Învățământul britanic duce la universități din străinătate, dar și din România

Un rezultat foarte bun la A Levels poate fi rezumat în câteva litere: A*, A. În spatele lor se află însă ani de alegeri, încercări, pasiuni descoperite pe parcurs și experiențe care îi ajută pe elevi să își dea seama ce li se potrivește.

Pentru Ana, parcursul către rezultatele excelente la A Levels a început odată cu venirea la Avenor în clasa a 9-a, dintr-o școală de stat, ca bursieră. Un internship în domeniul economiei și finanțelor și experiențele de leadership din liceu au ajutat-o să își contureze direcția. Din toamnă, va studia International Economics and Finance la Bocconi University.

Pentru Andrei, povestea începe cu mult mai devreme, încă din clasa Pregătitoare. De la pasiunea pentru tehnologie din școala primară, continuată prin cluburi, competiții și proiecte de electronică și programare și până a finalul liceului, această pasiune s-a transformat într-o alegere academică: va studia Tehnologii și Sisteme de Telecomunicații la Universitatea Politehnica din București.

Două puncte de plecare diferite, două domenii diferite și două destinații universitare. În comun au însă un lucru esențial: niciunul dintre cele două parcursuri nu a fost construit dintr-o singură decizie. A fost nevoie de timp pentru explorare, de contexte în care să își testeze interesele și de experiențe care să le confirme, să le schimbe sau să le nuanțeze alegerile.

Ana: de la școala de stat, la Avenor și mai departe la Bocconi

Când Ana a venit la Avenor, știa deja că îi plac matematica și economia. Liceul i-a oferit însă timpul și ocaziile de care avea nevoie pentru a descoperi cum se leagă aceste interese de ceea ce își dorește să facă mai departe.

Un moment important a venit în clasa a 10-a, odată cu primul său internship în economie și finanțe. Contactul cu domeniul dincolo de teoria învățată la școală i-a trezit curiozitatea și a făcut-o să se gândească mai serios la o carieră în această zonă.

„Am devenit interesată de economie și finanțe după primul meu internship în domeniu, în clasa a 10-a. A fost o experiență care m-a inspirat foarte mult și m-a făcut curioasă să înțeleg cum funcționează acest domeniu în lumea reală.”

În același timp, experiențele din comunitatea Avenor au ajutat-o să descopere o altă parte importantă a profilului său. Organizarea Avenor Christmas Charity Fair, unde a coordonat echipe numeroase de elevi, i-a arătat că se simte în largul ei în roluri de leadership și că îi place să ducă proiectele complexe până la capăt.

„Organizarea Avenor Christmas Charity Fair a avut un rol important în alegerea acestei direcții. Am văzut că mă simt bine în poziții de leadership și că pot coordona echipe mari de elevi în contexte și provocări diferite. Cred că multe dintre aceste abilități îmi vor fi utile și în domeniul financiar.”

La finalul liceului, Ana a obținut A la Mathematics, A la Further Mathematics și A la Economics*. Rezultatele au susținut admiterea la Bocconi University, unde va studia International Economics and Finance.

Deși știe că își dorește să rămână în zona financiară și este atrasă de analiza financiară și proiectele care presupun gândire analitică, Ana nu simte nevoia să aibă deja definit fiecare pas al carierei sale.

„Nu știu încă exact spre ce tip de activitate mă voi îndrepta. Știu însă că domeniul se va schimba odată cu dezvoltarea AI și cred că abilitățile de analiză și capacitatea de a te adapta vor rămâne importante. Dacă ești capabil să îți redirecționezi parcursul, vei putea găsi mereu o direcție valoroasă.”

Poate că aceasta este una dintre cele mai importante idei cu care Ana pleacă din liceu: un parcurs bun nu înseamnă neapărat să știi de la început unde vei ajunge, ci să fii suficient de curios pentru a explora și suficient de atent pentru a recunoaște ceea ce ți se potrivește.

