Autor: Avenor College

Cum ar arăta un oraș în care copiii ar putea ajunge la școală în siguranță, pe jos sau cu bicicleta, fără să depindă de mașina părinților? Și ce se întâmplă când elevii nu se limitează la a vorbi despre o problemă, ci o cercetează, propun soluții și le prezintă celor care pot contribui la schimbare?

Aceste întrebări au stat la baza celei de-a treia ediții Urban Future: School Mobility Conference #3, o inițiativă Time to Play, găzduită anul acesta de Avenor College și organizată cu implicarea activă a elevilor de liceu Avenor și sprijinul profesorilor.

La conferință, elevi din nouă școli din nordul Bucureștiului au adus în discuție o problemă care le influențează viața de zi cu zi: lipsa unor trasee sigure și conectate pentru mersul pe jos și cu bicicleta către școală. În fața reprezentanților administrației publice și a specialiștilor, aceștia au prezentat date, au împărtășit experiențe și au discutat despre soluții posibile.

Pentru ei, mobilitatea școlară nu este doar un subiect de dezbatere. Este drumul pe care îl fac în fiecare dimineață.

O problemă cunoscută direct, cercetată de elevi

În lunile dinaintea conferinței, elevii din cele nouă școli partenere au analizat felul în care se deplasează copiii către școală, cât de sigure sunt traseele și ce alternative există la transportul cu mașina. Au cercetat accesul către școli, infrastructura pentru biciclete și deplasarea pietonală, dar și efectele pe care timpul petrecut în trafic le are asupra programului zilnic, independenței și stării de bine a elevilor.

Datele colectate au arătat că, dacă ar exista trasee sigure și continue până la școală, 35% dintre respondenți ar renunța la mașină în favoarea bicicletei, iar alți 30% ar lua în considerare această alternativă.

„Prin acest studiu, am vrut să înțelegem cum ne afectează timpul petrecut zilnic în drumul spre școală. Răspunsurile elevilor și părinților arată că timpul îndelungat petrecut în trafic provoacă frustrare și lasă mai puțin timp pentru activitățile din afara școlii”, a explicat Dimitrie Iordan, elev în clasa a 12-a la Avenor College și coordonator al Urban Future: School Mobility Conference #3.

Pentru elevi, cercetarea a fost un prim pas. Următorul a fost să își prezinte concluziile și să intre în dialog cu oamenii care pot contribui la schimbarea situației.

De la cercetare la dialog cu autoritățile

Printre invitații conferinței s-au numărat Oana Gheorghiu, Viceprim-ministrul României, Stelian Bujduveanu, Viceprimarul General al Bucureștiului, Mair Amza, Administrator Public al Primăriei Sectorului 2, Șerban Țigănaș, decanul Facultății de Arhitectură și Urbanism din Cluj-Napoca, Daniel Sărdan, specialist în domeniul ciclismului, și Gabriel Bănică, fondator Time to Play.

Întâlnirea le-a oferit elevilor ocazia de a-și prezenta propunerile direct celor care pot contribui la punerea lor în practică. Discuțiile au depășit cadrul unei prezentări: au adus în prim-plan pașii prin care nevoile unei comunități pot deveni propuneri concrete adresate administrației.

Stelian Bujduveanu i-a încurajat pe elevi să își unească vocile într-o solicitare comună și i-a invitat la primărie pentru a discuta propunerile alături de specialiști.

„Nevoile comunității devin vizibile prin dezbateri ca aceasta. Când 10.000 de copii cer, printr-o petiție, piste pentru biciclete într-o anumită zonă, autoritățile nu pot ignora această solicitare”, a spus Viceprimarul General al Bucureștiului, subliniind rolul implicării comunității în stabilirea priorităților administrației.

Mesajul a fost unul important pentru elevi: datele pe care le-au adunat și soluțiile pe care le propun pot deveni punctul de plecare pentru un dialog care continuă și după încheierea conferinței.

„Voi NU sunteți viitorul. Voi sunteți prezentul.”

Unul dintre mesajele puternice ale întâlnirii a venit din partea Viceprim-ministrului Oana Gheorghiu, care i-a încurajat pe elevi să nu accepte automat răspunsul „Nu se poate” și să continue să întrebe ce ar fi necesar pentru ca lucrurile să se schimbe. „Nu încetați să întrebați de ce nu se poate schimba ceva atunci când primiți răspunsul «Nu se poate». De ce nu se poate? Și cum facem să se poată?”, le-a transmis aceasta.

În contextul problemelor ridicate de elevi, mesajul a căpătat un sens concret. Schimbarea poate începe atunci când oamenii observă ceea ce nu funcționează, pun întrebări și caută soluții împreună. „Nu vă opriți, nu vă obișnuiți cu ceea ce nu e bine. Continuați chiar și atunci când vi se pare că e în zadar. Niciodată nu e în zadar. Fiecare pas mic îl va pregăti pe cel mai mare care va urma”, a fost îndemnul cu care Oana Gheorghiu și-a încheiat intervenția.

Pentru elevii implicați în proiect, participarea la conferință a însemnat și înțelegerea faptului că vocea lor contează acum, nu doar atunci când vor deveni adulți.

Învățarea continuă și dincolo de sala de clasă

La Avenor, implicarea în Urban Future: School Mobility Conference a însemnat mai mult decât participarea la un eveniment. Elevii de liceu au contribuit la organizarea conferinței, au colaborat cu partenerii și au participat la construirea unui spațiu de dialog între școli, specialiști și reprezentanți ai administrației.

„Rolul școlii este să le ofere elevilor ocazii reale de a se implica, de a propune soluții și de a vedea că pot contribui la schimbare. Prin această întâlnire, ne-am dorit să le oferim, ca adulți, un exemplu de colaborare și dialog civic. Acești copii sunt prezentul României, așa cum a spus doamna Gheorghiu, iar vocea lor trebuie ascultată încă de acum”, a spus Diana Segărceanu, fondator și director executiv Avenor College.

