Autor: Avenor College

La fiecare început de an școlar, vedem același lucru: diferențele dintre copiii care au avut experiențe timpurii de socializare și învățare și cei care ajung pentru prima dată într-un mediu educațional organizat sunt vizibile aproape imediat. Nu vorbim doar despre litere, cifre sau vocabular. Vorbim despre autonomie, reglare emoțională, curiozitate, încredere și capacitatea de a construi relații.

De aceea, concluziile celui mai recent studiu OECD despre educația timpurie nu ne surprind. Ele confirmă ceea ce educatorii observă zi de zi: copiii care participă mai devreme la programe de educație și îngrijire timpurie au abilități mult mai bine dezvoltate la 5 ani, iar decalajele socio-economice pot fi diminuate prin acces timpuriu la experiențe educaționale de calitate.

Dincolo de statistici, acest studiu vorbește despre un adevăr esențial: primii ani din viața unui copil nu sunt o perioadă de „așteptare” până începe școala adevărată. Ei sunt fundația întregului parcurs de învățare.

Ca educatori, vedem cât de mult contează începutul și cât de diferit se dezvoltă relația copiilor cu învățarea atunci când intră devreme într-un mediu sigur, empatic și stimulant.

Copiii care încep grădinița mai devreme se adaptează, de regulă, mai ușor la colectivitate. Învață natural să își exprime emoțiile, să împartă, să negocieze, să ceară ajutor sau să devină independenți în lucruri mici, dar esențiale pentru dezvoltarea lor. Aceste competențe nu apar peste noapte la 6 sau 7 ani. Ele se construiesc gradual, prin rutină, relații și experiențe repetitive de explorare, într-un mediu educațional sigur și stimulant, care încurajează curiozitatea și descoperirea.

Când vorbim despre un mediu educațional sigur și stimulant, ne referim la un ecosistem construit pe trei piloni esențiali. Primul este spațiul fizic organizat în arii de explorare, unde sala de clasă nu este un loc static, ci un univers compartimentat în zone precum colțul de lectură, jocul de rol sau spațiile senzoriale, iar materialele sunt mereu accesibile copiilor, încurajând autonomia și alegerea liberă.

Al doilea pilon este mediul emoțional de siguranță, în care echipa de educatori și consilieri acționează ca o ancoră, iar prin conectare autentică, ascultare activă și sprijin constant se creează acel climat de încredere în care copilul iese din starea de „supraviețuire” și intră în „modul de învățare”.

Al treilea pilon este învățarea în aer liber, care extinde educația dincolo de pereții clasei, oferindu-le copiilor ocazia de a explora curtea grădiniței și natura din jur, de a-și testa limitele în mod adecvat vârstei și de a învăța direct din mediul natural, dezvoltându-și reziliența și încrederea în sine.

OECD vorbește și despre importanța dezvoltării socio-emoționale în early years. Este poate una dintre cele mai importante validări pentru felul în care înțelegem noi educația timpurie. La această vârstă, copiii nu învață cel mai bine stând mult timp la masă și reproducând informații, ci explorând, jucându-se, punând întrebări și simțindu-se în siguranță emoțională.

Învățarea se întâmplă prin experiențe autentice. Outdoor learning-ul (învățarea în aer liber) este o parte importantă din viața copiilor. Ei capătă mai multă încredere atunci când explorează liber, când au ocazia să își asume mici riscuri potrivite vârstei lor, când observă, experimentează și construiesc împreună. În același timp, aceste experiențe îi ajută să își dezvolte atenția, limbajul, motricitatea și capacitatea de a colabora.

Cum putem reduce diferențele între copiii proveniți din medii diferite?

Un alt aspect important pe care îl subliniază studiul OECD este rolul educației timpurii în reducerea diferențelor dintre copiii proveniți din medii diferite. Aici, calitatea experienței educaționale devine esențială. Nu este suficient doar ca un copil să fie într-un colectiv. Contează enorm relația cu educatorii, tipul de interacțiuni, felul în care este încurajată autonomia și Poate că una dintre cele mai importante concluzii ale acestui studiu este că educația timpurie de calitate nu accelerează copilăria, ci o protejează și o valorifică. Copiii mici au nevoie de timp pentru joc, pentru explorare, pentru mișcare și pentru relații autentice. Iar atunci când aceste nevoi sunt respectate, învățarea apare firesc.

Grădinița nu este doar un loc de supraveghere

În ultimii ani, observăm și o schimbare importantă în perspectiva părinților. Tot mai multe familii înțeleg că grădinița nu este doar un loc de supraveghere sau o etapă „înainte de școală”, ci un spațiu care influențează profund felul în care copilul va privi învățarea mai târziu.

Relația sănătoasă cu învățarea începe foarte devreme. Iar copiii care cresc într-un mediu în care sunt încurajați să exploreze, să greșească, să încerce din nou și să își exprime ideile dezvoltă nu doar competențe academice, ci și încredere în propriile forțe.

Studiul OECD ne oferă argumente și date relevante, însă pentru noi cea mai importantă confirmare vine în fiecare zi din interacțiunea cu copiii: din felul în care un copil timid începe să vorbească cu mai multă încredere, din bucuria unei descoperiri făcute în pădure sau din momentele în care învață să spună când ceva nu îi place, să își pună limite sau să rostească pentru prima dată „pot singur”.

Acolo începe, de fapt, educația.

Vă invităm să citiți articolul în întregime pe platforma Edupedu. 

Avenor contribuie activ la conversația despre educație din România, prin promovarea bunelor practici și prin colaborarea cu parteneri editoriali relevanți din domeniul educației. Ne dorim să aducem mai multă claritate și perspectivă în dialogul dintre școală și părinți, sprijinind decizii informate și responsabile în ceea ce privește parcursul educațional al copiilor. 

Vine luna iunie și România intră, din nou, într-o stare colectivă de tensiune. Aproximativ 173.000 de copii de 14 ani vor susține Evaluarea Națională la clasa a VIII-a – examenul care decide intrarea la liceu. Pentru multe familii, acest moment ajunge să definească însăși ideea de reușită școlară.

La 14 ani, viitorul educațional al unui copil este comprimat în două probe standardizate: limba română și matematică.

Problema nu este existența unei evaluări. Orice sistem educațional sănătos are nevoie de standarde și repere clare. Problema reală este ce alegem să evaluăm și ce mesaj transmitem copiilor despre propria lor valoare într-un sistem de ierarhizare în care fiecare zecimală poate decide viitorul.

Într-o lume care arată radical diferit față de secolul XX, România continuă să evalueze copiii printr-un model construit pentru o altă realitate. La finalul gimnaziului, copiii sunt încă evaluați într-o logică foarte apropiată de cea de acum 50 de ani. Pentru generația părinților și bunicilor lor, acest tip de examen – „Treapta I” – a funcționat într-un anumit context istoric și social. Dar, între timp, lumea s-a schimbat fundamental: trăim în epoca inteligenței artificiale, a mașinilor autonome, a transformărilor rapide și a meseriilor care se reinventează permanent.