Andrei: de la pasiunea pentru tehnologie la microcipuri

Pentru Andrei, explorarea a început cu mult mai devreme. Încă din școala primară era atras de tehnologie și participa la diferite cluburi. În gimnaziu, competițiile internaționale i-au oferit noi contexte în care să experimenteze și să își dezvolte cunoștințele.

„Am fost atras de tehnologie de când îmi amintesc. În școala primară am participat la diferite cluburi, iar în gimnaziu am avut ocazia să particip la numeroase competiții internaționale. Aceste experiențe mi-au dezvoltat pasiunea pentru electronică și programare, pe care am continuat să le explorez până la finalul liceului. La început eram mai atras de programare, dar în ultimii ani de liceu am descoperit că îmi place mai mult să proiectez și să construiesc sisteme electronice de la zero decât să scriu pur și simplu cod. Îmi plac ambele domenii, însă, când a trebuit să aleg, am decis să mă concentrez în principal pe electronică la universitate. Voi putea continua să explorez și programarea, inclusiv prin materiile opționale.”

Rezultatele sale la A Levels reflectă foarte bine acest profil: A* la Mathematics și Further Mathematics, precum și A la Physics și Computer Science.

Din toamnă, Andrei va studia Tehnologii și Sisteme de Telecomunicații la Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației din cadrul Universității Politehnica din București. Pe termen lung, își dorește să lucreze în proiectarea și programarea microcipurilor.

„Mi-ar plăcea să lucrez în proiectarea și programarea microcipurilor. Cred că tehnologia va deveni din ce în ce mai performantă și mai complexă până când voi termina universitatea, iar acest lucru va însemna și o nevoie tot mai mare de oameni cu competențele necesare pentru a lucra în domeniu.”

Privind în urmă, Andrei spune că, dincolo de cunoștințele academice, experiența Avenor l-a ajutat să dezvolte competențe pe care le va lua cu el și în universitate, și mai târziu, în carieră.

„Dincolo de cunoștințele academice, cred că Avenor a construit o comunitate mare și primitoare, în care am învățat abilități esențiale pentru carieră, precum lucrul în echipă și comunicarea. Am învățat și să îi înțeleg și să îi ajut pe cei din jur, lucruri despre care cred că îmi vor fi de mare folos și în viața personală.”

Vă invităm să citiți articolul în întregime pe platforma desprecopii.ro.

Avenor contribuie activ la conversația despre educația din România, prin promovarea bunelor practici și prin colaborarea cu parteneri editoriali relevanți din domeniul educației. Ne dorim să aducem mai multă claritate și perspectivă în dialogul dintre școală și părinți, sprijinind decizii informate și responsabile în ceea ce privește parcursul educațional al copiilor.

Rezultate excelente la AS Levels pentru elevii Avenor

Rezultatele obținute de elevii Avenor la examenele Cambridge din această vară aduc noi motive de bucurie. Șase dintre elevii noștri de la clasa a 11-a au obținut rezultate deosebit de bune la examenele AS Levels și A Levels, demonstrând un nivel academic ridicat, precum și capacitatea de a aprofunda disciplinele pe care le-au ales și de a-și construi parcursuri academice ambițioase.

Printre aceștia se numără Alex, care a finalizat încă din clasa a 11-a două discipline la nivel complet A Level – Mathematics și Computer Science, obținând A* la fiecare examen. La examenele AS, Alex a obținut, de asemenea, A la Physics și A la Economics. Matei a finalizat și el A Level la Mathematics, cu A*, iar la examenul AS la Physics a obținut A.

Faptul că doi dintre elevi au finalizat examene de nivel A Level încă din clasa a 11-a este, în sine, o performanță academică deosebită. Pentru a ajunge aici, Alex și Matei au lucrat suplimentar și au aprofundat materia dincolo de parcursul obișnuit al clasei, prin studiu individual, cu sprijinul profesorilor Avenor atunci când au avut nevoie.

