din piese divers colorate, fiecare dintre cei 16 ani ai parcursului educațional, de la grădiniță până la liceu. Fiecare echipă a primit piesele de construcție corespunzătoare disciplinelor și volumului de învățare din anul pe care îl reprezenta și a trebuit să construiască, pe masa de lucru, anul respectiv. La final, cele 16 construcții au fost unite într-un singur parcurs – parcursul educațional al unui copil de la 2 la 18 ani. 

Dincolo de construcție, de bucuria jocului și a colaborării, profesorii au identificat pentru fiecare an de studiu acele elemente esențiale care duc învățarea mai departe centrate pe trei dimensiuni: Concepte, Competențe și Caracter. 3C ne ajută să privim dezvoltarea copilului în ansamblu: nu doar ce știe, ci și ce poate face cu ceea ce învață și, mai ales, cine devine pe parcurs.

Conceptele îi ajută pe elevi să dezvolte o înțelegere profundă, pe care să o poată transfera în contexte diferite. Competențele le oferă instrumentele pentru a aplica ceea ce învață, pentru a rezolva probleme și a colabora. Caracterul se construiește prin felul în care învață să ia decizii, să relaționeze cu ceilalți și să contribuie la lumea din jurul lor.

Activitatea i-a provocat pe profesori să privească fiecare an nu ca pe o etapă izolată, ci ca pe o parte dintr-o construcție mai amplă:

Ce are nevoie un copil să înțeleagă în această etapă? Ce competențe dezvoltă? Ce fel de persoană devine? Și cum se conectează ceea ce se întâmplă în acest an cu ceea ce a fost construit înainte și cu ceea ce urmează?

Când drumurile individuale au fost unite, profesorii au putut vedea imaginea de ansamblu: un singur parcurs educațional, de la grădiniță până în liceu.

Când piesele încep să se conecteze

Privit de la distanță, parcursul unui copil poate părea o succesiune de materii, ani școlari și etape. Privit mai atent, este o rețea de conexiuni care se construiesc în timp.

 „Când mă gândesc la toate materiile pe care un copil le învață de la grădiniță până când pleacă din școală, mă gândesc la toate conexiunile care se construiesc în timp, la fel cum noi construim acum cu aceste piese. Și mi s-a părut foarte interesant că, în echipa noastră, unii dintre noi am ales să construim elemente ale naturii, lucruri și tot felul de alte detalii. Cred că astfel de elemente de caracter sunt foarte importante pentru dezvoltarea copiilor, dincolo de partea academică” – menționează Cristina Farcaș, Deputy Head of Nursery.

Pentru că un parcurs educațional coerent nu înseamnă doar să adaugi, an după an, noi cunoștințe. Înseamnă să construiești conexiuni între ceea ce copiii învață, competențele pe care le dezvoltă și oamenii care devin.

Dar cum facem ca toate aceste piese să se conecteze? Una dintre cele mai importante concluzii ale activității a fost nevoia de colaborare și comunicare între discipline, profesori și etape de învățare.

Mari Nicolae, Academic Learning Lead Primary, vorbește despre această provocare din perspectiva conexiunilor dintre discipline: „Cea mai mare provocare în construirea unui curriculum coerent, de la 2 la 18 ani, ar fi comunicarea dintre discipline. Cum să faci ca toate disciplinele să comunice între ele, profesorii să vorbească între ei, iar copiii să poată să vadă transferul de la o materie la cealaltă.”

Comunicarea dintre discipline este însă doar primul pas. Pentru ca aceste conexiuni să devină vizibile și relevante pentru copii, conceptele trebuie să se așeze într-o structură coerentă de învățare. „Pentru ca cei 16 ani de învățare să devină un singur parcurs, avem nevoie să integrăm conceptele disciplinare într-un mod coerent.” – explică Cristina Bumboiu, Curriculum Development and Teacher Training.

Atunci când un concept apare în mai multe discipline, când o competență este exersată în contexte diferite sau când o abilitate construită într-o etapă devine baza pentru următoarea, învățarea capătă continuitate și sens.

Pentru Georgiana Socoliu, Deputy Head – Pastoral of Secondary, coerența înseamnă și să devenim mai conștienți de întregul parcurs, nu doar de segmentul în care lucrează fiecare profesor: „Avem nevoie să fim conștienți de munca din celelalte niveluri, să știm unii de ceilalți și să fim conștienți de munca din spate și din față, să fim conectați prezent, trecut și viitor.”

Daniel O’Connell, Teacher of English, pune accentul pe comunicarea dintre profesori ca element care leagă toate aceste etape: „Cred că avem nevoie de comunicare. În felul acesta, nu vor fi călătorii separate, ci un singur parcurs continuu, cu multe opriri și cu profesori care comunică între ei pe tot parcursul acestuia.”

Este o schimbare importantă de perspectivă. Un profesor de grădiniță pune bazele pe care un profesor din școala primară le dezvoltă. Un profesor din școala primară construiește competențe pe care profesorii din gimnaziu le vor extinde mai târziu. Iar profesorii din liceu lucrează cu elevi ale căror cunoștințe, competențe și caracter au fost modelate de-a lungul multor ani.

Fiecare profesor vede o parte a parcursului. Copilul trăiește întregul parcurs.

De la viziune la un parcurs coerent de învățare 

Activitatea nu a fost doar un exercițiu de colaborare sau o modalitate creativă de a începe pregătirea pentru noul an școlar. Ea a făcut vizibilă o direcție importantă în dezvoltarea curriculumului Avenor: construirea unui parcurs educațional din ce în ce mai coerent și mai intenționat, de la grădiniță până la liceu.

În acest context, echipa de Curriculum Avenor dezvoltă Learning Progressions – continuități clare în ceea ce privește Conceptele, Competențele și Caracterul, de la grădiniță până la absolvire.