Această experiență reflectă o perspectivă asupra educației în care învățarea nu se oprește la acumularea de informații. Elevii pornesc de la o problemă reală, cercetează, analizează date, lucrează împreună, își susțin ideile și învață să intre în dialog cu oameni care au perspective și responsabilități diferite.

În acest proces, își dezvoltă nu doar capacitatea de a găsi soluții, ci și încrederea de a pune întrebări, de a-și susține punctul de vedere și de a participa activ la viața comunității.

Înainte să vorbească despre mobilitate, elevii au experimentat-o

În ziua conferinței, drumul spre Avenor College a început cu un “walking bus” prin Pădurea Băneasa. Elevii școlilor partenere au parcurs împreună traseul pe jos, experimentând o alternativă la deplasarea obișnuită cu mașina.

La sosire, au marcat pe o hartă cum ajung în mod obișnuit la școală: cu mașina, cu transportul public, pe jos sau cu bicicleta. Experiențele individuale au devenit astfel o imagine comună a mobilității școlare din nordul Bucureștiului.

A fost o introducere practică în tema conferinței și un mod de a arăta că soluțiile pentru un oraș mai prietenos cu copiii încep prin a înțelege cum se deplasează aceștia astăzi și ce i-ar ajuta să aibă mai multe opțiuni.

Schimbarea începe cu întrebările potrivite

Urban Future: School Mobility Conference #3 a adus împreună nouă școli, elevi, specialiști și reprezentanți ai administrației în jurul unei probleme comune. Dar, dincolo de prezentări și discuții, proiectul a arătat ce se poate întâmpla atunci când elevii primesc ocazia de a cerceta o problemă care îi privește direct și de a participa la conversația despre soluții.

Inițiativa Time to Play continuă să dezvolte o comunitate de școli care susțin mobilitatea școlară activă și care aduce împreună elevi, părinți, școli, specialiști și reprezentanți ai administrației publice pentru a identifica și propune soluții concrete pentru un drum mai sigur spre școală. 

Un drum mai sigur spre școală presupune infrastructură, colaborare și decizii concrete. Dar presupune și oameni dispuși să întrebe de ce lucrurile nu funcționează și să caute împreună o cale înainte.

Iar atunci când elevii devin parte din acest dialog, educația civică trece dincolo de teorie și devine o experiență trăită.

 

Parafrazând titlul unei cărți celebre, încerc să creionez o parte, probabil insuficientă, din impresiile, urmele și semnele pe care le-a lăsat vizita profesorului și exploratorului Sandu Stermin la Avenor College. Răspunzând cu seriozitate ardelenească invitației noastre petrecute încă din primăvară, Sandu Stermin a petrecut o zi de toamnă frumoasă și senină la noi, alături de colegii de breaslă, elevii de gimnaziu și părinții din comunitatea Avenor.

Scopul invitației noastre a fost să redeschidem printr-o conferință oferită de Sandu Stermin evenimentul aflat la a 9-a ediție, What’s Worth Learning?, intrat deja în tradiția școlii. Dar popasul invitatului nostru a avut implicații mult mai profunde decât o simplă conferință de 40 de minute. Cu acea putere de înțelegere și curiozitate pe care probabil condiția de explorator au fortificat-o, Sandu s-a lăsat „scufundat” în atmosfera școlii noastre, a arătat interes și vioiciune.

În jurul prânzului a avut o activitate cu elevii claselor a 4-a și a 5-a plecând de la două din cărțile sale. Evenimentul s-a transformat natural într-un atelier de cunoaștere, reunind povestirile și învățămintele. Experiența mea didactică zice că e tare greu să ții un ritm închegat și o disciplină a ascultării active conversând cu 120 de copii, dar, iată, exact asta s-a produs. Profesorul Stermin și-a păstrat acea inocență cu ajutorul căreia poate intra în comunicarea directă și autentică a lumii copiilor la fel de firesc cum înțelege natura și puritatea ei.

Odată cu prelegerea Ce merită învățat? Exerciții de înțelegere a lumii, din mijocul ei, oferită profesorilor, părinților și elevilor mari, Sandu Stermin a intrat într-un registru de amplă comunicare filozofică, bazată pe experiența academică împletită cu cea de cunoaștere a unor ținuturi și populații care nouă ne sună exotic, dar invitatului nostru îi oferă reazăm cognitiv și alte demersuri ale raportării la existențele noastre. Înțelegerea nuanțată a dimensiunii temporale, a coexistenței lumii materiale cu cea spirituală, a potrivirii noastre așezate între limitele vieții și morții capătă trăinicie prin puterea evocativă a vorbitorului, prin conexiunile care îi ies atât de natural, prin farmec, naturalețe și umor nuanțat.

Toate acestea întregite de o structură discursivă excepțională, o articulare cristalină a argumentelor, o simetrie și o potrivire a exemplelor de viață și din natură cu viața conceptelor fundamentale.  Sandu Stermin este un „trăitor” cu har. Ne-a făcut ca pentru o zi, dar probabil pentru mult mai mult, să depășim limitele contingentului  și să dorim mai mult de la noi și de la semenii noștri, de la rostul nostru pe această planetă și în această viață.

Excelența este una dintre valorile Avenor. O valoare pe care o construim zi de zi, atât prin standardele academice pe care ni le propunem, cât și prin felul în care fiecare elev învață, se dezvoltă și evoluează.

Excelența se vede în rezultate, dar nu începe și nu se termină cu ele. Se construiește prin muncă, perseverență și consecvență, prin curiozitatea de a învăța mai mult, prin alegerile pe care elevii le fac și prin felul în care învață să valorifice oportunitățile pe care le întâlnesc. Este, în egală măsură, despre performanță academică și despre dezvoltare umană.

În fiecare an, la Avenor, organizăm un assembly dedicat succesului elevilor noștri, un moment în care aducem în fața comunității exemple concrete ale acestei valori. Anul acesta, evenimentul a avut în prim-plan rezultatele obținute în 2026 la examenele internaționale Cambridge și pe elevii din spatele acestor rezultate.