Este un exemplu concret despre ce poate însemna un parcurs educațional adaptat elevului: atunci când un copil este pregătit să meargă mai repede sau mai în profunzime într-un anumit domeniu, are nevoie de provocări pe măsura nivelului său, dar și de profesori care să îi susțină acest progres.

Un parcurs care se adaptează elevului

Într-o clasă, elevii nu pornesc de la același nivel și nu învață cu toții în același ritm. Unii au nevoie de mai mult timp pentru a consolida anumite concepte, în timp ce alții sunt pregătiți să meargă mai departe.

La Avenor, personalizarea parcursului de învățare face parte din modul în care susținem progresul fiecărui elev. Elevii care demonstrează un nivel academic ridicat și un interes deosebit pentru o anumită disciplină sunt încurajați să aprofundeze și să își extindă parcursul, inclusiv prin lucru individual, resurse suplimentare și pregătire pentru evaluări la un nivel superior.

Parcursul lui Alex și al lui Matei ilustrează această abordare. Ei au ales să ducă anumite discipline până la nivelul complet A Level mai devreme decât parcursul obișnuit, asumându-și un volum suplimentar de studiu și un grad mai mare de autonomie în învățare.

Iar rezultatele confirmă nivelul la care au ajuns: Alex a obținut A* la Mathematics și Computer Science, iar Matei a obținut A* la Mathematics.

Pentru acești elevi, performanța nu se încheie însă odată cu examenul. Din contră, rezultatele obținute mai devreme le creează spațiu pentru următoarea etapă.

În clasa a 12-a, timpul câștigat le permite să se pregătească temeinic pentru examenele A Level care le-au rămas, dar și să exploreze domeniile care îi interesează. Pot participa la internshipuri, se pot implica în proiecte și pot acumula experiențe relevante, care le completează profilul academic, îi ajută să își clarifice direcția pentru studiile universitare și să își construiască un profil de candidat cât mai relevant pentru procesul de admitere.

AS Levels și A Levels: cum funcționează parcursul britanic?

Pentru familiile care nu sunt familiarizate cu sistemul educațional britanic, AS și A Level pot părea, la început, doar două denumiri pentru examene. Ele fac însă parte dintr-un parcurs în care elevii trec treptat de la un curriculum mai larg la unul mai specializat și mai aprofundat.

În etapa de AS Level, elevii studiază discipline la un nivel avansat și susțin examene care pot reprezenta o etapă către A Level. La A Level, studiul unei discipline este aprofundat și evaluat la nivel complet.

În acest sistem, elevii ajung să studieze un număr mai restrâns de discipline decât în etapele anterioare ale școlii. Acest lucru le permite să investească mai mult timp în materiile care îi interesează și care au legătură cu planurile lor de viitor.

Pentru un elev pasionat de matematică, de exemplu, acest lucru poate însemna posibilitatea de a merge mult mai departe în studiul disciplinei. Pentru altul, poate însemna să exploreze mai multe domenii înainte de a decide ce vrea să aprofundeze la nivel A Level.

Nu există, așadar, un singur parcurs. Elevii își pot construi treptat profilul academic în funcție de punctele forte, interesele și obiectivele lor.

Mai mult decât pregătirea pentru un examen

Un astfel de parcurs presupune și dezvoltarea unor competențe care depășesc programa unei discipline.

La nivel AS și A Level, elevii trebuie să demonstreze că înțeleg conceptele, că pot aplica ceea ce au învățat, că pot analiza și argumenta și că pot rezolva probleme complexe. Atunci când aleg să parcurgă individual o parte din materie, învață în plus să își organizeze timpul, să își stabilească obiective și să își asume responsabilitatea pentru propria învățare.

Aceste competențe sunt importante mai ales în perspectiva studiilor universitare, unde autonomia și capacitatea de a lucra independent devin esențiale.