Acestea îi ajută pe profesori să înțeleagă ce au construit deja elevii înainte de a ajunge într-un anumit an de studiu și ce urmează să dezvolte mai departe. În același timp, creează o direcție comună pentru proiectarea unor experiențe de învățare profunde, active și relevante.

Este, într-un fel, aceeași construcție pe care profesorii au realizat-o în cadrul activității, dusă mai departe în practica de zi cu zi: să vedem piesele, dar mai ales să vedem imaginea pe care o formează împreună.

Profesorii învață pentru a-i putea ajuta pe copii să învețe

Este ceva simbolic în faptul că începutul noului an școlar îi găsește pe profesori în postura de învățăcei. Au colaborat, au comunicat, au luat decizii împreună cu colegi din etape diferite ale școlii și au transformat o colecție de piese într-un întreg.

Au experimentat, la rândul lor, un mod de învățare interactiv, în care experiența, colaborarea și reflecția au fost la fel de importante ca rezultatul final.

Pentru că pregătirea profesorilor pentru un nou an școlar nu înseamnă doar să le oferim informații. Înseamnă să le oferim și experiențe de învățare relevante, care îi provoacă să fie curioși, să colaboreze, să reflecteze și să creeze conexiuni.

Educația unui copil este formată din mii de momente – o întrebare pusă, un concept înțeles, o competență exersată, o provocare depășită, încurajarea unui profesor, o prietenie, o greșeală, o perspectivă nouă.

Fiecare este o piesă. Dar piesele capătă sens atunci când se conectează. La Avenor, acesta este parcursul pe care continuăm să îl construim împreună: un parcurs coerent, de la grădiniță până în liceu, în care conceptele, competențele și caracterul se dezvoltă de-a lungul timpului, iar fiecare profesor contribuie la imaginea de ansamblu.

Pentru unele familii, începutul unui nou an școlar vine și cu o decizie importantă: alegerea unei școli noi. 

Avenor College organizează pe 25 august 2026 ultima sesiune de admitere înainte de începerea anului școlar. Pentru familiile care caută o școală, acum este momentul să descopere dacă Avenor este alegerea potrivită pentru copilul lor.

Pentru detalii suplimentare despre Avenor și despre sesiunea de admitere din 25 august 2026, înscrie-te aici.

Elevii admiși în această sesiune vor putea începe școala la Avenor pe 1 septembrie.

Un parcurs care crește odată cu copilul

Pentru un părinte, alegerea unei școli nu înseamnă doar să găsească un loc potrivit pentru copil în anul care urmează. Înseamnă să încerce să privească mai departe: Cum va arăta parcursul lui peste cinci, zece sau cincisprezece ani? Îi va oferi suficiente opțiuni? Va învăța să se descurce singur? Își va putea construi propriul drum?

La Avenor College, răspunsul la aceste întrebări este oferirea unui parcurs educațional complet, de la 2 la 18 ani.

Un copil de trei ani nu învață în același fel ca un copil de zece ani. Iar un adolescent care se pregătește pentru universitate are alte nevoi decât un elev care abia începe școala.

De aceea, un parcurs educațional relevant nu poate arăta la fel la fiecare vârstă. La Avenor, curriculumul britanic oferă un cadru coerent, în care modul de învățare se schimbă pe măsură ce copilul crește, fără ca direcția generală să se piardă.

În primii ani, învățarea pornește din curiozitate, explorare și experiențe directe. Copilul are nevoie să descopere lumea, să facă alegeri și să capete încredere în propriile capacități.

Pe măsură ce ajung la școala primară, copiii au nevoie de un echilibru între siguranță și provocare. Își dezvoltă competențele academice, dar și curiozitatea, creativitatea și capacitatea de a lucra împreună cu ceilalți.

„Copiii au nevoie, în primii ani de școală, de un mediu în care să se simtă în siguranță, văzuți și încurajați, dar și de limite clare și reguli consecvente. Credem că învățarea apare cel mai bine atunci când există acest echilibru între relații calde și așteptări ferme. Rolul nostru este să construim un cadru în care copiii să își dezvolte atât competențele academice, prin studiu riguros, cât și curiozitatea, colaborarea și creativitatea, prin joc, proiecte transdisciplinare și experiențe de învățare cu sens ”, spune Ramona Mucenic, Head of Primary School, Avenor College.

De la cunoștințe la autonomie

Gimnaziul aduce o schimbare importantă. Elevii încep să își asume tot mai mult responsabilitatea pentru propria învățare, să pună întrebări, să argumenteze și să caute soluții.

La Avenor, această etapă este construită în jurul a trei dimensiuni care se dezvoltă împreună: concepte, competențe și caracter – ceea ce știe elevul, ceea ce poate face cu ceea ce știe și felul în care alege să acționeze și să interacționeze cu ceilalți.

„În gimnaziu se construiesc competențele care îi vor ajuta pe copii să navigheze un viitor imprevizibil. De aceea, la Avenor College lucrăm intenționat cu cele trei dimensiuni ale învățării – Concepts, Competencies și Character. Nu este suficient ca un elev să acumuleze informații; este important să știe să pună întrebări bune, să analizeze critic, să colaboreze eficient și să își gestioneze propriul proces de învățare. Credem că performanța academică apare atunci când cunoștințele sunt dublate de competențe transferabile și de un caracter construit pe responsabilitate, autonomie și integritate. ”, spune Diana Segărceanu, Founder & Executive Director, Avenor College.

Este, de fapt, trecerea de la „ce știu?” la „ce pot face cu ceea ce știu?”. Iar această schimbare pregătește elevul pentru etapa următoare.