Dincolo de celebrarea performanței, ne-am dorit ca poveștile lor să devină repere pentru colegii mai mici. Pentru că Excelența capătă și mai mult sens atunci când este împărtășită, când îi inspiră și pe ceilalți și le arată ce poate deveni posibil printr-un parcurs construit cu răbdare, implicare și consecvență.

De la explorare la specializare

Unul dintre avantajele sistemului britanic este faptul că alegerile academice se construiesc progresiv. Elevii nu trebuie să știe de la începutul liceului ce vor studia la universitate, ci au timp să exploreze, să își descopere interesele și punctele forte și, treptat, să își contureze propriul traseu.

IGCSE reprezintă o etapă importantă de explorare, în care elevii studiază o arie largă de discipline. Ulterior, la AS Level și A Levels, numărul materiilor se restrânge, iar nivelul de aprofundare crește. Astfel, alegerile academice devin tot mai apropiate de interesele fiecărui elev și de domeniul pe care acesta își dorește să îl urmeze la universitate.

Rezultatele obținute de elevii Avenor în 2026 arată nivelul academic atins în fiecare dintre aceste etape.

La examenele IGCSE, susținute la finalul clasei a 10-a, rata de promovabilitate a fost de 100%. 96,9% dintre note au fost în intervalul A*-C, 52,21% dintre note au fost A* și A, 23,45% dintre note au fost A*.

Elevii de clasa a 11-a care au susținut examenele AS Level au înregistrat, de asemenea, o rată de promovabilitate de 100%. 80,67% dintre note au fost în intervalul A-C iar 31,93% dintre note au fost A.

La A Levels, etapa finală a parcursului liceal, 91,4% dintre note au fost în intervalul A*–C, 43,1% dintre note au fost A*și A, iar 10,34% dintre note au fost A*. 100% dintre elevi au fost admiși la facultate.

Când performanța devine un reper pentru ceilalți

În spatele acestor procente sunt elevi care au trecut prin aceleași etape prin care trec acum colegii lor mai mici. Au făcut alegeri, au descoperit materiile care li se potrivesc, au învățat să gestioneze un nivel academic tot mai ridicat și au profitat de oportunitățile întâlnite pe parcurs.

De aceea, este important pentru noi ca rezultatele lor să fie cunoscute și celebrate în interiorul comunității.

Pentru un elev de clasa a 8-a, a 9-a sau a 10-a, un coleg mai mare care a obținut rezultate excelente poate fi un reper mult mai concret decât o simplă statistică. Este cineva care a parcurs același drum și care poate arăta, prin propriul exemplu, unde pot conduce munca susținută, alegerile potrivite și implicarea.

Excelența, una dintre valorile Avenor, nu înseamnă, din această perspectivă, doar rezultatul final. Înseamnă și standardele pe care elevii învață să și le stabilească, ambiția de a progresa și consecvența cu care lucrează pentru a ajunge acolo unde își propun.

Succesul se construiește în fiecare zi

„Climb the Ladder to Success” este mesajul în jurul căruia organizăm an de an acest assmbly. Pentru că, dincolo de rezultatele pe care le celebrăm la final, succesul se construiește prin lucruri pe care elevii le fac în fiecare zi.

Prezența la școală, implicarea la ore, pregătirea constantă, disciplina și disponibilitatea de a profita de oportunități sunt pași care, în timp, fac diferența.

Iar pe măsură ce elevii cresc, responsabilitatea pentru propriul parcurs se mută tot mai mult către ei. Școala și profesorii le pot oferi contexte, sprijin și oportunități, însă este important ca elevii să învețe să le valorifice și să își asume propriile alegeri.

Fiecare generație construiește pentru cea care urmează

În cei opt ani de când avem absolvenți de liceu, fiecare generație Avenor a contribuit la construirea drumului pentru generațiile care vin din urmă. Rezultatele academice, experiențele și destinațiile universitare ale absolvenților devin exemple concrete pentru elevii care se află acum la începutul propriului parcurs.

În același timp, nu există un singur model de succes. Parcursul britanic le oferă elevilor posibilitatea de a face alegeri treptate și de a construi un profil academic în jurul propriilor interese, abilități și obiective.

De aceea, atunci când celebrăm elevii cu cele mai bune rezultate, nu celebrăm un singur tip de reușită și nici o destinație identică pentru toți. Celebrăm munca, progresul și capacitatea fiecărui elev de a folosi oportunitățile pe care le are pentru a-și construi propriul drum.

Pentru elevii ale căror rezultate le-am celebrat pe 24 septembrie, examenele din 2026 marchează o etapă importantă. Pentru colegii lor mai mici, aceste rezultate pot arăta unde poate conduce un drum construit cu consecvență, pas cu pas.

Avenor este în Greenfield din 2009. În toți acești ani, comunitatea din jurul nostru a devenit o parte importantă din povestea Avenor. Ne dorim să facem un pas mai departe și să găsim noi moduri prin care putem contribui la viața comunității din Greenfield.

Pentru noi, educația nu se întâmplă doar la școală. Se întâmplă prin conversații, experiențe, întrebări și oameni care se întâlnesc și învață unii de la alții. Iar uneori, o conversație bună sau o experiență potrivită la momentul potrivit poate face diferența pentru un copil sau pentru un părinte.

De aceea, vrem să deschidem către familiile din Greenfield o parte dintre resursele și experiența Avenor.

Ce ar putea însemna asta, concret?

Ne gândim la experiențe și întâlniri care să răspundă unor întrebări pe care mulți părinți le au, indiferent de școala la care învață copilul lor.

De exemplu, cât de bine știe copilul meu limba engleză și care ar fi următorul pas pentru el? V-ar interesa o evaluare a nivelului de limba engleză, împreună cu recomandări privind pregătirea pentru examene precum Cambridge Flyers, A2 Key, B1 Preliminary sau B2 First? 

Pentru familiile cu copii mici, poate fi utilă o conversație despre începerea grădiniței: cum ne pregătim copilul, ce semne arată că este pregătit și ce ar trebui să avem în vedere atunci când alegem mediul potrivit.