Rezultatele celor șase elevi Avenor arată astfel nu doar performanța la un examen, ci și diversitatea unor parcursuri academice construite în jurul elevului.

Dimi a obținut AAA, iar Andreea, Marius și Sonia au obținut AAAB, cu AAA în primele trei discipline. Pentru fiecare dintre ei, rezultatele la AS reprezintă o etapă importantă în parcursul către următoarele alegeri academice.

Când performanța este însoțită de provocarea potrivită

Pentru Avenor, aceste rezultate sunt importante nu doar pentru că arată un nivel academic ridicat, ci și pentru că spun ceva despre felul în care poate arăta învățarea atunci când este adaptată nevoilor fiecărui elev.

Un elev care este pregătit să avanseze are nevoie de oportunitatea de a o face. Iar un elev care manifestă un interes deosebit pentru un domeniu are nevoie de contexte în care să îl poată aprofunda.

Parcursul lui Alex și al lui Matei, care au finalizat examene de nivel A Level încă din clasa a 11-a, este un exemplu al acestei filosofii: performanța este susținută prin provocări academice, autonomie și sprijinul profesorilor, astfel încât fiecare elev să poată progresa cât mai aproape de propriul său potențial.

Felicitări, Alex, Dimi, Matei, Andreea, Marius și Sonia, pentru rezultatele obținute și, mai ales, pentru munca, curiozitatea și determinarea din spatele lor!

La Avenor, ne dorim ca elevii să nu fie limitați de un parcurs standard, ci să aibă mereu posibilitatea de a merge mai departe atunci când sunt pregătiți.

Ce se întâmplă când două școli învață împreună

După 21 de luni de colaborare, proiectul PACT (Proiecte Aplicate în Contexte Transdisciplinare) pentru IMPACT se încheie oficial la 31 august 2026. Implementat de Școala Gimnazială Avenor în parteneriat cu Școala „Gheorghe Vernescu” din Râmnicu Sărat, proiectul a pornit de la o întrebare simplă: cum putem face ca matematica să fie mai relevantă, mai accesibilă și mai conectată cu realitatea în care trăiesc copiii?

PACT pentru IMPACT a fost implementat în cadrul apelului „Granturi pentru unități de învățământ pilot”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), și a urmărit dezvoltarea unui model educațional inovator pentru predarea și învățarea matematicii în ciclul primar.

De la matematică învățată la matematică aplicată

 

Scopul proiectului a fost o transformare a modului în care matematica este predată și învățată în ciclul primar, prin dezvoltarea literației matematice și a competențelor de gândire critică și creativă. În același timp, profesorii au beneficiat de un cadru de formare continuă, mentorat și co-teaching, pentru a putea testa și integra noi abordări în activitatea de la clasă.

Abordarea transdisciplinară a conectat matematica cu situații din viața reală, oferindu-le elevilor contexte în care conceptele matematice nu au fost doar învățate, ci și folosite. Activități precum grădinăritul, măsurarea, estimarea, lucrul cu bugete sau utilizarea materialelor manipulative au creat oportunități pentru ca elevii să descopere cum matematica îi ajută să înțeleagă și să rezolve situații concrete.

În paralel, profesorii celor două școli au lucrat împreună prin sesiuni de co-teaching, vizite de lucru, formare și schimb de experiență. Astfel, proiectul a creat nu doar contexte de învățare pentru elevi, ci și contexte de învățare profesională pentru cadrele didactice.

Un parteneriat construit pas cu pas

Unul dintre elementele importante ale PACT pentru IMPACT a fost colaborarea dintre două școli cu contexte educaționale diferite. Pe parcursul celor 21 de luni, profesorii de la Avenor și cei de la Școala „Gheorghe Vernescu” au avut ocazia să observe practici diferite, să lucreze împreună, să testeze abordări noi și să le adapteze propriilor clase.