Mai multă alegere, pe măsură ce elevul crește

În liceu, parcursul britanic devine din ce în ce mai personalizat. Elevii urmează mai întâi programul IGCSE (clasele a 9-a și a 10-a), care le oferă o bază academică solidă într-o varietate de discipline, iar apoi ajung la A Levels (clasele a 11-a și a 12-a), unde își aleg materiile în funcție de interesele, punctele forte și planurile lor de viitor.

Această trecere de la un curriculum mai larg la unul mai specializat îi ajută să își asume treptat propriile decizii academice.

„Pentru elevii din România, A Levels reprezintă un avantaj major: aceste calificări sunt recunoscute și acceptate direct de universități din Marea Britanie, Europa, Statele Unite, Canada și Asia, devenind un adevărat pașaport academic internațional. An de an, lista universităților care îi primesc pe elevii Avenor College se lărgește, incluzând atât instituții de prestigiu din întreaga lume, cât și universități din România. Parcursul britanic este mai mult decât un set de examene internaționale. Este un mod de a construi treptat autonomia elevilor, capacitatea lor de a gândi critic și de a-și asuma propriile decizii academice. Elevii încep cu un curriculum amplu, care le oferă o bază solidă în mai multe domenii, iar pe măsură ce avansează sunt încurajați să își personalizeze traseul educațional în funcție de interese, puncte forte și planuri de viitor. Acest echilibru între rigoare și flexibilitate se potrivește firesc profilului elevilor Avenor: tineri curioși, implicați și cu o perspectivă globală asupra educației ”, explică Richard Thomason, Head of Secondary School, Avenor College.

Un parcurs coerent, de la primii pași până la universitate

Privit în ansamblu, parcursul Avenor nu înseamnă doar continuitatea unui curriculum de la 2 la 18 ani. Înseamnă continuitatea unei viziuni asupra copilului și asupra felului în care învață.

De la curiozitatea primilor ani, la construirea competențelor și autonomia în gimnaziu și apoi la alegerile academice tot mai personale din liceu, fiecare etapă pregătește pasul următor, fără să piardă din vedere nevoile din prezent ale copilului.

Pentru familiile care își doresc să descopere acest parcurs și să afle mai multe despre sesiunea de admitere din 25 august, înscrierile se fac aici.

Mulți părinți au aceeași senzație când își întreabă copiii cum a fost la școală: o zi plină, multă informație, multe materii, dar prea puțin timp pentru a aprofunda cu adevărat ceva.

Orele se succed rapid, clopoțelul întrerupe uneori exact momentul în care discuția devine interesantă, iar copiii trec rapid de la matematică la literatură, apoi la biologie și limbi străine, într-un ritm care lasă puțin spațiu pentru reflecție, întrebări sau explorare reală.

Pornind de la această realitate, Avenor College va introduce, începând cu septembrie 2026, sesiuni de învățare de 90 de minute pentru elevii de gimnaziu și liceu.

De ce modelul clasic al orelor de 50 de minute începe să fie depășit

Schimbarea nu înseamnă „mai multă școală” și nici lecții mai lungi în forma clasică pe care o știm cu toții. Ideea din spatele noului program este una simplă: copiii au nevoie de timp pentru a înțelege profund, pentru a pune întrebări, pentru a face conexiuni și pentru a aplica ceea ce învață.

„Dacă vrem ca elevii să își dezvolte gândirea critică, capacitatea de analiză și autonomia, atunci trebuie să le oferim și cadrul necesar pentru asta. Învățarea profundă nu se întâmplă pe fugă”, explică Dana Papadima, Director Educațional la Avenor College.

Într-un interval mai lung, profesorii pot construi experiențe de învățare mai naturale și mai apropiate de felul în care învățăm, de fapt, în viața reală. Există timp pentru explicații, pentru lucru în echipă, pentru dezbateri, pentru exerciții practice, pentru greșeli și feedback.

„Uneori, cele mai valoroase momente dintr-o lecție apar după ce elevii au avut timp să se așeze în subiect, să își formuleze propriile întrebări și să înceapă să gândească în profunzime”, spune Dana Papadima.

Modelul este deja prezent de mulți ani în numeroase școli internaționale, unde organizarea timpului în sesiuni mai lungi de învățare face parte din practica obișnuită, mai ales în gimnaziu și liceu.

Richard Thomason, Head of Secondary School la Avenor College, spune că discuția despre timpul de învățare este una tot mai importantă la nivel internațional.

„În multe sisteme internaționale, intervalele de învățare mai lungi de 50 de minute sunt deja parte din practica obișnuită. Nu vorbim despre o tendință experimentală, ci despre o preocupare veche legată de modul în care folosim timpul astfel încât să susținem învățarea profundă, nu doar parcurgerea rapidă a conținutului”, explică acesta.

El face referire la cercetări internaționale despre organizarea timpului școlar și impactul asupra învățării, care arată că sesiunile extinse pot crea contexte mai bune pentru activități bazate pe inquiry, colaborare, problem solving și feedback imediat atunci când sunt bine proiectate pedagogic. Un raport recent emis de Brown University vorbește despre diferența dintre simplul timp petrecut la școală și ceea ce autorii numesc active learning time, timpul în care elevii sunt implicați autentic în procesul de învățare. De fapt, aceasta este discuția importantă: nu doar cât timp stau copiii în clasă, ci ce fel de experiențe de învățare fac posibile aceste intervale.

Cum ajută orele mai lungi gândirea critică și învățarea profundă

Richard Thomason subliniază că sesiunile de 90 de minute nu înseamnă prelungirea modelului clasic de predare frontală.

„Niciun copil nu poate rămâne concentrat 90 de minute într-o lecție construită exclusiv în jurul expunerii profesorului. Aceste intervale funcționează atunci când alternezi ritmurile de lucru: explicație, reflecție, lucru în echipă, aplicații practice, feedback, discuții și autonomie. În realitate, lecțiile mai lungi le oferă profesorilor mai multă flexibilitate pedagogică și elevilor mai mult spațiu pentru gândire.”