Pe măsură ce copiii cresc, apar alte întrebări: Cum înțelegem progresul academic? Ce înseamnă, de fapt, o evaluare? Ce ar trebui să urmărim la diferite vârste? Sunt întrebări la care ne-am putea uita împreună, alături de specialiști Avenor.

Pentru familiile care se apropie de o etapă importantă, am putea vorbi despre alegerea parcursului educațional – românesc, britanic sau internațional – și despre ce presupune fiecare dintre aceste opțiuni în practică.

Iar pentru adolescenți, ne putem uita mai departe, către alegerea materiilor, universitate și posibile direcții de carieră, pornind de la interesele și abilitățile fiecărui copil.

Sunt și subiecte noi care apar rapid în viața copiilor noștri. Cum folosim inteligența artificială în învățare? Cum îi ajutăm pe copii să o folosească eficient, responsabil și cu discernământ? Și cum putem, ca părinți, să înțelegem mai bine aceste schimbări?

În același timp, educația poate însemna pur și simplu să faci, să explorezi și să fii curios. De aceea, ne gândim și la experiențe pentru copii – de la știință și tehnologie la sport, activități creative și experiențe în Pădurea Băneasa.

Vrem să decidem alături de comunitate

Înainte de a stabili ce activități, întâlniri sau experiențe vom organiza, vrem să aflăm de ce au nevoie cu adevărat familiile din Greenfield.

Ce v-ar fi util acum? Ce întrebare aveți despre educația copilului vostru? Ce v-ar face plăcere să puteți explora împreună cu alți părinți și copii, aproape de casă?

Poate fi una dintre ideile de mai sus sau poate fi ceva la care noi nu ne-am gândit încă.

Tu vii cu ideea. Noi o putem transforma în experiență.

Am pregătit un formular scurt, care durează aproximativ două minute. Răspunsurile voastre ne vor ajuta să înțelegem mai bine ce își dorește comunitatea și să alegem de unde să începem.

👉 Spune-ne ce ți-ar fi cu adevărat util:
Completează formularul aici până la 1 octombrie.

Pentru noi, acesta este primul pas: să ascultăm, să adunăm ideile comunității și apoi să vedem ce putem construi împreună, aici, în Greenfield.

Ne dorim ca, mai departe, să fim nu doar vecini, ci și o resursă pentru comunitatea din care facem parte.

Avenor College organizează, pe 6 octombrie, a noua ediție a conferinței „Ce merită învățat?”, avându-l ca invitat pe Alexandru Stermin, biolog, explorator și autor. Întâlnirea va porni de la experiențele sale în comunități indigene din Brazilia și Vietnam și de la întrebarea: ce putem descoperi despre noi atunci când privim lumea prin ochii unor oameni formați într-un alt context cultural?

Tema este relevantă pentru părinți pentru că deschide o discuție despre felul în care privim lumea și despre ce putem învăța atunci când alegem să o privim dintr-o altă perspectivă. Într-o lume în care aceștia vor întâlni oameni, idei și moduri de viață diferite, capacitatea de a ieși din ceea ce le este familiar, de a înțelege o altă perspectivă și de a-și pune propriile convingeri sub semnul întrebării devine o resursă importantă pentru viață.

Conferința va avea loc pe 6 octombrie, de la ora 16:30, la Avenor College, și este deschisă publicului larg. Participarea este gratuită, pe baza confirmării în formularul de înscriere.

Pentru Alexandru Stermin, întâlnirile cu comunități indigene din Brazilia și Vietnam au însemnat mai mult decât experiențe de explorare. Contactul cu oameni care au crescut într-un alt mediu cultural l-a determinat să privească diferit propriul mod de a înțelege lumea și să exploreze ceea ce numește „antropologie inversă”: în loc să îi privim pe ceilalți pentru a-i înțelege, încercăm să ne cunoaștem mai bine pe noi înșine privindu-ne prin ochii lor.

Schimbarea perspectivei poate transforma lucruri pe care le considerăm firești în întrebări. Felul în care muncim, ne petrecem timpul, ne raportăm la natură, definim succesul sau înțelegem starea de bine nu mai apare ca singura variantă posibilă, ci ca una dintre multele forme pe care viața le poate lua.

Cine suntem atunci când renunțăm, pentru o clipă, la ceea ce considerăm normal? Ce înseamnă libertatea? Cum definim starea de bine? Ce loc ocupă natura în viața noastră și cât de mult din felul în care trăim este influențat de cultura în care am crescut? Sunt câteva dintre întrebările care vor sta în centrul întâlnirii.

”La numai 41 de ani, Sandu Stermin excelează într-o pluralitate de direcții, asamblând armonios însușiri și virtuți greu de realizat, chiar și după mulți ani de strădanie. Biografia profesională a lui Sandu Stermin stă mărturie pentru această aserțiune: profesor universitar pasionat, cu vocația împărtășirii de experiențe și înalte cunoștințe academice. Explorator de ținuturi insolite reunind cercetarea științifică și elanul cunoașterii semenilor. Comunicator înnăscut alături de copiii de toate vârstele și tot mai largul auditoriu public pe care l-a câștigat pe drept în ultimii ani. Autor de best seller-uri, de articole de ținută academică, de studii, creator de instituții care militează constructiv pentru conservarea mediului, a speciilor protejate. Sandu Stermin ni se înfățișează drept o personalitate completă, în care exteriorul cercetării empirice se completează cu forța căutărilor interioare: căutarea (poate găsirea) a ceva ce poate fi asimilat drept sens al vieții. Sandu face zona academică să iasă din spațiul câteodată steril al mediului universitar și natura vie și pulsatilă să se așeze în paginile cărților și variatelor canale de comunicare cu ceilalți.  De la știință la viață și îndărăt. Un om deplin.

Pe 6 octombrie, comunitatea Avenor va fi onorată de prezența lui Sandu Stermin în calitate de speaker și de prieten.” – spune Dana Papadima, Director Educațional Avenor College.

O perspectivă relevantă pentru părinți

Tema conferinței deschide și o discuție despre educație și despre ceea ce alegem să le transmitem copiilor.