Studiile OECD și rezultatele PISA indică în mod explicit că sistemul educațional românesc nu mai răspunde nevoilor societății de astăzi. De aceea, întrebarea nu este dacă avem nevoie de evaluare, ci dacă evaluăm ceea ce contează cu adevărat pentru viitorul acestor copii.

În jurul Evaluării Naționale se reorganizează ultimii ani de gimnaziu: programul familiei, meditațiile, vacanțele, anxietățile și, uneori, chiar felul în care copilul începe să se privească pe sine. În multe cazuri, adolescența devine o perioadă de pregătire permanentă pentru admitere, nu o etapă de descoperire, explorare și dezvoltare.

La 14 ani, un copil poate avea aptitudini extraordinare de comunicare, creativitate, leadership, programare, design, rezolvare de probleme sau lucru în echipă. Poate avea autonomie, inteligență emoțională și capacitatea de a construi proiecte sau de a transfera ceea ce învață în contexte reale.

Una dintre cele mai mari pierderi ale acestui model este că mulți copii valoroși ajung, la 13-14 ani, să creadă că nu sunt „destul de buni” doar pentru că nu performează perfect într-un tip foarte îngust de evaluare. Unii adolescenți înfloresc academic mai devreme, alții mai târziu. Un sistem sănătos nu confundă ritmurile diferite de dezvoltare cu lipsa de valoare sau de potențial.

În același timp, lumea în care vor intra acești copii s-a schimbat profund. Dincolo de cunoștințe academice solide, societatea și universitățile caută tot mai mult oameni care pot gândi critic, comunica clar, colabora, învăța continuu și naviga în contexte complexe și imprevizibile.

Iar aici apare întrebarea esențială: măsurăm suficient din ceea ce contează cu adevărat?

Performanță de moment versus potențial real 

Una dintre limitele majore ale Evaluării Naționale este că măsoară predominant performanța de moment, obținută sub presiune. Mult mai puțin progresul, autonomia, capacitatea de argumentare sau felul în care un copil folosește ceea ce a învățat.

Dana Papadima, Director Educațional la Avenor College atrage atenția asupra diferenței dintre evaluarea tradițională și modelele educaționale moderne:

„Problema Evaluării Naționale nu este că există un examen, ci că el ajunge să definească disproporționat valoarea unui copil într-o etapă în care acesta încă se formează. În realitate, la 14 ani ar trebui să evaluăm mult mai mult decât capacitatea de a reproduce corect niște conținuturi. Ar trebui să ne uităm la progres, la autonomie, la felul în care elevul gândește, argumentează, colaborează și transferă ceea ce învață în contexte reale. În sistemele internaționale performante, evaluarea este continuă și diversă: proiecte interdisciplinare, portofolii, prezentări, reflecție personală, aplicabilitate. Pentru că lumea în care vor intra acești copii nu va recompensa doar memoria bună, ci capacitatea de adaptare și învățare continuă.”

În multe sisteme educaționale internaționale, inclusiv în cel britanic, elevii continuă să aibă o educație generală largă până la 16 ani. Studiază un spectru extins de discipline și își dezvoltă competențe multiple înainte de a-și alege direcțiile de specializare.

Evaluarea rămâne riguroasă, însă este mai diversă și mai apropiată de complexitatea reală a dezvoltării unui adolescent. Examenele externe sunt completate de proiecte, competențe de comunicare, științe aplicate, reflecție personală și capacitatea de a transfera ceea ce elevii învață în contexte autentice.

Modelul pornește de la o premisă simplă, dar esențială: la 14 ani încă descoperi cine ești și ce poți deveni.

Ce ar trebui să măsurăm, de fapt?

Diana Segărceanu, Director Executiv Avenor College, consideră că adevărata miză a evaluării moderne este să păstreze echilibrul dintre rigoare academică și dezvoltarea copilului ca întreg:

„Copiii au nevoie de standarde academice clare și de evaluare riguroasă. Dar, într-o educație sănătoasă, un examen nu ar trebui să reducă valoarea unui adolescent la două note și câteva ore de presiune. La 14 ani, copiii încă își construiesc identitatea, își descoperă punctele forte și învață să capete încredere în propriul potențial. Școala ar trebui să îi ajute nu doar să obțină rezultate, ci să înțeleagă cine sunt, cum gândesc, ce pot construi și cum pot continua să învețe într-o lume aflată în permanentă schimbare.”

Vă invităm să citiți articolul în întregime pe platforma Edupedu. 

Avenor contribuie activ la conversația despre educație din România, prin promovarea bunelor practici și prin colaborarea cu parteneri editoriali relevanți din domeniul educației. Ne dorim să aducem mai multă claritate și perspectivă în dialogul dintre școală și părinți, sprijinind decizii informate și responsabile în ceea ce privește parcursul educațional al copiilor. 

Ca profesor pentru învățământ primar, una dintre întrebările pe care le aud cel mai des la clasă, la ora de matematică, este simplă, dar foarte profundă: „Miss, este corect așa?” Nu „de ce este așa?”, ci „este corect?”. 

Și de aici începe, de fapt, conversația despre cum învață copiii matematica.

Când „corect” devine mai important decât „înțeleg”

În școala primară, mai ales în primii ani, observ un lucru constant: copiii asociază matematica foarte repede cu ideea de răspuns corect. Vor să știe dacă au făcut bine, dacă au bifat corect, dacă au ajuns la rezultat.

Este firesc. Dar în acest proces apare un risc: atenția se mută de la gândire la rezultat.

Diferența dintre a ști și a înțelege

Îmi amintesc un moment din clasă, în care lucram cu numere mari. Unul dintre elevii mei a citit fără ezitare un număr de șase cifre — corect, rapid, sigur pe el.

Când l-am întrebat însă: „De ce este scris așa? Cum știi ce valoare are fiecare cifră?” a apărut pauza. Știa să citească numărul, dar nu putea încă explica structura din spatele lui.

Și atunci devine foarte clară diferența dintre a ști și a înțelege.

Această diferență este importantă și pentru părinți, mai ales într-un context în care învățarea se schimbă. Pentru ca achizițiile să se consolideze pe termen lung, este nevoie de înțelegere. De aceea le explic mereu părinților că viteza de rezolvare, de exemplu, nu este întotdeauna un semn că elevul a înțeles cu adevărat matematica.

Cum arată o lecție de matematică

La Avenor, în lucrul de la clasă, ne uităm mai puțin la „răspunsul final” și mai mult la proces: cum gândește copilul, cum explică, cum își verifică ideile. Pentru că, în realitate, copiii nu vor avea nevoie doar de calcule corecte. Vor avea nevoie să înțeleagă, să ia decizii și să aplice raționamente în contexte noi.