Cu alte cuvinte, se reduce senzația de „alergare continuă” prin materie. Copiii au mai mult timp să proceseze informația și să participe activ la lecție, nu doar să primească rapid conținut nou.

Cum se schimbă evaluarea elevilor în cadrul sesiunilor de 90 de minute

Mihaela Ancuța, profesor de Matematică la Avenor College și inspector BSO, explică faptul că intervalele mai lungi schimbă și modul în care profesorii pot evalua progresul elevilor.

„Într-o oră clasică de 45–50 de minute, timpul este adesea prea scurt pentru a vedea cu adevărat cum gândește un copil. În 90 de minute însă, poți urmări cum analizează, cum explică, cum lucrează în echipă, cum își corectează greșelile și cum își construiește înțelegerea. În același timp, poți construi activități de explorare și descoperire, poți crea contexte diferite în care elevii să gândească profund, să pună întrebări și să găsească soluții, atât individual, cât și în colaborare cu ceilalți.

Pentru profesori, acest lucru este extrem de valoros. Matematica nu înseamnă doar aplicarea rapidă a unui algoritm. Înseamnă analiză, argumentare, explorare și capacitatea de a transfera concepte în contexte diferite. Pentru toate acestea este nevoie de timp”, spune ea.

Vă invităm să citiți articolul în întregime pe platforma Desprecopii.

Avenor contribuie activ la conversația despre educație din România, prin promovarea bunelor practici și prin colaborarea cu parteneri editoriali relevanți din domeniul educației. Ne dorim să aducem mai multă claritate și perspectivă în dialogul dintre școală și părinți, sprijinind decizii informate și responsabile în ceea ce privește parcursul educațional al copiilor. 

Nimeni nu poate spune astăzi cum va arăta lumea în care copiii noștri vor fi adulți. Poate de aceea întrebarea pe care și-o pun astăzi tot mai mulți părinți nu mai este doar „Care este cea mai bună școală?”, ci una mult mai dificilă: Cum aleg un parcurs care să rămână relevant și peste 15 ani? 

Este o întrebare legitimă. Școala ar trebui să pregătească pentru viitor. 

Dar realitatea este că, în timp ce viitorul este greu de imaginat pentru mulți părinți, prezentul este foarte concret. Îl vezi în fiecare dimineață când îți lași copilul la școală. În felul în care vorbește despre profesorii lui. În curiozitatea cu care povestește ce a descoperit. În încrederea pe care o capătă treptat. În prieteniile pe care și le construiește. În întrebările pe care începe să le pună.

De aceea, valoarea unui parcurs educațional nu se măsoară doar prin promisiunea că îl va pregăti pentru lumea de mâine. Se măsoară și prin ceea ce oferă copilului astăzi, în fiecare etapă a dezvoltării sale. Ce are nevoie un copil de 3 ani este diferit de ceea ce are nevoie la 10 ani. Ce contează în gimnaziu este diferit de ceea ce va conta în ultimii ani de liceu. Iar una dintre cele mai mari provocări pentru orice școală este să păstreze această relevanță de-a lungul întregului parcurs.

La Avenor College, răspunsul a fost construirea unui traseu educațional continuu, de la Early Years până la A Levels, în care fiecare etapă are obiective diferite, dar urmărește aceeași idee: dezvoltarea unor tineri pregătiți pentru viitor, fără a pierde din vedere ceea ce au nevoie acum.

O școală internațională bilingvă, construită în România

Poate că cea mai mare provocare pentru educație astăzi este să rezolve această contradicție. Pe de o parte, școala trebuie să îi pregătească pe copii pentru o lume care nu există încă. Pe de altă parte, nu poate sacrifica prezentul în numele unui viitor abstract.

Un copil de 2 ani are nevoie înainte de toate de siguranță, explorare și încredere. Un elev de școală primară are nevoie să descopere bucuria învățării și să își dezvolte autonomia. În gimnaziu apar întrebările despre identitate, apartenență și sens, iar în liceu devin importante specializarea, orientarea în carieră și pregătirea pentru universitate.

O școală nu poate răspunde tuturor acestor nevoi cu aceeași rețetă. Are nevoie de o viziune care să înțeleagă ce este relevant pentru fiecare vârstă și, în același timp, să păstreze o direcție clară pe termen lung.

Aceasta este ideea care a stat la baza dezvoltării Avenor College în ultimii aproape 20 de ani: construirea unui parcurs educațional continuu, care îmbină perspectiva internațională a curriculumului britanic cu păstrarea limbii, culturii și identității românești. Un model care își propune să îi pregătească pe elevi pentru universitățile și profesiile viitorului, fără să îi rupă de locul din care pleacă.

“Există o idee care apare des atunci când vorbim despre educație internațională: că, pentru a reuși într-o lume globală, copiii trebuie să se desprindă treptat de locul din care vin. Noi credem exact contrariul. Copiii au nevoie de rădăcini la fel de mult cum au nevoie de aripi. Au nevoie să înțeleagă lumea, dar și să înțeleagă cine sunt. De aceea am construit un model educațional care deschide uși către universități și oportunități internaționale, fără să piardă din vedere limba, cultura și valorile care îi definesc. Nu ne dorim absolvenți care să aleagă între România și lume, ci tineri capabili să contribuie cu încredere în ambele” spune Diana Segărceanu, Co-fondator și Director Executiv Avenor College.