Parteneriatul nu se încheie odată cu proiectul. Cele două școli vor continua să colaboreze, ca parte a sustenabilității proiectului, pentru a păstra și dezvolta practicile și experiențele construite împreună.

Ce rămâne după PACT pentru IMPACT

Toate obiectivele și rezultatele asumate prin proiect au fost atinse. Au fost dezvoltate resurse și activități educaționale, au fost create contexte de formare și colaborare pentru profesori și au fost testate modalități de a aduce matematica mai aproape de experiențele reale ale elevilor.

Dar miza proiectului a fost, de la început, mai largă decât dezvoltarea unor activități sau resurse. Abordarea practică și transdisciplinară a urmărit să schimbe treptat felul în care elevii se raportează la matematică și felul în care profesorii proiectează experiențele de învățare: mai multă înțelegere, mai multă explorare și mai multe oportunități de a aplica ceea ce au învățat.

Din această perspectivă, PACT pentru IMPACT este unul dintre primii pași pe care Avenor îi face pentru a duce mai departe modelul său educațional, filosofia privind învățarea și practicile dezvoltate în cadrul comunității Avenor, către alte școli și profesori.

Proiectul a fost gândit încă de la început ca un model care poate fi adaptat și replicat în alte contexte educaționale. Experiența celor 21 de luni oferă astfel nu doar rezultate pentru cele două școli implicate, ci și un punct de plecare pentru extinderea unor practici inovatoare și pentru contribuția, pe termen lung, la modernizarea învățământului românesc.

PACT pentru IMPACT se încheie oficial la 31 august 2026. Colaborarea dintre cele două școli continuă, iar experiențele, resursele și practicile dezvoltate în cadrul proiectului merg mai departe, în clase, către elevi.

Teodora – Un parcurs educațional complet la Avenor de la grădiniță la University of Bristol

Teodora este unul dintre absolvenții care ilustrează parcursul educațional oferit de Avenor, de la grădiniță până la absolvirea liceului. A intrat în comunitatea Avenor la grădiniță și, de-a lungul anilor, și-a dezvoltat aici atât profilul academic, cât și interesele care îi ghidează etapa academică următoare.

Bursieră Avenor și implicată constant în viața comunității, Teodora a obținut rezultate foarte bune la finalul liceului. La A Levels, a obținut A la English Literature, A* la Psychology și A la Media Studies, confirmând un profil academic sol

id și o alegere bine conturată a disciplinelor în funcție de interesele sale.

Pasiunea pentru film și media a fost susținută prin alegerile academice din ultimul an de liceu. Media Studies i-a oferit ocazia să exploreze limbajul media, reprezentarea, publicul și industria audiovizuală, combinând analiza cu practica producției media. Psychology i-a dezvoltat capacitatea de cercetare și de înțelegere a comportamentului uman, iar English Literature i-a consolidat gândirea critică, interpretarea și abilitatea de a construi și comunica idei complexe. Împreună, cele trei discipline i-au oferit instrumente relevante pentru un domeniu în care creativitatea se întâlnește cu analiza și înțelegerea publicului.

Dincolo de rezultatele academice, Teodora a fost implicată constant în viața comunității Avenor, experiență care i-a oferit contexte pentru colaborare, inițiativă și dezvoltarea abilităților de comunicare. Această dimensiune a experienței sale completează profilul unui elev care nu s-a limitat la parcursul academic, ci a participat activ la comunitatea din care a făcut parte.

Rezultatele obținute la A Levels și profilul construit în liceu i-au adus oferte de admitere de la cinci universități britanice prestigioase – University of York, Nottingham Trent University, King’s College London, University of Bristol și Queen Mary University of London – pentru programe din domeniul filmului, televiziunii și media.

Dintre acestea, Teodora a ales University of Bristol, unde va studia Film and Television. Alegerea reprezintă continuarea firească a unei pasiuni pe care a putut să o exploreze și să o aprofundeze în timpul liceului și deschide drumul către o carieră în industria filmului și televiziunii.