De aceea, lecțiile nu încep întotdeauna cu „regula”. De multe ori încep cu o întrebare:

„De ce au avut oamenii nevoie de numere?”

„Cum ar arăta lumea fără un sistem comun de măsurare?”

Astfel de întrebări le oferă copiilor oportunitatea de a discuta, de a-și pune întrebări și de a compara răspunsuri. În acest proces, pot descoperi, de exemplu, sisteme vechi de numerotare și pot ajunge singuri la concluzia de ce acestea sunt necesare.

Abia apoi formalizăm și enunțăm regula.

În felul acesta, matematica nu mai este percepută ca abstractă, ci devine concretă și logică — pentru că elevii înțeleg unde și de ce este utilă în viața reală.

Când matematica devine utilă în luarea deciziilor

Un alt exemplu pe care îl folosesc des la clasă este un modul pe care copiii îl iubesc: o „misiune în spațiu”.

Elevii primesc o situație: au resurse limitate și trebuie să decidă cum le folosesc pentru a finaliza o misiune.

Nu există o singură rezolvare corectă. Există estimare, calcul, argumentare și decizie.

Îmi amintesc un copil spunând: „Putem face încă o etapă, dar nu mai avem suficient combustibil pentru întoarcere.”

În acel moment, matematica nu mai era un exercițiu abstract de rezolvat pe caiet. Matematica devenise o decizie, cu consecințe reale.

Rolul profesorului: mai puțin „cum se face”, mai mult „cum gândești”

Pentru mine, ca profesor la Avenor, aceste momente sunt cele mai importante – când văd cum copiii încep să își construiască propriul mod de a gândi: întreabă, explică, greșesc, revin, încearcă din nou.

Aici intervine rolul profesorului — nu de a spune „așa se face”, ci de a ghida prin întrebări potrivite, care duc la înțelegere și, ulterior, la însușirea unor concepte care altfel ar rămâne prea abstracte pentru un copil de 7 sau 9 ani.

Ce se întâmplă când copiii greșesc

Mă bucur de fiecare dată când apare o greșeală.

Pentru că greșelile sunt esențiale în procesul de învățare. Nu le corectăm spunând doar „nu e bine”, ci le folosim ca punct de plecare:

„Cum ai gândit?”

„Ce ai schimba?”

„Există o altă variantă?”

Aceste întrebări ne ajută, pe noi profesorii, să înțelegem procesul din spatele greșelii și, în același timp, îi ajută pe copii să își clarifice gândirea și să nu repete aceleași erori.

Vă invităm să citiți articolul în întregime pe platforma Despre copii.

Avenor contribuie activ la conversația despre educație din România, prin promovarea bunelor practici și prin colaborarea cu parteneri editoriali relevanți din domeniul educației. Ne dorim să aducem mai multă claritate și perspectivă în dialogul dintre școală și părinți, sprijinind decizii informate și responsabile în ceea ce privește parcursul educațional al copiilor. Vă invităm să rămâneți conectați la cele mai noi articole publicate în rubrica Avenor x DESPRECOPII, un spațiu dedicat reflecției și învățării continue pentru părinți și profesori deopotrivă.

În educație se vorbește des despre reforme, programe, examene sau curriculum. Mai rar, însă, despre profesori ca profesioniști: despre ce înseamnă, cu adevărat, să construiești o profesie solidă în jurul predării. În România, formarea continuă a profesorilor este adesea asociată cu acumularea de credite sau participarea la cursuri și conferințe. Pentru mulți, a devenit o obligație administrativă, nu un proces autentic de creștere. Nu din lipsă de dorință, ci din lipsă de timp sau relevanță practică.

În acest context, aflăm, cu ajutorul cadrelor didactice de la Avenor College, ce înseamnă, concret, să fii un profesor bine pregătit astăzi.

Mediul educațional se află într-o continuă schimbare, iar profesionalizarea meseriei nu mai poate fi un demers individual, spun experții consultați. Profesorii au nevoie de mentorat, colaborare și de școli care funcționează ele însele ca spații de învățare pentru adulți.

Ce înseamnă, astăzi, un profesor bine pregătit

Să fii profesor bine pregătit nu înseamnă doar să stăpânești materia predată, ci să transformi concepte dificile în experiențe de învățare relevante și să sprijini dezvoltarea gândirii critice și a autonomiei elevilor.

Profesorul de astăzi își ajustează constant practica în funcție de nevoile reale ale elevilor, într-un proces continuu de reflecție, colaborare și învățare profesională, care include design curricular, evaluare autentică și integrarea responsabilă a tehnologiei, explică reprezentanții Avenor, care spun că, în cazul lor, pregătirea dascălilor începe încă din procesul de recrutare.

„În procesul de recrutare, dincolo de evaluarea riguroasă a competențelor profesionale, ne preocupă și dimensiunea mai profundă a potrivirii cu Avenor College. Le spunem candidaților povestea Avenor și vrem să înțelegem dacă împărtășim aceeași viziune asupra educației și aceleași standarde profesionale. Pentru noi, excelența în predare merge mână în mână cu responsabilitatea: inclusiv cu asumarea fermă a principiilor de safeguarding și cu capacitatea de a crea un mediu sigur, în care fiecare copil este protejat, respectat și sprijinit să își atingă potențialul. Profesionalizarea începe cu competență, dar se consolidează prin valori și prin responsabilitatea față de impactul pe care îl avem, zi de zi, asupra fiecărui elev” ,spune Cristina Willows, Director of People & Operations, Deputy Executive Director Avenor.

 

Procesul de acomodare înainte de începutul fiecărui an școlar include zile dedicate formării comune, planificării și alinierii pedagogice. Profesorii nou-veniți participă la un program extins de inducție, centrat pe cultura școlii, siguranța elevilor și așteptările profesionale. Feedbackul colectat anual de la aceștia contribuie la ajustarea continuă a procesului, într-o abordare bazată pe reflecție, nu pe presupuneri.

Investiția în viitorul profesiei

Educația are nevoie de profesori bine sprijiniți la început de carieră, iar programul Teachers for Teachers reprezintă una dintre direcțiile prin care liderii Avenor și-au propus să contribuie la profesionalizare. Programul, cu o durată de doi ani, oferă mentorat și formare practică absolvenților și profesorilor aflați la început de drum. Până în prezent, șapte profesori au beneficiat de acest program.

Dezvoltare, nu evaluare formală

Modul în care profesorii își adaptează practicile și relația cu elevii, la clasă, are legătură inclusiv cu evaluarea performanței.

„Evaluarea performanței este gândită ca un proces de creștere profesională. Fiecare profesor își stabilește anual obiective individuale, inclusiv unul dedicat dezvoltării profesionale continue, susținute prin cursuri interne, traininguri externe, conferințe și colaborare în echipă”, spun reprezentanții colegiului.