Dincolo de cunoștințe, competențe și valori, una dintre lecțiile importante pe care le putem oferi copiilor este capacitatea de a privi dincolo de ceea ce le este familiar: să rămână curioși, să întâlnească perspective diferite fără să le judece imediat și să își poată pune propriile convingeri sub semnul întrebării.

Într-o lume în care copiii cresc într-un mediu tot mai divers și mai conectat, capacitatea de a înțelege un punct de vedere diferit devine parte din educația pentru viață. Iar pentru a-i învăța pe copii să privească lumea și prin ochii celuilalt, poate fi important ca și adulții să își ofere, din când în când, aceeași experiență.

„Ce merită învățat?” – un spațiu de reflecție despre educație

Conferința cu Alexandru Stermin face parte din seria „Ce merită învățat?”, inițiată de Avenor College ca un spațiu de întâlnire și dialog despre educație și despre competențele, valorile și perspectivele de care avem nevoie într-o lume în continuă schimbare.

Seria aduce în discuție teme relevante pentru educație și pentru societate, de la psihologie și tehnologie până la viitor, relații și modul în care învățăm. Fiecare ediție pornește de la aceeași întrebare: ce merită cu adevărat să învățăm, noi și copiii noștri, dincolo de ceea ce poate fi măsurat printr-o notă sau un examen?

În cazul întâlnirii cu Alexandru Stermin, răspunsul pornește de la experiența de a ieși din propriul context cultural și de a privi lumea dintr-un alt loc.

Uneori, pentru a învăța ceva cu adevărat nou, nu avem nevoie să acumulăm încă o informație. Avem nevoie doar să privim ceea ce știm deja dintr-o altă perspectivă.

La început, la școală, Horia făcea ceea ce i se cerea. Nu era neapărat copilul care căuta activități în plus sau oportunități dincolo de programul obișnuit al școlii. În timp, însă, ceva s-a schimbat. A început să spună „da” proiectelor, să pună mai multe întrebări, să caute răspunsuri dincolo de ceea ce se preda la clasă și să își testeze propriile alegeri.

16 ani mai târziu, a absolvit liceul Avenor cu rezultate excepționale la examenele A Levels:  A* la Chimie, A* la Matematică, A* la Economie și A la Biologie, dar și cu o direcție clară pentru următorul capitol: va studia medicina la o universitate de top din Italia.

Privind în urmă, Horia nu vorbește despre un singur moment care i-ar fi schimbat parcursul, ci despre o serie de experiențe care, puse cap la cap, l-au ajutat să devină mai curios, mai autonom și mai sigur pe alegerile sale.

„Când eram mic nu eram o persoană prea implicată în activitățile ce presupuneau un efort în plus față de ce era deja cerut la școală, dar, cu timpul, am descoperit noi oportunități care mi-au arătat că sunt mai multe de învățat de la școală decât ceea ce este obligatoriu de făcut. Aceasta este gândirea pe care încerc să o urmez și mai departe în viață.”

Primul pas: să spui „da” lucrurilor pe care nu ți le cere nimeni

Una dintre experiențele care au marcat această schimbare a fost implicarea în proiectele organizate de elevi. 24h Business Challenge, un proiect coordonat integral de elevi, l-a scos din rolul obișnuit de participant la activitățile școlii și i-a oferit responsabilitatea de a construi, împreună cu ceilalți, un proiect.

„24h Business Challenge nu a fost doar o competiție, ci o oportunitate de creștere, atât pentru participanți, cât și pentru organizatori. Ne-am dezvoltat abilități esențiale în business, am învățat să lucrăm sub presiune și am colaborat cu experți care ne-au inspirat”, spune Horia. 

Acest tip de experienșe l-au învățat, treptat, să caute mai mult decât răspunsurile pe care le găsea deja la clasă. Așa a învățat să pună întrebări, să aprofundeze și să își urmeze curiozitatea – abilități care aveau să îi fie utile și atunci când a început să își construiască drumul către medicină. 

Când întrebările devin parte din învățare

Profesorii au avut un rol important în această schimbare. Pentru Horia, relația cu ei nu s-a limitat la lecțiile de la clasă, ci a continuat în jurul întrebărilor pe care le avea și al dorinței de a aprofunda subiectele care îl interesau.

„Profesorii au avut o contribuție esențială la rezultatele mele. Nu doar prin lecțiile predate, ci și prin entuziasmul cu care mi-au răspuns la toate întrebările și prin încurajarea de a căuta mai multe informații și de a aprofunda subiectele care mă interesau, dincolo de ceea ce învățam la clasă.”

Este o schimbare care nu se vede neapărat într-un catalog. Se vede în felul în care un elev începe să caute singur următoarea întrebare și următorul răspuns. Iar această autonomie avea să devină importantă mai ales atunci când Horia a început să își construiască drumul către medicină.

De la influența familiei la o alegere proprie

Pentru Horia, medicina a fost dintotdeauna o opțiune. 

„Pentru mine medicina mereu a fost un drum clar, la început probabil influențat de către tatăl meu, care este medic, dar cu timpul influența s-a transformat încet-încet într-o chemare.”

Așadar, medicina a fost o direcție prezentă de timpuriu în parcursul lui Horia. În anii de liceu, experiențele pe care le-a avut l-au ajutat să o exploreze, să o înțeleagă mai bine și, în cele din urmă, să o confirme ca alegere pentru viitor.

La A Levels, alegerea materiilor a venit firesc pentru cineva care își dorea să studieze Medicina: biologie, chimie și matematică. Dar Horia a ales și economia, o disciplină care nu era legată direct de traseul său profesional.

„Urmând drumul medicinei, alegerile mele la A Levels, respectiv biologia, matematica și chimia, au fost destul de ușor de făcut. Totuși, am ales să studiez și economie pentru a avea o înțelegere mai amplă a situației economice globale și implicit a schimbărilor pe care le generează.”

Rezultatele au venit la finalul acestui parcurs: A* la Chimie, A* la Matematică, A* la Economie și A la Biologie.

Dar pentru Horia, alegerea universității nu a fost la fel de clară de la început.