„Păstrarea identității culturale nu se întâmplă printr-o oră de limba română adăugată într-un orar internațional. Se construiește în fiecare zi, prin ceea ce alegi să studiezi, prin întrebările pe care le pui elevilor și prin conexiunile pe care îi ajuți să le facă. La Avenor, ne-am propus ca elevii să înțeleagă 

 

atât marile idei și valori universale, cât și cultura din care provin. Studiem literatura română în dialog cu literatura lumii, discutăm despre identitate, istorie și societate, dezvoltăm scrierea, argumentarea și exprimarea în limba română la standarde înalte. Credem că un tânăr pregătit pentru viitor trebuie să poată gândi critic și să comunice cu aceeași naturalețe atât în limba lumii, cât și în limba care îl definește” completează Dana Papadima, Director Educațional Avenor College.

De la explorare la autonomie: cum începe parcursul prin învățare

În primii ani, accentul cade pe relația copilului cu învățarea. La nivel de grădiniță și școală primară, Avenor se concentrează pe dezvoltarea echilibrată a copilului, nu doar academic, ci și emoțional și social. Învățarea în aer liber, autonomia, relația cu natura și învățarea prin explorare sunt parte constantă din experiența copiilor. Apropierea campusului Avenor College de pădurea Băneasa influențează concret modul în care se desfășoară activitățile. Natura devine spațiu de învățare, nu doar decor. 

„În sistemul britanic Early Years, învățarea nu este separată artificial de joacă, explorare sau mișcare. Ea se bazează pe principiile fundamentale ale curriculumului britanic, care plasează în centrul procesului educațional unicitatea fiecărui copil, relațiile pozitive și un mediu educațional stimulativ. Copiii mici învață prin experiențe directe, prin relația cu mediul și prin libertatea de a descoperi singuri. De aceea, outdoor learning și autonomia sunt esențiale în primii ani la Avenor College. Când un copil are spațiu să exploreze, să ia mici decizii, să își asume responsabilități potrivite vârstei și să învețe inclusiv din interacțiunea cu natura, construim mai mult decât cunoștințe academice, construim încredere, independență și o relație sănătoasă cu învățarea” spune Tania Răduță, Head of Nursery, Avenor College.

La școala primară, care are la bază curriculumul românesc, una dintre metodele centrale este Project Based Learning, o abordare în care elevii lucrează interdisciplinar, pornind de la întrebări reale și contexte autentice. Accentul cade pe sens, colaborare, gândire critică și aplicabilitate.

„Copiii au nevoie, în primii ani de școală, de un mediu în care să se simtă în siguranță, văzuți și încurajați, dar și de limite clare și reguli consecvente. Credem că învățarea apare cel mai bine atunci când există acest echilibru între relații calde și așteptări ferme. Rolul nostru este să construim un cadru în care copiii să își dezvolte atât competențele academice, prin studiu riguros, cât și curiozitatea, colaborarea și creativitatea, prin joc, proiecte transdisciplinare și experiențe de învățare cu sens” spune Ramona Mucenic, Head of Primary School, Avenor College.

Anii de școală primară reprezintă o etapă esențială nu doar pentru acumularea de cunoștințe, ci pentru felul în care copilul își construiește încrederea în sine și relația cu școala. Doar cu o bază solidă, de la pregătitoare până la clasa a 4-a, copilul va fi pregătit temeinic pentru a face trecerea la gimnaziu. 

Gimnaziul: momentul în care se formează competențele viitorului

Una dintre cele mai mari anxietăți ale părinților apare, de altflel, în jurul gimnaziului. Este perioada în care presiunea academică începe să crească, iar mulți copii își pierd treptat curiozitatea și motivația pentru învățare.

La Avenor College, învățarea este construită după un model educațional care cuprinde trei dimensiuni esențiale: conținut, competențe, caracter. Ce știe copilul, ce poate să facă, dar și modul în care alege să acționeze și să interacționeze cu cei din jur. 

„În gimnaziu se construiesc competențele care îi vor ajuta pe copii să navigheze un viitor imprevizibil. De aceea, la Avenor College lucrăm intenționat pe cele trei dimensiuni ale învățării – content, competencies și character. Nu este suficient ca un elev să acumuleze informații; este important să știe să pună întrebări bune, să analizeze critic, să colaboreze eficient și să își gestioneze propriul proces de învățare. Credem că performanța academică apare atunci când cunoștințele sunt dublate de competențe transferabile și de un caracter construit pe responsabilitate, autonomie și integritate.” spune Diana Segărceanu, Founder & Executive Director, Avenor College

La vârsta gimnaziului, una dintre cele mai mari frământări ale părinților este grija pentru pregătirea evaluării naționale de la clasa a 8-a. Într-o școală internațională bilingvă precum Avenor College, elevii susțin examene definitorii pentru parcursul lor, în jurul vârstei de 16 ani. IGCSE, International General Certificate of Secondary Education, sunt examene bine structurate, care evaluează elevii la mai multe discipline, nu doar la două materii. Este o evaluare riguroasă, dar echilibrată, care oferă o imagine mai amplă asupra a ceea ce știe și poate un copil. Astfel se încurajează cultura generală, gândirea critică, autonomia și capacitatea elevilor de a-și asuma propriul drum academic. Pentru multe familii care caută educație internațională în România, această abordare reprezintă o alternativă importantă la presiunea unui singur examen decisiv.

Cum funcționează curriculumul britanic în liceu: IGCSE și A Levels

În liceu, elevii Avenor College urmează curriculum britanic, prin programul IGCSE și apoi A Levels, una dintre cele mai recunoscute calificări academice internaționale.

În anii de IGCSE, clasele a 9-a și a 10-a, elevii studiază un număr mai mare de discipline și își construiesc o bază academică solidă. În ultimii doi ani de liceu, odată cu A Levels, parcursul devine personalizat: elevii aleg trei sau patru materii direct legate de domeniile pe care vor să le urmeze la universitate. Modelul A Levels este diferit de cel tradițional pentru că presupune mai multă responsabilitate, profunzime și autonomie. Accentul cade pe înțelegere, argumentare, aplicabilitate și studiu independent.