„Fiind în primul meu an la Avenor College, am descoperit că dezvoltarea profesională nu este doar un concept teoretic, ci un motor real al activității de zi cu zi. Procesul de Performance Management și stabilirea obiectivelor de Professional Learning and Development (PLD) m-au ajutat să îmi definesc o direcție clară încă de la început. Simt că acest sistem mă sprijină concret în orele la care asist; am învățat enorm monitorizându-mi progresul și adaptându-mi metodele de lucru. Impactul se vede direct la clasă, în interacțiunea cu elevii de la pregătitoare până la clasa a 4-a, unde pot aplica tehnici noi care îi mențin captivați, activi și curioși. Este un proces de învățare continuă care îmi oferă încrederea că pot contribui autentic la evoluția fiecărui copil.” – Ovidiu Mirăuță – Learning Assistant.

 

Pentru mine, dezvoltarea profesională este un proces asumat, care mă ajută să îmi mențin standardele de calitate în activitatea de zi cu zi. Într-o școală care pune atât de mult accent pe dezvoltarea armonioasă și starea de bine a întregii comunități, încerc să integrez constant în rutina mea cursuri care să mă ajute să îmi rafinez competențele. Am avut astfel ocazia să particip la programe din oferta de dezvoltare profesională a școlii, precum Teaching with Love and Logic sau From Values to Action: Making SMSC Visible in Secondary. Anul acesta am ales și cursul AI Unplugged: Teaching Smarter, Not Harder, tot din oferta Avenor, care deja mă ajută să reduc o parte din munca administrativă, ceea ce îmi oferă mai mult timp pentru celelalte aspecte importante ale rolului meu de profesor și consilier.” – Anda Costache, Consilier școlar, Diriginte 8 Omega.

 

Comunități de practică: învățarea nu se face în izolare

Dezvoltarea profesională autentică presupune dialog și reflecție comună, explică reprezentanții Avenor.

„Performance Management-ul a devenit pentru mine un spațiu de reflecție sinceră, în care mi-am așezat reușitele, provocările și pașii de creștere. La clasă, văd cum implicarea mea se transformă în curajul elevilor de a încerca, în bucuria de a învăța și în dorința lor de a căuta răspunsuri. Și simt, poate mai puternic ca oricând, că aparțin unei comunități care formează nu doar elevi bine pregătiți, ci și oameni echilibrați, cu inima și mintea deschise”, spune Ancuța Floreanu – Profesor Învățământ Primar 1 Delta.

 

Vă invităm să citiți articolul în întregime pe platforma Revista Cariere.

Avenor contribuie activ la conversația despre educație din România, prin promovarea bunelor practici și prin colaborarea cu parteneri editoriali relevanți din domeniul educației. Ne dorim să aducem mai multă claritate și perspectivă în dialogul dintre școală și părinți, sprijinind decizii informate și responsabile în ceea ce privește parcursul educațional al copiilor. 

Majoritatea părinților spun același lucru: își doresc ca cei mici să petreacă mai mult timp afară. Mai puține ecrane, mai mult aer curat, mai multă mișcare. Și totuși, în viața de zi cu zi, realitatea arată diferit. Când e frig, rămânem în casă. Când e noroi, evităm să ieșim. Când apar întrebări despre siguranță, alegem varianta „mai controlată”.

Așa ajung mulți copii să aibă acces la natură mai degrabă ocazional, deși, paradoxal, părinții o consideră importantă.

În același timp, cercetarea începe să fie tot mai clară. Un raport amplu publicat de UNICEF (2018) – Learning through play subliniază că, în primii ani de viață, copiii învață cel mai eficient prin explorare activă, în contexte reale, care implică mișcare, interacțiune și medii variate. Iar natura oferă exact acest tip de context: imprevizibil, bogat senzorial și deschis.

Cu alte cuvinte, pentru copiii mici, învățarea nu se întâmplă doar la masă, cu materiale pregătite. Se întâmplă sărind în bălți, în frunze, în lucruri care nu arată „educațional” la prima vedere. În astfel de contexte de viață reală, transferul cunoștințelor și abilităților dobândite se întâmplă mai ușor pentru vârstele fragede. Atunci când copiii de la grădiniță pășesc în pădure, ei nu doar „ies la aer curat”; ei intră într-un laborator viu unde învățarea eficientă (motivația, implicarea, gandirea) prinde viață în cel mai natural mod posibil.

Dar cât de des oferim, de fapt, aceste experiențe, într-un program obișnuit de grădiniță?

De la „ieșit afară” la învățare structurată în natură

Diferența nu este doar de frecvență, ci și de intenție.

În tot mai multe sisteme educaționale occidentale, inclusiv în cel britanic, timpul petrecut în aer liber nu este o pauză între activități, ci o extensie a curriculumului. În cadrul Early Years Foundation Stage (EYFS), mediul de învățare – inclusiv cel exterior – este considerat esențial pentru dezvoltarea limbajului, a gândirii logice și a abilităților sociale.

Cu alte cuvinte, nu vorbim despre „joacă liberă” în sensul superficial al termenului, ci despre experiențe atent ghidate, în care copilul descoperă concepte prin interacțiune directă cu lumea din jur. 

Cum arată asta în practică

Facem o vizită la Grădinița Avenor, în campusul din Greenfield, unde această abordare capătă o formă foarte concretă. Aflată la doi pași, pădurea devine mediu de învățare pentru copii în fiecare zi.

Nu este un „moment special”, ci parte din rutina lor zilnică. Pe hol stau mereu înșirate cizmele colorate de cauciuc, atât ale copiilor, cât și ale profesorilor. În cuier sau dulăpioare, mereu așteaptă gecile de ploaie sau pelerinele special pregătite de joacă, indiferent de vreme.

„Pentru noi, pădurea este o extensie a clasei”, spune Tania Răduță, Head of Avenor Nursery. „Copiii nu ies afară doar ca să consume energie, ci pentru că acolo se întâmplă o mare parte din învățare. În pădure, copiii „își dau voie” să încerce lucruri noi. Un trunchi de copac căzut devine o punte de echilibru. Aici vedem curajul de a experimenta iar acest lucru le crește încrederea în sine.”

Activitățile sunt adaptate vârstei și etapelor de dezvoltare:

„La 2 ani, copiii descoperă lumea în primul rând prin simțuri. În pădure ating, ascultă, observă. Este începutul relației lor cu mediul înconjurător. De asemenea, pădurea îi menține pe copii concentrați pentru perioade lungi. Dacă o broscuță sau o buburuză traversează poteca, atenția lor este captată instantaneu. 

La 3 ani, vedem deja intenție: copiii încep ușor să construiască, să sorteze, să compare. Curiozitatea devine mai mare iar imaginația mai bogată. O grămadă de frunze sau câteva bețe devin instrumente pentru gândire.