Vă invităm să citiți articolul în întregime pe platforma desprecopii.ro.

Avenor contribuie activ la conversația despre educația din România, prin promovarea bunelor practici și prin colaborarea cu parteneri editoriali relevanți din domeniul educației. Ne dorim să aducem mai multă claritate și perspectivă în dialogul dintre școală și părinți, sprijinind decizii informate și responsabile în ceea ce privește parcursul educațional al copiilor.

Ce vrei să te faci sau ce fel de probleme vrei să rezolvi? Cum își aleg viitorul absolvenții generației 2026

Pentru o generație de adolescenți, întrebarea „Ce vrei să te faci când vei fi mare?” are astăzi un răspuns mai greu de dat decât în trecut. Nu doar pentru că adolescența este, prin definiție, o perioadă a explorării, ci și pentru că lumea profesională în care acești tineri vor intra peste trei, patru sau cinci ani va fi diferită de cea pe care o cunoaștem astăzi.

Inteligența artificială și automatizarea schimbă deja modul în care sunt organizate numeroase profesii. Unele roluri dispar sau se transformă, altele apar, iar competențele care astăzi fac diferența pe piața muncii s-ar putea să nu mai fie suficiente peste un deceniu.

În acest context, cum își aleg adolescenții de astăzi viitorul?

O privire asupra alegerilor făcute de cei 40 de absolvenți ai generației 2026 de la Avenor College, după rezultatele Cambridge A Levels, oferă câteva răspunsuri interesante. Absolvenții se îndreaptă către domenii foarte diferite: 14 au ales programe de Economie, Finanțe și Business, 10 se îndreaptă către Drept, Psihologie și Științe Umaniste, iar 3 către Arte Creative, în timp ce ceilalți aleg domenii precum STEM și Medicina.

Dincolo de cifre, însă, poveștile lor arată că alegerea unei facultăți nu mai este neapărat o alegere directă a unei profesii. Nu mai aleg o meserie. Aleg un domeniu în care să se poată mișca

„Întrebările pe care și le pun astăzi absolvenții sunt mai complexe”, spune Louisa Dăscălescu, profesor de istorie și consilier pentru orientare educațională și în carieră la  Avenor College.

Dacă în urmă cu cinci ani elevii erau preocupați în primul rând de prestigiul universității, de reputația diplomei și de avantajul pe care aceasta îl putea oferi pe piața muncii, astăzi apar alte întrebări: Cât de adaptabil este domeniul ales? Cum va fi influențat de AI? Ce competențe vor rămâne relevante? Și, poate la fel de important, mi se potrivește acest tip de muncă?

„Elevii întreabă mai puțin despre salariul de început și mai mult despre cât de bine pot rezista și cât de ușor se pot adapta domeniile și specializările alese la impactul AI și al automatizării. În plus, se întreabă tot mai mult dacă o posibilă carieră este în acord cu valorile, aspirațiile și modul lor de lucru.”

Este o schimbare importantă. Pentru că, dacă în trecut traseul era imaginat adesea liniar – facultate → profesie → carieră – pentru generația care intră acum la universitate traseul pare mai degrabă unul cu mai multe posibilități și schimbări de direcție. Iar acest lucru se vede și în alegerile lor academice.

Materiile de la școală schimbă perspectiva asupra viitoarei cariere

Pentru Teodora, alegerea filmului ca domeniu de studiu nu a fost rezultatul unui plan construit de la începutul liceului.  ”Până în clasa a 11-a, eram hotărâtă să urmez design vestimentar, dar, ulterior, mi-am dat seama că poate nu este domeniul care mi se potrivește cel mai bine. Am încercat să rămân deschisă și să explorez alte direcții artistice, iar Media Studies a fost cea care m-a apropiat de film. Am descoperit că este un domeniu care îmbină creativitatea cu gândirea logică și în care mă pot vedea construindu-mi o carieră.