‘Pentru elevii din România, A Levels reprezintă un avantaj major: aceste calificări sunt recunoscute și acceptate direct de universități din Marea Britanie, Europa, Statele Unite, Canada și Asia, devenind un adevărat pașaport academic internațional. An de an, lista universităților care îi primesc pe elevii Avenor College se lărgește, incluzând atât instituții de prestigiu din întreaga lume, cât și universități din România. Parcursul britanic este mai mult decât un set de examene internaționale. Este un mod de a construi treptat autonomia elevilor, capacitatea lor de a gândi critic și de a-și asuma propriile decizii academice. Elevii încep cu un curriculum amplu, care le oferă o bază solidă în mai multe domenii, iar pe măsură ce avansează sunt încurajați să își personalizeze traseul educațional în funcție de interese, puncte forte și planuri de viitor. Acest echilibru între rigoare și flexibilitate se potrivește firesc profilului elevilor Avenor: tineri curioși, implicați și cu o perspectivă globală asupra educației”, spune Richard Thomason, Head of Secondary School, Avenor College.

Vă invităm să citiți articolul în întregime pe platforma Clubul Copiilor.

Avenor contribuie activ la conversația despre educație din România, prin promovarea bunelor practici și prin colaborarea cu parteneri editoriali relevanți din domeniul educației. Ne dorim să aducem mai multă claritate și perspectivă în dialogul dintre școală și părinți, sprijinind decizii informate și responsabile în ceea ce privește parcursul educațional al copiilor. 

Mulți părinți își doresc ca vacanța să fie și utilă, nu doar distractivă. Caută activități care să îi țină pe copii ocupați, dar și să îi ajute să învețe ceva nou.

Paradoxul este că uneori cele mai importante lucruri pe care le învață un copil nu au legătură cu materia școlară. Nu sunt despre litere, matematică sau informații noi. Sunt despre cum să se descurce atunci când lucrurile nu merg conform planului.

„De multe ori, părinții mă întreabă ce anume învață copiii într-o activitate de tip non-formal. Răspunsul meu este că, de cele mai multe ori, învață exact lucrurile care nu apar într-un caiet: să colaboreze, să aștepte, să își exprime o idee, să își gestioneze frustrarea sau să găsească o soluție atunci când ceva nu funcționează din prima”, spune Cristina Farcaș, Deputy Head of Nursery. 

Copiii nu învață doar când cineva îi învață

Pentru adulți, învățarea este adesea asociată cu explicații și instrucțiuni. Pentru copii, lucrurile stau diferit.

Un copil poate învăța enorm construind un traseu împreună cu alți copii, organizând un joc sau încercând să rezolve o problemă practică.

De exemplu, atunci când un grup de copii trebuie să construiască un adăpost din materiale găsite în natură, provocarea nu este despre construcție. Este despre negociere. Despre cine vine cu ideea. Despre ce faci când ideea ta nu este aleasă. Despre cum continui când ceva se prăbușește și trebuie să o iei de la capăt.

„Noi, adulții, vedem de multe ori rezultatul. Copiii trăiesc însă procesul. Iar procesul este locul în care apare cea mai valoroasă învățare” spune Cristina Farcaş,  Deputy Head of Nursery. 

În astfel de momente, copiii exersează competențe pe care le vor folosi toată viața: comunicarea, colaborarea, rezolvarea de probleme, adaptarea și perseverența. 

Competențele pe care nu le găsești într-un caiet

În ultimii ani, se vorbește tot mai mult despre competențele viitorului. De multe ori însă, acestea sunt prezentate ca niște concepte abstracte. 

În realitate, ele se dezvoltă în situații foarte simple. Atunci când un copil trebuie să împartă materiale cu alți colegi. Când își susține o idee în fața grupului. Când încearcă ceva nou și descoperă că nu îi iese din prima. Sau când trebuie să găsească o soluție fără ca un adult să îi ofere imediat răspunsul.

„Uneori părinții sunt surprinși când le spunem că un copil a făcut progrese mari, chiar dacă nu vorbim despre litere sau cifre. Pentru noi, progres înseamnă și atunci când vedem că un copil cere ajutor atunci când are nevoie, își exprimă punctul de vedere sau are curajul să încerce din nou după un eșec.” explică Cristina. 

Aceste abilități nu apar peste noapte. Se construiesc în timp, prin experiențe repetate și prin contexte care le permit copiilor să exerseze.

De ce au nevoie copiii de situații pe care nu le pot controla complet

Una dintre tendințele ultimilor ani este să organizăm foarte mult viața copiilor. Le pregătim programul si le rezolvăm problemele, intervenim rapid atunci când apar dificultăți. Dar dezvoltarea autonomiei are nevoie și de spațiu pentru încercări și greșeli.

„Vedem foarte clar diferența dintre copiii care au avut ocazia să încerce singuri lucruri și cei care au fost ajutați permanent. Nu pentru că unii sunt mai capabili decât alții, ci pentru că au avut mai multe ocazii să exerseze.” Spune Cristina. 

Experiențele non-formale sunt valoroase tocmai pentru că îi pun pe copii în situații reale. Nu există mereu un răspuns corect dar există  multe oportunități de a lua decizii, de a încerca și de a învăța din propriile experiențe.

Natura, un profesor surprinzător de bun

O mare parte dintre experiențele de învățare non-formală trebuie să se desfășoare  în aer liber. Natura oferă provocări autentice și stimulează curiozitatea într-un mod pe care puține medii îl pot reproduce.

O plimbare poate genera întrebări despre plante, insecte sau schimbările anotimpurilor. Un buștean căzut poate deveni pod, navă sau castel. O baltă poate fi începutul unei investigații despre apă, vreme și mediul înconjurător.