„Chiar dacă mereu am știut că vreau să studiez medicina, de-abia recent m-am decis la ce universitate o voi studia. Nu pot spune că am avut un plan prea bine conturat la început, mai mult știam că îmi doresc să studiez la o universitate de top. Căutarea a început cu universități din Europa și s-a concretizat în clasa a 12-a în jurul unei opțiuni din Milano, Italia.”

Să vezi înainte să alegi

Un alt pas important a fost programul de internships, care i-a oferit posibilitatea de a se apropia de profesia pe care și-o imagina pentru viitor.

Pentru un elev care știe că vrea să studieze medicina, dar încă nu știe exact cum va arăta viața de după facultate, experiența practică poate spune lucruri pe care o listă de universități nu le poate spune.

„Cred că programul de internships de la Avenor m-a ajutat să mă conving de acest drum pe care îl voi urma. Pentru mine a fost foarte important faptul că am avut posibilitatea să explorez profesia pe care o vizam înainte de a face pasul către universitate.”

Așa s-a conturat alegerea lui Horia: nu ca un plan stabilit în copilărie și urmat fără abatere, ci ca o direcție verificată în timp.

Ce rămâne după rezultate?

Vă invităm să citiți articolul în întregime pe platforma desprecopii.ro.

Avenor contribuie activ la conversația despre educația din România, prin promovarea bunelor practici și prin colaborarea cu parteneri editoriali relevanți din domeniul educației. Ne dorim să aducem mai multă claritate și perspectivă în dialogul dintre școală și părinți, sprijinind decizii informate și responsabile în ceea ce privește parcursul educațional al copiilor.

Pentru un adolescent de 14-15 ani, alegerea direcției academice poate părea uneori o decizie mult prea mare pentru vârsta lui. Ce materii îi plac cu adevărat? La ce este bun? Ce vrea să studieze mai departe? Și, mai ales, cum poate ști toate acestea înainte să fi avut suficient timp să le descopere?

În sistemul britanic, elevii au mai mult timp pentru a găsi aceste răspunsuri.

Rezultatele obținute de elevii Avenor la examenele Cambridge IGCSE din acest an sunt un bun prilej de a vorbi nu doar despre performanța lor academică, ci și despre parcursul care îi conduce către aceste examene și despre alegerile pe care le pot face după aceea.

În acest an, mulți elevi Avenor s-au remarcat prin rezultate excelente. De la clasa a 10-a, Teodora a obținut 7 A* și 2 A iar Sara Maria – 6 A* și 3 A și Sarah-Alexandra – 6 A* și 3 A. Rezultate foarte bune au obținut și Andrei-Mircea – 5 A* și 4 A, Mara Olivia – 5 A*, 3 A și 1 B,  Eva-Miruna – 4 A* și 5 A, Edith Maria – 4 A*, 4 A și 1 B și  Alessia-Mara – 4 A*, 4 A și 1 B.

Lor li se adaugă, Mara – 3 A*, 5 A și 1 B, Maria Teodora – 3 A*, 5 A și 1 B, Mara Ioana -1 A* și 8 A,  David Robert – 1 A*, 7 A și 1 B, Raisa Olga – 2 A*, 5 A și 2 B, Radu – Gabriel – 1 A*, 6 A și 2 B și Teodora – 1 A*, 6 A și 2 B.

La clasa a 9-a, Alexandru, Andrei, Maria-Alecsandra și Stefania-Alexandra au obținut 100 PUM la IGCSE English as a Second Language, cel mai înalt scor posibil pe scala Percentage Uniform Mark utilizată de Cambridge. Practic, acest rezultat confirmă un nivel excepțional de competență în limba engleză – elevii pot înțelege și folosi limba cu un grad foarte ridicat de acuratețe și fluență, atât în comunicarea scrisă, cât și în cea orală. PUM nu reprezintă procentul de răspunsuri corecte din examen, ci este scorul standardizat prin care Cambridge exprimă nivelul de performanță al elevului, iar elevii noștri au atins cel mai înalt nivel.

IGCSE: un final de etapă

Cambridge IGCSE reprezintă una dintre principalele etape ale curriculumului britanic. Elevii studiază un spectru larg de discipline și sunt evaluați riguros la finalul acestei etape, de regulă în jurul vârstei de 16 ani.

Dar poate cel mai interesant lucru despre această etapă este ceea ce nu le cere elevilor să facă.

Nu le cere să decidă foarte devreme care este direcția lor definitivă.

În sistemul britanic, anii de studiu până la IGCSE le oferă elevilor ocazia să exploreze discipline din domenii diferite. Iar după această etapă, la 16 ani, își pot restrânge treptat opțiunile și pot alege materiile pe care le vor aprofunda la AS și A Level.

Este o diferență importantă față de parcursul cu care sunt obișnuiți mulți dintre părinții din România. În sistemul românesc, elevii fac în mod obișnuit o alegere de profil la începutul liceului, în jurul vârstei de 14–15 ani, orientându-se către un profil precum real sau uman.

În curriculumul britanic, această specializare vine mai târziu. Elevii au încă doi ani în care pot explora, testa și compara discipline înainte de a lua decizii academice importante.

Iar la 16 ani, o alegere făcută după ce ai avut timp să descoperi ce îți place și la ce ești bun poate fi o alegere mai conștientă.

Ce sunt, de fapt, IGCSE-urile?

International General Certificate of Secondary Education, sau IGCSE, este calificarea internațională Cambridge destinată, în general, elevilor cu vârste între 14 și 16 ani.

Pe parcursul claselor a 9-a și a 10-a, elevii studiază mai multe discipline și susțin examene pentru fiecare dintre acestea. Sistemul este riguros, iar evaluarea urmărește nu doar acumularea de informații, ci și capacitatea elevilor de a înțelege, aplica, analiza și utiliza ceea ce au învățat.

Un avantaj al acestui model este că păstrează diversitatea disciplinelor într-o etapă în care elevii încă își descoperă interesele. Un elev poate continua să studieze Mathematics și Physics, dar în același timp să își păstreze interesul pentru Economics, English, Geography, Biology, Art sau alte domenii.