La 4 – 5 ani, lucrurile evoluează mult: colaborează, rezolvă probleme, folosesc elemente din natură pentru a înțelege concepte matematice sau pentru a construi povești. La această vârstă, pădurea devine pentru ei o „enciclopedie vie” unde multe dintre conceptele teoretice capătă sens prin experiență directă.

Programul nostru este conceput să îi transforme în mici experți ai naturii. Copiii învață să observe cum pădurea trece prin diferite forme de-a lungul anotimpurilor, înțelegând ciclurile vieții. Identifică animalele care locuiesc acolo și învață să le respecte habitatul, dezvoltând o empatie profundă față de ființele vii. Totodată, punem mare accent pe siguranță și discernământ: copiii învață care sunt plantele pe care au voie să le atingă și pe care trebuie să le evite, exersându-și astfel autonomia și capacitatea de a evalua riscurile.

Nu în ultimul rând, pădurea este locul unde le predăm primele lecții de responsabilitate civică. Învățând regulile de a menține pădurea curată, copiii fac trecerea către gândirea critică și creativă, înțelegând că acțiunile lor au un impact direct asupra mediului. Astfel, ieșirile noastre nu sunt doar simple plimbări, ci procese de învățare care îi pregătesc să devină protectori conștienți ai planetei”, spune Tania.

În același timp, experiențele sunt cât se poate de concrete: copiii observă și hrănesc păsări, sar în bălți, construiesc din crengi și frunze, folosesc materiale naturale în activități integrate în curriculum.

Vă invităm să citiți articolul în întregime pe platforma Totul despre mame.

Avenor contribuie activ la conversația despre educație din România, prin promovarea bunelor practici și prin colaborarea cu parteneri editoriali relevanți din domeniul educației. Ne dorim să aducem mai multă claritate și perspectivă în dialogul dintre școală și părinți, sprijinind decizii informate și responsabile în ceea ce privește parcursul educațional al copiilor. 

Grădinița este un început important, dar și un final esențial. Este în egală măsură începutul colectivității și al perioadei de explorare activă a mediului înconjurător și, în același timp, finalul unei etape în care copilul a fost expus predominant mediului familial.

Din experiența noastră în lucrul zilnic cu copiii și părinții din comunitatea grădiniței Avenor, acest moment vine cu multe emoții și întrebări – pentru cei mici, dar mai ales pentru adulți.

Un lucru este însă foarte clar: pregătirea pentru grădiniță nu este doar despre copil, ci despre întreaga familie.

De multe ori, copiii nu fac decât să reflecte starea emoțională a părinților. Atâta vreme cât adulții nu sunt pregătiți să facă acest pas, copiii le vor oglindi îngrijorările și ezitările.

Pregătirea pentru grădiniță începe cu părinții

Înainte ca un copil să pășească într-o sală de clasă, procesul începe, de fapt, acasă – cu deciziile, întrebările și emoțiile adulților. Dacă nu știți de unde să începeți, nu vă îngrijorați. Faceți o listă care să cuprindă măcar câteva dintre acțiunile de mai jos și brusc vă veți simți mai pregătiți.

• cercetați ofertele existente ale grădinițelor și aflați diferențele esențiale între sistemele educaționale. Veți fi surprinși de ce poate învăța la 2-3 ani un copil, dacă este bine ghidat
• vizitați grădinițele ca să vedeți spațiile, dar mai ales să cunoașteți oamenii care vor avea grijă de copil
• vorbiți cu părinți care au deja copiii la grădiniță ca să aflați experiența lor
• discutați în familie despre grădiniță, atât ce emoții aveți, dar luați în calcul și aspectele logistice – faceți un drum dus-întors până la grădiniță ca să vă dați seama cum va fi zi de zi
• participați la workshop-uri și evenimente de profil, pentru că și părinții trebuie să învețe ce înseamnă această nouă etapă în viața lor pentru a ști cum să-și susțină copiii

Cum se pregătesc copiii pentru grădiniță

Dacă pentru adulți pregătirea înseamnă informare și decizie, pentru copii înseamnă, în primul rând, expunere și familiarizare. Cum se face asta concret:

• expunem copilul intens la medii sociale în care se află alți copii (parcuri, locuri de joacă, ateliere, zile de naștere)
• vizitarea grădinițelor împreună cu copiii e esențială, mai ales dacă ei pot petrece puțin timp acolo să se joace în spațiul respectiv
• includeți copilul în discuțiile despre grădiniță și vorbiți pe înțelesul lui despre începerea sau schimbarea grădiniței, când este cazul
• expuneți-l treptat la noua colectivitate
• fiți alături de el când îi este greu în perioada de acomodare, ajutați-l să-și gestioneze emoțiile
• discutați deschis despre ce îi place mult și ce îi place mai puțin, e normal să aibă exemple din ambele categorii
• arătați încredere în educator de față cu copilul, orice diferențe între așteptări și abordare trebuie tratate separat, astfel încât copilul să știe că îl lăsați pe mâini bune

La ce să te aștepți, realist, în primele săptămâni de grădiniță

Începuturile sunt grele, iar acomodarea la grădiniță nu face excepție. Chiar dacă totul pare în regulă, puteți observa schimbări de comportament de tipul:

• copilul plânge mai des, uneori fără motiv, alteori din supărare clară că trebuie să se ducă la grădiniță
• copilul se poate opune schimbării cu toate forțele, poate fi greu uneori să rămânem perseverenți
• poate dormi mai agitat ca efect al neliniștii pe care o simte
• își poate schimba temporar comportamentul (mai irascibil sau mai obosit)

Din perspectivă psihologică, aceste reacții sunt firești. Ele nu sunt un semn că „nu este pregătit”, ci că trece printr-o schimbare majoră și are nevoie de timp și sprijin pentru a o integra.

Asta înseamnă și că rolul adultului este esențial: nu de a elimina disconfortul, ci de a-l conține și ghida. La grădinița Avenor punem un accent important pe susținerea părinților în aceste perioade de acomodare.

Vă invităm să citiți articolul în întregime pe platforma Despre copii.

Vara este despre descoperire, joacă, prietenii noi și experiențe care rămân în amintirea copiilor mult timp după încheierea vacanței. La Avenor College ne dorim să transformăm fiecare zi de vară într-o experiență autentică de explorare și învățare prin activități interactive, creative și pline de energie.

Sub tema “In Real Life”, Avenor Summer School revine și anul acesta în perioada 29 iunie – 24 iulie, cu un program dedicat copiilor cu vârste între 1.9 și 12 ani, desfășurat în campusul nostru din Greenfield, într-un mediu sigur și prietenos. Pe parcursul verii, copiii vor avea ocazia să participe la activități variate, adaptate fiecărei categorii de vârstă, de la aventuri în aer liber și activități sportive, până la ateliere creative, excursii, experiențe tematice și momente speciale petrecute împreună.