„În natură observăm că întrebările vin spontan. Copiii devin cercetători fără să își propună asta. Vor să afle de ce o frunză are o anumită formă, de ce apar insectele după ploaie sau cum funcționează un mușuroi. Curiozitatea apare natural, fără să fie nevoie să o provocăm artificial.” povesteşte Cristina. 

În educația timpurie, astfel de experiențe au o valoare specială. Ele îi ajută pe copii să observe, să exploreze și să își construiască propriile explicații despre lumea din jur.

Ce observă educatorii după astfel de experiențe

Beneficiile nu apar sub forma unor note sau calificative. Ele devin vizibile în comportamentele copiilor. Educatorii observă mai multă autonomie, mai multă încredere în propriile forțe și o disponibilitate mai mare de a încerca lucruri noi.

„Poate cel mai valoros lucru pe care îl vedem este curajul de a greși. Copiii care au avut multe experiențe de explorare înțeleg că nu trebuie să știe răspunsul din prima. Sunt mai dispuși să experimenteze, să revină asupra unei idei și să încerce din nou.” adaugă Cristina. 

Aceste câștiguri sunt mai greu de măsurat decât o notă sau un test, dar sunt esențiale pentru parcursul lor viitor.

Vă invităm să citiți articolul în întregime pe platforma Desprecopii.

Avenor contribuie activ la conversația despre educație din România, prin promovarea bunelor practici și prin colaborarea cu parteneri editoriali relevanți din domeniul educației. Ne dorim să aducem mai multă claritate și perspectivă în dialogul dintre școală și părinți, sprijinind decizii informate și responsabile în ceea ce privește parcursul educațional al copiilor. 

Când avea 12 ani, Andrei nu visa neapărat la Harvard. Visa să facă filme. 

Într-o perioadă în care mulți adolescenți încă încearcă să descopere ce îi pasionează, cu un simplu telefon mobil și multă imaginație, Andrei a început să creeze povești și să experimenteze cu ceea ce avea la îndemână. În timp, pasiunea pentru filmmaking s-a transformat într-un portofoliu solid, într-o curiozitate autentică pentru învățare și într-o disciplină care avea să îi definească parcursul academic.

Ani mai târziu, în această vară a anului 2026, Andrei a absolvit Harvard College, Magna Cum Laude, cu o dublă specializare în Art, Film and Visual Studies și Economics. Astăzi se pregătește pentru o nouă etapă profesională în New York, unde va lucra într-o companie de fintech, continuând în același timp să dezvolte pasiunea care l-a însoțit încă din copilărie: filmul.

Când privește în urmă la ultimii ani și la experiența lui la una dintre cele mai prestigioase universități din lume, Andrei aduce o  perspectivă matură asupra ceea ce înseamnă, de fapt, reușita. Vorbește despre curiozitate, disciplină, echilibru și despre importanța de a nu lăsa niciodată o etichetă să te definească. 

Vă invităm să descoperiți povestea lui Andrei care a transformat o pasiune din copilărie într-un parcurs academic și profesional construit cu autenticitate, perseverență și curaj. 

Un drum construit din pasiune, nu din certitudini

Privind retrospectiv, Andrei descrie drumul către Harvard într-un mod surprinzător de simplu. Totul a început cu dorința de a spune povești prin film. Pe măsură ce proiectele sale au devenit tot mai ambițioase, a reușit să își transforme pasiunea într-un demers academic prin cursuri de Media Studies și Art and Design, urmate la Avenor College în programul de A Levels, construind în paralel un portofoliu de filme.

În același timp, și-a menținut performanțele academice și a continuat să exploreze domenii diverse, fără să își construiască întreaga identitate în jurul unui singur obiectiv.

„Am aplicat fără să am așteptări foarte mari”, spune el. Deși știa că este un candidat competitiv, era conștient de cât de imprevizibil și selectiv este procesul de admitere. Momentul în care Harvard a devenit o posibilitate reală a fost primirea invitației la interviu. Atunci a înțeles că există cu adevărat o șansă.

Harvard dincolo de mituri

Dacă ar trebui să rezume experiența Harvard în doar trei cuvinte, Andrei ar alege: comunitate, curiozitate și aprofundare. Înainte de a ajunge acolo, își imagina un mediu extrem de formal, competitiv și poate chiar distant. Realitatea a fost diferită.

„Încă din primul moment în care am pășit în campus, am întâlnit oameni foarte amabili, deschiși și sinceri”, povestește el.

Integrarea a fost mai ușoară decât se aștepta, iar relațiile construite cu colegii au devenit una dintre cele mai valoroase părți ale experienței sale universitare. Din punct de vedere academic, provocările au fost la nivelul reputației universității. Diferența a fost însă sprijinul constant oferit de profesori, asistenți și resursele educaționale disponibile. Cultura academică nu este construită doar în jurul performanței, ci și în jurul întrebărilor, explorării și aprofundării.

Ce l-a pregătit pentru Harvard

Andrei consideră că experiența de la Avenor a avut un rol esențial în pregătirea sa pentru mediul universitar internațional.

“Privind înapoi, cred că experiența de la Avenor m-a pregătit foarte bine pentru acest tip de educație. Relația apropiată cu profesorii, care erau prietenoși și deschiși să îmi răspundă la întrebări, m-a încurajat să fiu curios și implicat. Sistemul de A-levels m-a ajutat, de asemenea, pentru că mi-a permis să mă specializez în trei materii care mă pasionau și să le studiez în profunzime. În plus, curiozitatea mea personală, dincolo de școală, m-a împins să explorez mai mult și să îmi dau seama mai clar ce vreau să studiez la universitate. Nu în ultimul rând, sistemul britanic m-a ajutat să îmi dezvolt engleza la un nivel foarte bun, ceea ce a fost esențial atât pentru cursuri, cât și pentru integrarea socială într-un mediu internațional.”