Orele de Media Studies, în special cele dedicate filmului în cadrul programei AS Level, și profesoara mea au avut un rol important în această alegere. Deși am știut mereu că vreau să lucrez în industriile creative, studiul filmului m-a ajutat să îmi descopăr pasiunea pentru cinema și să îmi clarific direcția profesională.”

Povestea Teodorei este relevantă pentru felul în care poate funcționa orientarea profesională în adolescență: nu întotdeauna prin identificarea timpurie a unei profesii, ci prin expunerea la experiențe suficient de diverse pentru ca un elev să își poată testa propriile interese.

În cazul ei, școala nu i-a oferit răspunsul la întrebarea „Ce profesie să aleg?”, ci contextul în care a putut descoperi că două lucruri pe care le credea separate – creativitatea și gândirea logică – pot exista în aceeași carieră. Drumul ei mai departe o duce în Marea Britanie, la University of Bristol, parte din Russell Group UK, recunoscut pentru excelență academică. 

De la prima experiență practică la o alegere profesională

Pentru Ana, punctul de pornire a fost diferit. Interesul pentru economie și finanțe a apărut după primul internship, în clasa a 10-a.

Experiența i-a oferit ceva ce niciun clasament universitar sau descriere de program nu poate oferi: o imagine concretă asupra modului în care funcționează domeniul în lumea reală.

În paralel, organizarea Târgului de Crăciun de la Avenor a ajutat-o să descopere că se simte confortabil în roluri de leadership, coordonând echipe și gestionând situații complexe. Pentru ea, alegerea finanțelor nu este doar despre domeniul în sine, ci și despre competențele pe care le poate folosi acolo.

Este, de altfel, una dintre tendințele pe care consilierul în carieră le observă la această generație: tinerii încep să gândească mai mult în termeni de domenii, competențe și tipuri de activități, și mai puțin în termeni de profesii fixe.

Ana nu știe încă exact ce tip de activitate va face în finanțe. Știe însă că merge mai departe la Bocconi University în Italia și dorește să lucreze în zona analizei financiare și în proiecte care presupun gândire analitică. Iar în ceea ce privește AI, perspectiva ei este una pragmatică: domeniul se va schimba, dar competențele solide nu vor dispărea, iar capacitatea de a te redirecționa în interiorul unui domeniu va deveni esențială.

Alegerea unei specializări poate însemna și renunțarea la o idee preconcepută

Povestea lui Ion este, poate, cea mai relevantă pentru presiunea pe care o resimt adolescenții atunci când își aleg viitorul.

A început liceul cu ideea că ar putea urma Business, influențat, după cum spune el, de ceea ce numește „turma academică”: senzația că toată lumea vrea să devină antreprenor și să lucreze pentru sine.

Paradoxal, obiectivul său de a avea propria afacere nu s-a schimbat. S-a schimbat însă perspectiva asupra drumului care îl poate duce acolo.

A descoperit că, pentru a construi o afacere, nu este obligatoriu să studiezi antreprenoriatul. În schimb, poate fi la fel de valoros să înțelegi societatea, legislația și mediul în care funcționează o companie. Așa a ajuns să aleagă să studieze dreptul la IE University, în Spania. 

Astăzi își imaginează o carieră în zona dreptului comercial, cu un interes pentru tranzacții M&A, dar păstrează în continuare antreprenoriatul ca obiectiv pe termen lung.

Este o alegere care spune ceva important despre felul în care se construiesc astăzi carierele: specializarea și flexibilitatea nu se exclud. O diplomă în drept nu îl obligă pe Ion să devină avocat, după cum o diplomă în Finanțe nu o obligă pe Ana să urmeze o singură traiectorie profesională.

Ce caută, de fapt, o generație care intră pe o piață a muncii imprevizibilă?