Puteți găsi mai multe detalii despre acest program de vară pe pagina dedicată Avenor Summer School.

Vă invităm să aflați în rândurile de mai jos de la Cristina Farcaș – Avenor Summer School Lead și Andreea Dumitrescu – Primary Summer School Coordinator, mai multe detalii despre cum este gândit programul de vară dedicat copiilor cu vârste între 1,9 și 12 ani. 

O temă care aduce lumea reală mai aproape de copii

Tema ediției din acest an, „In Real Life”, îi invită pe copii să exploreze lumea din jurul lor prin joacă, descoperire și experiențe practice, adaptate fiecărei categorii de vârstă. 

Cei mai mici exploratori din grădiniță vor descoperi experiențele verii între 29 iunie – 24 iulie, iar copiii cu vârste între 5 și 12 ani se vor bucura de toate activitățile pregătite în perioada 29 iunie – 10 iulie, în campusul Avenor College din Greenfield.

La grădiniță, tema „In Real Life” îi poartă pe cei mici într-o călătorie de învățare ancorată în lumea reală, adaptată intereselor și ritmului lor de dezvoltare. Cele patru module săptămânale îi provoacă să găsească răspunsuri la întrebări mari precum „Cum funcționează lumea?” sau „Cum putem face lumea mai bună?”. Învățarea prinde viață prin activități senzoriale, STEAM și explorarea directă a naturii și a comunității locale.

Pentru copiii cu vârste între 5 – 12 ani, experiența este construită în jurul unor întrebări esențiale precum „Cum funcționează lumea din jurul nostru?”, „Care sunt supereroii din viața noastră?” sau „Care sunt calitățile unui mic antreprenor?”. Aceste teme sunt explorate prin activități de tip Project-Based Learning (PBL), unde cei mici transformă curiozitatea în proiecte practice, descoperind culturi fascinante, călătorind imaginar prin istorie sau experimentând diverse forme de artă.

Ce aduce nou ediția Summer School 2026

Pentru copiii cu vârste între 1,9 – 5 ani, ediția din acest an extinde programul la patru săptămâni și pune accent pe dezvoltarea independenței copiilor prin activități desfășurate în afara clasei tradiționale, în pădure sau în timpul excursiilor. Pentru grupa Young Explorers, dedicată copiilor cu vârste între 1,9 și 3 ani, programul include ateliere interactive susținute de invitați speciali, dar și activități săptămânale la piscină – adaugă Cristina Farcaș, Avenor Summer School Lead.                                       

Și pentru copiii cu vârste între 5 și 12 ani, programul de vară vine cu experiențe noi și memorabile. Programul de Water Fun este extins și include activități săptămânale la piscină, alături de invitați speciali și ateliere interactive aliniate temelor PBL. Copiii vor descoperi și o nouă provocare Escape Room, vor participa la excursii săptămânale în destinații diferite, la ateliere de grădinărit și gătit și, desigur, la mult așteptatul sleepover organizat la școală, menționează Andreea Dumitrescu, Primary Summer School Coordinator.

Experiențele care rămân în amintirea copiilor

Unele activități reușesc, an de an, să devină adevărate povești de vacanță pentru copii.

La grădiniță, magia verii se construiește din lucrurile simple și autentice: petrecerile tematice organizate în fiecare vineri, jocurile la piscină, explorările zilnice în pădure sau momentele liniștite în care educatorii citesc povești în clasă. Toate aceste experiențe contribuie la dezvoltarea emoțională și socială a copiilor și îi ajută să descopere lumea cu mai multă încredere și curiozitate.

Pentru elevii de 5 – 12 ani, sleepover-ul de la școală, zilele de Water Fun și excursiile săptămânale sunt printre cele mai iubite experiențe. Sunt momente care combină distracția, prietenia și spiritul de aventură și care creează amintiri de neuitat.

Natura, un spațiu autentic de învățare

Amplasarea campusului Avenor College în proximitatea Pădurii Băneasa transformă natura într-un spațiu autentic de învățare și explorare pentru toți copiii din cadrul Summer School, indiferent de vârstă. Petrec zilnic timp în aer liber, într-un mediu care încurajează curiozitatea, mișcarea și conectarea naturală cu lumea din jur.

Pădurea devine o extensie a spațiului de învățare, unde copiii participă la activități adaptate vârstei lor, de la sesiuni de explorare și joc liber, până la activități sportive, ateliere practice de grădinărit sau experiențe de tip outdoor learning. Excursiile și activitățile desfășurate în natură sunt gândite pentru a le dezvolta spiritul de aventură, autonomia și încrederea în sine, contribuind în același timp la formarea unui stil de viață activ și sănătos.

Mai mult decât un program de vară

Avenor Summer School este mai mult decât un program de vacanță, este un spațiu în care copiii cresc, descoperă și își dezvoltă abilități esențiale într-un mod natural și relaxat. Experiența verii îi ajută să își dezvolte autonomia, încrederea în sine, abilitățile socio-emoționale și capacitatea de a colabora și de a construi prietenii noi.

În același timp, programul reprezintă o oportunitate valoroasă de acomodare pentru copiii care urmează să înceapă din toamnă parcursul educațional în comunitatea Avenor. Prin experiențe desfășurate într-un mediu sigur, prietenos și familiar, copiii au ocazia să se adapteze treptat la ritmul și atmosfera școlii, construindu-și confortul emoțional și încrederea necesară pentru un nou început.

Ofertă specială pentru copiii care intră în clasa pregătitoare și clasa a 5-a

Pentru familiile nou înscrise la Avenor, ai căror copii vor începe clasa Pregătitoare sau clasa a 5-a din septembrie 2026, oferim două săptămâni gratuite la Avenor Summer School – o oportunitate de a descoperi școala, de a cunoaște profesori și colegi și de a se acomoda într-un mod natural și relaxat.

Ne dorim ca, atunci când va veni prima zi oficială de școală, copiii să pășească în campus nu într-un loc complet necunoscut, ci într-un spațiu în care au deja amintiri, conexiuni și sentimentul familiar că aparțin unei comunități.

Oferta este valabilă exclusiv pentru familiile nou înscrise în anul școlar 2026 – 2027 (clasele Pregătitoare și a 5-a) care finalizează procesul de înscriere în perioada 18 mai – 25 iunie.

Pentru mai multe informații despre această ofertă, ne puteți contacta la:
📧 admissions@avenor.ro 

Pentru un copil, schimbarea școlii poate veni cu mult entuziasm, dar și cu multe emoții greu de pus în cuvinte. Cine va sta lângă mine în bancă? O să-mi fac prieteni? O să mă descurc? Cum vor fi profesorii?

De multe ori, părinții se concentrează firesc pe alegerea școlii potrivite, pe curriculum, rezultate sau program. Dar pentru copii, începuturile sunt adesea despre altceva: despre sentimentul că aparțin unui loc și că sunt văzuți și primiți cu adevărat acolo.