Această perioadă de explorare este importantă pentru că interesele și punctele forte ale unui adolescent nu sunt întotdeauna evidente la 14 ani.

Doi ani în plus pentru a descoperi ce ți se potrivește

Alegerea unei direcții academice nu ar trebui să fie doar despre „la ce materii ai note bune”. Este și despre curiozitate, motivație, felul în care gândești și despre ceea ce îți imaginezi că ai vrea să faci mai departe.

De aceea, perioada dintre începutul liceului și alegerile pentru AS și A Level poate deveni una de explorare.

În acești doi ani, elevii pot descoperi că o materie care le părea dificilă devine interesantă, că un domeniu pe care nu îl luaseră în calcul li se potrivește sau, dimpotrivă, că o disciplină la care au rezultate foarte bune nu este neapărat direcția pe care vor să o urmeze.

La finalul clasei a 10-a, aceste experiențe îi ajută să își construiască un profil academic mai asumat și să aleagă disciplinele pe care vor să le aprofundeze în etapa următoare.

Performanța academică lasă loc pentru explorare

Rezultatele excelente obținute de elevii Avenor la IGCSE arată că această perioadă de explorare nu înseamnă un nivel mai scăzut de exigență. Dimpotrivă, examenele Cambridge presupun pregătire riguroasă și un nivel academic ridicat.

În același timp, rezultatele nu sunt privite ca un punct final, ci ca parte dintr-un parcurs mai larg.

Pentru elevi, următoarea întrebare nu este doar „Ce notă am obținut?”, ci și „Ce vreau să fac mai departe cu ceea ce am descoperit despre mine?”

Este momentul în care încep să își aleagă disciplinele pentru AS și A Level, să își contureze mai clar interesele academice și să facă primii pași către domeniile pe care le-ar putea studia la universitate.

Rezultatele obținute de elevii Avenor la examenele Cambridge din această vară aduc noi motive de bucurie. Șase dintre elevii noștri de la clasa a 11-a au obținut rezultate deosebit de bune la examenele AS Levels și A Levels, demonstrând un nivel academic ridicat, precum și capacitatea de a aprofunda disciplinele pe care le-au ales și de a-și construi parcursuri academice ambițioase.

Printre aceștia se numără Alex, care a finalizat încă din clasa a 11-a două discipline la nivel complet A Level – Mathematics și Computer Science, obținând A* la fiecare examen. La examenele AS, Alex a obținut, de asemenea, A la Physics și A la Economics. Matei a finalizat și el A Level la Mathematics, cu A*, iar la examenul AS la Physics a obținut A.

Faptul că doi dintre elevi au finalizat examene de nivel A Level încă din clasa a 11-a este, în sine, o performanță academică deosebită. Pentru a ajunge aici, Alex și Matei au lucrat suplimentar și au aprofundat materia dincolo de parcursul obișnuit al clasei, prin studiu individual, cu sprijinul profesorilor Avenor atunci când au avut nevoie.

Este un exemplu concret despre ce poate însemna un parcurs educațional adaptat elevului: atunci când un copil este pregătit să meargă mai repede sau mai în profunzime într-un anumit domeniu, are nevoie de provocări pe măsura nivelului său, dar și de profesori care să îi susțină acest progres.

Un parcurs care se adaptează elevului

Într-o clasă, elevii nu pornesc de la același nivel și nu învață cu toții în același ritm. Unii au nevoie de mai mult timp pentru a consolida anumite concepte, în timp ce alții sunt pregătiți să meargă mai departe.

La Avenor, personalizarea parcursului de învățare face parte din modul în care susținem progresul fiecărui elev. Elevii care demonstrează un nivel academic ridicat și un interes deosebit pentru o anumită disciplină sunt încurajați să aprofundeze și să își extindă parcursul, inclusiv prin lucru individual, resurse suplimentare și pregătire pentru evaluări la un nivel superior.

Parcursul lui Alex și al lui Matei ilustrează această abordare. Ei au ales să ducă anumite discipline până la nivelul complet A Level mai devreme decât parcursul obișnuit, asumându-și un volum suplimentar de studiu și un grad mai mare de autonomie în învățare.

Iar rezultatele confirmă nivelul la care au ajuns: Alex a obținut A* la Mathematics și Computer Science, iar Matei a obținut A* la Mathematics.

Pentru acești elevi, performanța nu se încheie însă odată cu examenul. Din contră, rezultatele obținute mai devreme le creează spațiu pentru următoarea etapă.

În clasa a 12-a, timpul câștigat le permite să se pregătească temeinic pentru examenele A Level care le-au rămas, dar și să exploreze domeniile care îi interesează. Pot participa la internshipuri, se pot implica în proiecte și pot acumula experiențe relevante, care le completează profilul academic, îi ajută să își clarifice direcția pentru studiile universitare și să își construiască un profil de candidat cât mai relevant pentru procesul de admitere.

AS Levels și A Levels: cum funcționează parcursul britanic?

Pentru familiile care nu sunt familiarizate cu sistemul educațional britanic, AS și A Level pot părea, la început, doar două denumiri pentru examene. Ele fac însă parte dintr-un parcurs în care elevii trec treptat de la un curriculum mai larg la unul mai specializat și mai aprofundat.

În etapa de AS Level, elevii studiază discipline la un nivel avansat și susțin examene care pot reprezenta o etapă către A Level. La A Level, studiul unei discipline este aprofundat și evaluat la nivel complet.

În acest sistem, elevii ajung să studieze un număr mai restrâns de discipline decât în etapele anterioare ale școlii. Acest lucru le permite să investească mai mult timp în materiile care îi interesează și care au legătură cu planurile lor de viitor.

Pentru un elev pasionat de matematică, de exemplu, acest lucru poate însemna posibilitatea de a merge mult mai departe în studiul disciplinei. Pentru altul, poate însemna să exploreze mai multe domenii înainte de a decide ce vrea să aprofundeze la nivel A Level.

Nu există, așadar, un singur parcurs. Elevii își pot construi treptat profilul academic în funcție de punctele forte, interesele și obiectivele lor.