Însă poate cel mai important lucru pe care l-a câștigat în acei ani a fost deschiderea către necunoscut.

„Într-un mediu ca Harvard, întâlnești constant idei, oameni și provocări noi. Trebuie să accepți că nu ai toate răspunsurile de la început.”

(Foto: Andrei la discursurile de absolvire a cursului de limba română la Avenor College)

Curiozitatea și disciplina: combinația care face diferența

Dacă există două concepte care revin constant în povestea lui Andrei, acestea sunt curiozitatea și disciplina.

În opinia sa, succesul într-un mediu academic de top nu este definit exclusiv de inteligență.

„Curiozitatea este busola, iar disciplina este motorul. Dacă ai curiozitate fără disciplină, știi încotro vrei să mergi, dar nu reușești să parcurgi drumul. Dacă ai disciplină fără curiozitate, ai puterea de a merge înainte, dar nu și direcția. Doar împreună, curiozitatea și disciplina transformă interesul în cunoaștere și potențialul în rezultate. Dincolo de acestea, competențele necesare depind foarte mult de specializare și de obiectivele fiecăruia”, explică el.

(Foto: Andrei, în ziua absolvirii la Harvard)

Cum înveți să înveți

Una dintre cele mai importante lecții pe care le-a descoperit în timpul studiilor este că succesul academic nu înseamnă doar acumularea de informații.

„La universitățile de top, trebuie să înveți cum să înveți.”

Volumul mare de informații și ritmul rapid al cursurilor impun dezvoltarea unor metode eficiente de învățare. În perioada A-levels, Andrei și-a schimbat modul de studiu și a început să folosească o strategie simplă, dar foarte eficientă: testarea constantă.

În loc să aștepte până când simțea că stăpânește perfect materia, se testa încă din primele etape ale procesului. Astfel identifica rapid ceea ce nu înțelegea și își putea concentra eforturile acolo unde era nevoie. Această abordare activă l-a ajutat să treacă de la memorare la înțelegere profundă și gândire critică.

Despre presiune, eșec și reziliență

 (Foto: Andrei cu familia lui) 

Se vorbește adesea despre presiunea existentă în universitățile de top. Pentru Andrei, însă, experiența a fost definită mai degrabă de susținerea primită din partea familiei, a prietenilor și a mentorilor.

Desigur, au existat momente dificile.

„Au fost multe momente în care am simțit că este prea mult”, recunoaște el.

În acele situații, sprijinul celor apropiați a făcut diferența. Una dintre lecțiile importante pe care le-a învățat este că succesul nu înseamnă să reușești singur, ci să ai curajul să ceri ajutor atunci când ai nevoie. În ceea ce privește eșecul, cultura Harvard îl tratează ca pe o parte firească a procesului de învățare. Greșelile nu sunt ignorate și nici nu definesc valoarea unei persoane. Ele sunt integrate în procesul de dezvoltare și devin oportunități de creștere.

O zi obișnuită la Harvard

Contrar imaginii studentului care învață neîntrerupt, viața la Harvard este despre echilibru. Pentru Andrei, o zi obișnuită începea cu un curs de economie, continua cu timp petrecut în bibliotecă alături de prieteni și se încheia adesea cu un curs de film. Seara putea însemna activități extracurriculare, sport, studiu sau pur și simplu o seară petrecută cu prietenii.

Una dintre amintirile sale preferate este legată de biblioteca din Leverett House, casa în care a locuit pe parcursul facultății. Experiența Harvard nu s-a redus la sălile de curs. Ea este construită și din conversațiile de la masă, proiectele comune, cluburile, activitățile sociale și relațiile care se formează între studenți veniți din toate colțurile lumii.

Ce sfat le-ar da elevilor care visează la universități de top?

Pentru elevii care își doresc să studieze la universități precum Harvard, sfatul lui Andrei este surprinzător de simplu.

“Mai întâi, găsește ceea ce te pasionează cu adevărat. Apoi, documentează-te temeinic despre universitățile care te interesează și înțelege ce caută acestea la viitorii studenți. Nu în ultimul rând, construiește performanță prin consecvență și nu lăsa eșecurile să te oprească. Eșecul nu trebuie acceptat ca final, ci integrat în următoarea încercare.”

 (Foto: Arhivă personală – Andrei Mitoiu) 

De asemenea, subliniază că nu există o singură formulă pentru succes. Unele persoane excelează într-un singur domeniu, altele construiesc un profil multidisciplinar. Ceea ce contează este autenticitatea, impactul și pasiunea cu care îți urmezi interesele.

Dincolo de Harvard

Poate cea mai interesantă reflecție a lui Andrei nu este despre admitere, cursuri sau performanțe academice, ci despre modul în care și-a redefinit ideea de reușită.

Cu câțiva ani în urmă, succesul însemna să fie admis la o universitate de top. Astăzi, vede lucrurile diferit. La ceremonia de absolvire, Conan O’Brien le-a transmis absolvenților un mesaj care a rămas cu el: „I hope that Harvard becomes the least important thing people know about you. / Sper ca Harvard să devină cel mai puțin important lucru pe care oamenii îl vor ști despre tine.”

 (Foto: Andrei alături de familia sa, în ziua ceremoniei de absolvire)

Pentru Andrei, aceasta este adevărata provocare. Harvard reprezintă un punct de plecare extraordinar, dar nu o destinație finală. Reușita înseamnă să continui să construiești, să rămâi curios, să înveți permanent și să creezi un impact prin ceea ce alegi să faci mai departe.

Iar dacă povestea sa transmite un mesaj, acesta este că marile realizări nu pornesc întotdeauna din planuri perfecte. Uneori, ele încep cu o pasiune autentică și curajul de a explora necunoscutul.