La Avenor, integrarea copiilor noi nu începe în prima zi de școală și nici nu se rezumă la un tur de campus sau la câteva informații administrative. O privim ca pe un proces important, construit cu grijă, pas cu pas, astfel încât copiii să înceapă anul școlar cu încredere, familiaritate și curiozitate, nu cu anxietate.

De ce contează atât de mult perioada de acomodare

În special la vârstele mici și în anii de tranziție – cum sunt clasa Pregătitoare sau începutul gimnaziului – relațiile și siguranța emoțională au un impact uriaș asupra modului în care copiii se adaptează și învață.

Un copil care simte că aparține unui grup va avea mai mult curaj să participe, să pună întrebări, să exploreze și să își asume provocări noi. În schimb, atunci când totul este necunoscut, energia lui merge mai degrabă către adaptare decât către învățare.

De aceea, în fiecare an încercăm să creăm contexte în care copiii să cunoască școala înainte ca școala să înceapă oficial: să descopere spațiile, să interacționeze cu profesorii, să lege primele prietenii și să înceapă să construiască o relație naturală cu comunitatea Avenor.

„Vedem în fiecare an cât de mult contează pentru copii să intre într-un mediu nou fără presiunea necunoscutului. Când au deja câteva repere familiare, un coleg pe care îl cunosc, un profesor cu care au interacționat sau un spațiu în care se simt confortabil, începutul școlii devine mult mai natural. Integrarea nu începe în septembrie. Începe din momentul în care copilul simte că aparține acelui loc”, spune Raluca Tarcea, Director of Experience & Strategic Development la Avenor College.

Summer School ca experiență de acomodare (induction)

Una dintre cele mai valoroase experiențe de acomodare pentru copiii noi este Avenor Summer School, programul nostru de vară construit în jurul explorării, jocului, relațiilor și experiențelor autentice de învățare.

Din exterior, poate părea „o școală de vară”. În realitate, pentru mulți copii devine primul moment în care încep să se simtă parte din comunitate.

În timpul verii, copiii descoperă campusul într-un ritm relaxat, fără presiunea evaluărilor sau a unui program academic rigid. Petrec mult timp afară, merg în pădure, participă la treasure hunts, proiecte creative, ateliere de artă, muzică și teatru, jocuri de echipă și experiențe practice care îi ajută să învețe natural prin explorare și colaborare.

Pentru copiii care urmează să înceapă școala la Avenor, toate aceste experiențe au și un rol foarte important de acomodare: în septembrie, multe lucruri nu mai sunt complet noi.

Știu deja unde este clasa lor preferată. Au un profesor pe care îl recunosc pe coridor. Au râs împreună cu câțiva colegi la Water Fun Day sau au dormit pentru prima dată împreună la sleepover-ul organizat în campus.

Iar toate aceste lucruri mici schimbă enorm felul în care începe școala.

„Ne dorim ca Summer School să fie pentru copii o experiență autentică de vară – cu mult timp petrecut afară, activități creative și experiențe pe care să și le amintească cu bucurie. Vara trecută, printre activitățile preferate ale copiilor s-au numărat sleepover-ul organizat la școală și Water Fun Day, așa că le-am inclus și anul acesta în program. În plus, copiii vor merge și la piscina Wellness Greenfield pentru activități și jocuri în apă”, spune Cristina Farcaș, coordonator Avenor Summer School.

O școală începe cu relațiile pe care le construim

La Avenor, credem că învățarea se construiește întotdeauna pe relații sănătoase și pe sentimentul de siguranță. De aceea, pentru noi, induction-ul nu este doar despre organizare sau orientare în campus, ci despre cum îi facem pe copii să simtă că aici este și locul lor.

Pentru familiile ai căror copii intră la Pregătitoare sau la clasa a 5-a începând din septembrie 2026, oferim două săptămâni gratuite de Avenor Summer School pentru a-i ajuta să cunoască școala și să se acomodeze.

Ne dorim ca, atunci când va veni prima zi oficială de școală, copiii să pășească în campus nu într-un loc complet necunoscut, ci într-un spațiu în care au deja amintiri, conexiuni și sentimentul familiar că aparțin unei comunități.

Oferta de participare gratuită la Avenor Summer School este valabilă pentru înscrierile în noul an școlar (clasele Pregătitoare și a 5-a) realizate în perioada 18 mai – 25 iunie.

Mai multe informații pot fi solicitate la: admissions@avenor.ro 

Există momente simple care ajung să rămână mult timp în memoria unui copil: o dimineață petrecută în natură, o aventură împărtășită cu tata, curajul de a încerca ceva nou având alături un adult care îi oferă încredere. În primii ani de viață, astfel de experiențe au un rol mult mai important decât pare la prima vedere.

Tot mai multe cercetări din domeniul educației timpurii arată că figurile paterne contribuie semnificativ la dezvoltarea autonomiei, a încrederii în sine și a rezilienței emoționale a copiilor. În mod natural, tații tind să încurajeze explorarea, provocările fizice și jocul activ – experiențe prin care cei mici învață să își testeze limitele și să capete curaj.

 

Pornind de la această idee, Grădinița Avenor a ales să transforme o dimineață petrecută alături de tați într-o experiență practică și autentică, desfășurată în Pădurea Băneasa – un spațiu care face parte din procesul educațional al copiilor încă din primii ani.

În locul unei activități clasice organizate în sala de clasă, tați, bunici, unchi și alte figuri paterne au fost invitați să petreacă o dimineață în mijlocul naturii, participând la activități inspirate din conceptul britanic de „Risk Play” — joaca prin explorare, provocare și asumarea unor riscuri controlate.

Pădurea – spațiu de învățare și profesor în același timp

Copiii și adulții au construit împreună căsuțe pentru păsări, au participat la jocuri de echilibru, au explorat texturi și materiale neobișnuite în bucătăria de noroi și au descoperit cum arată o adevărată „Forest Classroom”, unde natura devine spațiu de învățare.

„Specialiștii vorbesc tot mai des despre nevoia copiilor de a experimenta «managed risk» — provocări controlate, adecvate vârstei, care îi ajută să își dezvolte capacitatea de decizie, rezolvarea de probleme și încrederea în sine. Prin acest «risc gestionat», noi nu expunem copiii la pericole, ci îi învățăm cum să navigheze lumea reală cu prudență și curaj. Este unul dintre fundamentele învățării active: satisfacția de a reuși ceva ce părea, la început, o provocare”, explică Tania Păduraru Răduță, Head of Nursery la Grădinița Avenor.

Pădurea Băneasa oferă unul dintre cele mai bune contexte pentru astfel de experiențe.

„În aer liber, copiii explorează mai ușor, își testează corpul, creează și cooperează. O baltă devine experiment, un buștean – exercițiu de echilibru, iar noroiul – material pentru imaginație și dezvoltare senzorială. Mai mult decât atât, natura schimbă și felul în care adulții interacționează cu copiii. Relația devine mai autentică, mai relaxată și mai prezentă”, adaugă Tania Păduraru Răduță.