Mai mult decât pregătirea pentru un examen

Un astfel de parcurs presupune și dezvoltarea unor competențe care depășesc programa unei discipline.

La nivel AS și A Level, elevii trebuie să demonstreze că înțeleg conceptele, că pot aplica ceea ce au învățat, că pot analiza și argumenta și că pot rezolva probleme complexe. Atunci când aleg să parcurgă individual o parte din materie, învață în plus să își organizeze timpul, să își stabilească obiective și să își asume responsabilitatea pentru propria învățare.

Aceste competențe sunt importante mai ales în perspectiva studiilor universitare, unde autonomia și capacitatea de a lucra independent devin esențiale.

Rezultatele celor șase elevi Avenor arată astfel nu doar performanța la un examen, ci și diversitatea unor parcursuri academice construite în jurul elevului.

Dimi a obținut AAA, iar Andreea, Marius și Sonia au obținut AAAB, cu AAA în primele trei discipline. Pentru fiecare dintre ei, rezultatele la AS reprezintă o etapă importantă în parcursul către următoarele alegeri academice.

Când performanța este însoțită de provocarea potrivită

Pentru Avenor, aceste rezultate sunt importante nu doar pentru că arată un nivel academic ridicat, ci și pentru că spun ceva despre felul în care poate arăta învățarea atunci când este adaptată nevoilor fiecărui elev.

Un elev care este pregătit să avanseze are nevoie de oportunitatea de a o face. Iar un elev care manifestă un interes deosebit pentru un domeniu are nevoie de contexte în care să îl poată aprofunda.

Parcursul lui Alex și al lui Matei, care au finalizat examene de nivel A Level încă din clasa a 11-a, este un exemplu al acestei filosofii: performanța este susținută prin provocări academice, autonomie și sprijinul profesorilor, astfel încât fiecare elev să poată progresa cât mai aproape de propriul său potențial.

Felicitări, Alex, Dimi, Matei, Andreea, Marius și Sonia, pentru rezultatele obținute și, mai ales, pentru munca, curiozitatea și determinarea din spatele lor!

La Avenor, ne dorim ca elevii să nu fie limitați de un parcurs standard, ci să aibă mereu posibilitatea de a merge mai departe atunci când sunt pregătiți.

După 21 de luni de colaborare, proiectul PACT (Proiecte Aplicate în Contexte Transdisciplinare) pentru IMPACT se încheie oficial la 31 august 2026. Implementat de Școala Gimnazială Avenor în parteneriat cu Școala „Gheorghe Vernescu” din Râmnicu Sărat, proiectul a pornit de la o întrebare simplă: cum putem face ca matematica să fie mai relevantă, mai accesibilă și mai conectată cu realitatea în care trăiesc copiii?

PACT pentru IMPACT a fost implementat în cadrul apelului „Granturi pentru unități de învățământ pilot”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), și a urmărit dezvoltarea unui model educațional inovator pentru predarea și învățarea matematicii în ciclul primar.

De la matematică învățată la matematică aplicată

 

Scopul proiectului a fost o transformare a modului în care matematica este predată și învățată în ciclul primar, prin dezvoltarea literației matematice și a competențelor de gândire critică și creativă. În același timp, profesorii au beneficiat de un cadru de formare continuă, mentorat și co-teaching, pentru a putea testa și integra noi abordări în activitatea de la clasă.

Abordarea transdisciplinară a conectat matematica cu situații din viața reală, oferindu-le elevilor contexte în care conceptele matematice nu au fost doar învățate, ci și folosite. Activități precum grădinăritul, măsurarea, estimarea, lucrul cu bugete sau utilizarea materialelor manipulative au creat oportunități pentru ca elevii să descopere cum matematica îi ajută să înțeleagă și să rezolve situații concrete.

În paralel, profesorii celor două școli au lucrat împreună prin sesiuni de co-teaching, vizite de lucru, formare și schimb de experiență. Astfel, proiectul a creat nu doar contexte de învățare pentru elevi, ci și contexte de învățare profesională pentru cadrele didactice.

Un parteneriat construit pas cu pas

Unul dintre elementele importante ale PACT pentru IMPACT a fost colaborarea dintre două școli cu contexte educaționale diferite. Pe parcursul celor 21 de luni, profesorii de la Avenor și cei de la Școala „Gheorghe Vernescu” au avut ocazia să observe practici diferite, să lucreze împreună, să testeze abordări noi și să le adapteze propriilor clase.

Parteneriatul nu se încheie odată cu proiectul. Cele două școli vor continua să colaboreze, ca parte a sustenabilității proiectului, pentru a păstra și dezvolta practicile și experiențele construite împreună.

Ce rămâne după PACT pentru IMPACT

Toate obiectivele și rezultatele asumate prin proiect au fost atinse. Au fost dezvoltate resurse și activități educaționale, au fost create contexte de formare și colaborare pentru profesori și au fost testate modalități de a aduce matematica mai aproape de experiențele reale ale elevilor.

Dar miza proiectului a fost, de la început, mai largă decât dezvoltarea unor activități sau resurse. Abordarea practică și transdisciplinară a urmărit să schimbe treptat felul în care elevii se raportează la matematică și felul în care profesorii proiectează experiențele de învățare: mai multă înțelegere, mai multă explorare și mai multe oportunități de a aplica ceea ce au învățat.

Din această perspectivă, PACT pentru IMPACT este unul dintre primii pași pe care Avenor îi face pentru a duce mai departe modelul său educațional, filosofia privind învățarea și practicile dezvoltate în cadrul comunității Avenor, către alte școli și profesori.

Proiectul a fost gândit încă de la început ca un model care poate fi adaptat și replicat în alte contexte educaționale. Experiența celor 21 de luni oferă astfel nu doar rezultate pentru cele două școli implicate, ci și un punct de plecare pentru extinderea unor practici inovatoare și pentru contribuția, pe termen lung, la modernizarea învățământului românesc.

PACT pentru IMPACT se încheie oficial la 31 august 2026. Colaborarea dintre cele două școli continuă, iar experiențele, resursele și practicile dezvoltate în cadrul proiectului merg mai departe, în clase, către elevi.