Cum pot tații să se implice mai mult în viața copiilor încă din primii ani?

Pentru mulți dintre părinții prezenți, dimineața petrecută în pădure a fost și o ocazie rară de reconectare. Fără telefoane, fără grabă și fără rutina obișnuită a dimineților de lucru, atenția s-a mutat complet asupra relației cu copilul.

Evenimentul a adus în discuție și o temă esențială pentru familiile moderne: modul în care prezența taților în primii ani de viață pune bazele unei relații de încredere pe termen lung. Această conexiune nu necesită scenarii complicate sau activități sofisticate.

Dimpotrivă, magia se întâmplă în momentele de consecvență și disponibilitate emoțională – cum ar fi bucuria de a construi împreună o barcă dintr-un băț găsit pe jos. Educatorii noștri observă adesea că, pentru un copil, faptul că tatăl său este acolo, „în iarbă”, alături de el, este cel mai puternic semnal de susținere. Această prezență relaxată îi oferă copilului curajul de a explora și de a greși, elemente fundamentale pentru învățare. În final, nu obiectele pe care le construim în pădure rămân, ci sentimentul de „împreună”, care îi oferă copilului rădăcini puternice.

La Avenor, astfel de activități fac parte dintr-o abordare educațională care pune accent nu doar pe dezvoltarea academică, ci și pe autonomie, relații autentice și învățare prin experiență directă. Iar uneori, cele mai importante lecții nu se învață într-o sală de clasă, ci într-o pădure, cu mâinile murdare de noroi și cu tata alături.

Dacă vă doriți să aveți parte de astfel de experiențe alături de copii, vă așteptăm la un eveniment special organizat la Avenor, pe 16 mai, în intervalul 9:30–13:00. La „Hello, Summer!” ne vom juca împreună și vom experimenta activități diverse care ne vor duce cu gândul la vară și aventură. Înscrierile se fac aici!

Ajunsă deja la a patra ediție, competiția Avenor Entrepreneurship Challenge a devenit unul din proiectele mult așteptate de elevii claselor a 9-a, în care creativitatea este ingredientul principal pentru a realiza o provocare antreprenorială reală. 

Această provocare a oferit echipelor de elevi oportunitatea de a crea un produs culinar complet inovator, parcurgând toate etapele necesare dezvoltării acestuia, de la concept la produs final. Punctul culminant a fost prezentarea acestui produs în fața unui juriu format din specialiști și a unui public format din colegi și părinți, gata să-i susțină. 

Victor Bratu, EdTech & Data Lead, și coordonatorul competiției, povestește în interviul de mai jos despre noutățile acestei ediții și despre modul în care s-a desfășurat.

Un proiect născut din dorința de a învăța altfel

Avenor Entrepreneurship Challenge este un proiect dezvoltat în cadrul programului Learning Outside the Classroom (LOTC), dedicat elevilor de clasa a 9-a, cu scopul de a transforma procesul educațional într-o experiență practică și relevantă. 

Lansat în 2022, proiectul a apărut din dorința de a crea un context de învățare atractiv, în care elevii să poată aplica în mod concret cunoștințele dobândite la clasă.

Provocarea ediției 2026: o gustare „din afara lumii noastre”

Păstrând conceptul competiției, elevii au fost provocați să realizeze o gustare sănătoasă, dulce sau sărată. Ediția din 2026 a adus un element de noutate: o temă creativă unificatoare, realizarea unui preparat sănătos cu inspirație celestă, „din afara lumii noastre”, care să respecte mai multe cerințe interdisciplinare:

• Design & Technology și Arte: crearea unui ambalaj original și adecvat produsului;
• Business Studies: elaborarea unui plan de business solid;
• Media Studies: dezvoltarea unei campanii de marketing convingătoare.

 

Munca în echipă: roluri clare, obiective comune

Pentru a reflecta cât mai fidel structura unei companii reale, echipele au fost formate din câte șapte membri, fiecare având un rol bine definit:

• CEO (liderul echipei)

• Doi bucătari (responsabili de produs)

• Graphic Designer (ambalaj și identitate vizuală)

• Business Analyst (plan financiar)

• Marketing Director (strategie de promovare)

• Un al șaptelea membru flexibil, care putea prelua unul dintre ultimele trei roluri, în funcție de competențe

 

Fiecare echipă a beneficiat de un buget de 200 de lei pentru realizarea prototipurilor și a participat la workshop-uri susținute de juriu, unde au primit ghidaj privind nutriția și criteriile de evaluare.

Competiție, emoții și performanță

Nouă echipe și-au prezentat produsele în fața unui juriu format din profesioniști din industrie:

• Ioana Bucin, Business Specialist Transformation Manager la GreenGroup
• Andrei Roșu, Marketing and Packaging Specialist și co-fondator Filgud
• Dan Neacșu, Chef Avenor Living

 

Nivelul competiției a fost ridicat, iar elevii au demonstrat nu doar creativitate, ci și determinare și abilități excelente de prezentare. Emoțiile au fost intense, dar dorința de a convinge juriul a fost și mai puternică.

Câștigătorii ediției 2026

După deliberări și sesiuni de feedback, au fost desemnate echipele câștigătoare:

🥇 Locul 1 – produs BlissBites – fursecuri crocante, perfecte pentru o pauză dulce rapidă
Echipa: Ștefan (9 Delta), Horia (9 Alfa), Ileana (9 Delta), Maya (9 Delta), Izabela (9 Delta), Tania (9 Delta) și Andreea-Maria (9 Delta)

🥈 Locul 2 – produs PLANITz – bile proteice dulci, ideale pentru energie și un stil de viață activ
Echipa: David (9 Omega), Thea (9 Omega), Alexis (9 Omega), Andrew (9 Omega), Carmen (9 Omega), Mihai (9 Omega) și Andrei (9 omega)

🥉 Locul 3 – produs Banoffee – batoane dulci cu ciocolată, inspirate de combinația clasică de banană și caramel, pentru un desert savuros
Echipa: Diana (9 Omega), Sara (9 Omega), Anda (9 Omega), Alexis (9 Omega), Alexandra (9 Omega), Sofia (9 Omega) și Anna-Sophia (9 Omega)

Mai mult decât o competiție

Avenor Entrepreneurship Challenge este mai mult decât un concurs – este un proiect de învățare autentică, unde elevii își descoperă potențialul și își dezvoltă competențe esențiale pentru viitor.

Produsele realizate și prezentările susținute au demonstrat nu doar nivelul ridicat al participanților, ci și interesul lor real pentru antreprenoriat. Entuziasmul și implicarea lor confirmă faptul că acest proiect va continua să crească și să inspire generațiile viitoare.