Poate că una dintre cele mai interesante schimbări nu este reprezentată de domeniile pe care le aleg absolvenții, ci de criteriile după care le aleg.

Pentru tinerii de astăzi, reziliența unei profesii la schimbările tehnologice, compatibilitatea cu propriile valori, tipul de activități pe care le presupune și posibilitatea de a transfera competențele către alte roluri devin criterii de orientare profesională.

În același timp, datele generației 2026 arată că interesul pentru domeniile tradiționale nu dispare. Businessul, finanțele și economia rămân cele mai populare alegeri, iar STEM și Medicina continuă să atragă o parte importantă dintre absolvenți.

Se schimbă însă modul în care tinerii se raportează la aceste domenii.

Vă invităm să citiți articolul în întregime pe platforma revistacariere.ro.

Avenor contribuie activ la conversația despre educația din România, prin promovarea bunelor practici și prin colaborarea cu parteneri editoriali relevanți din domeniul educației. Ne dorim să aducem mai multă claritate și perspectivă în dialogul dintre școală și părinți, sprijinind decizii informate și responsabile în ceea ce privește parcursul educațional al copiilor.

Class of 2026: Cele mai bune rezultate A Level din istoria Avenor și următorul pas către universități de top

Class of 2026 a obținut cele mai bune rezultate Cambridge A Level din istoria Avenor College. Pentru cei 40 de absolvenți, performanța academică se transformă acum în oportunități: admiterea la universități de top din Marea Britanie și Europa, programe competitive în domenii foarte diferite și posibilitatea de a-și continua studiile în opt țări.

Rezultatele vorbesc despre o generație care a ridicat standardul academic la Avenor, opt dintre absolvenți obținând  A și A* pe linie.

Pentru ei, dar și pentru întreaga generație, rezultatele A Level nu reprezintă un punct final, ci începutul unei noi etape: accesul la universități de top, alegerea domeniilor în care vor să se specializeze și, mai ales, libertatea de a-și construi propriul drum.

Performanța care deschide accesul către cele mai bune universități din lume

Unul dintre cele mai relevante rezultate ale acestei generații se vede în universitățile pe care absolvenții le-au ales pentru următoarea etapă a parcursului lor. Toți absolvenții Avenor care au optat pentru Marea Britanie au fost admiși la universități din Russell Group sau la alte universități britanice de top.

Printre destinațiile lor se numără: University of Bristol, King’s College London și Queen Mary University of London. Programele alese sunt la fel de diverse precum interesele elevilor: Film and Television, History, History and International Relations, History and Modern Languages with a Year Abroad și Culture, Media & Creative Industries.

 Lor li se adaugă University of St Andrews, în Scoția, unde unul dintre absolvenții Class of 2026 va studia Comparative Literature and Philosophy.

Astfel, fiecare dintre absolvenții Class of 2026 care a ales Marea Britanie își va continua studiile într-un mediu universitar recunoscut pentru performanța academică și cercetare.

Dar traseul european al generației nu se oprește în Regatul Unit.

Patru absolvenți își construiesc viitorul în inginerie la Eindhoven

Pentru patru dintre absolvenții Class of 2026, următorul capitol începe în Olanda, la Eindhoven University of Technology (TU/e), universitate recunoscută la nivel internațional pentru programele sale din domeniul științei, tehnologiei și ingineriei și membră a 4TU.Federation, alianța universităților tehnice din Olanda.

Tudor și Ileana vor studia Electrical Engineering, Maxim Mechanical Engineering, iar Vlad Computer Science and Engineering. Sunt domenii aflate în centrul dezvoltării tehnologice, de la sisteme electrice și inginerie mecanică până la informatică și inovație digitală.

La TU/e, educația în inginerie este strâns legată de cercetare și de aplicarea cunoștințelor în contexte reale. Universitatea pune accent pe inovație, colaborare și Challenge-Based Learning, o abordare prin care studenții sunt încurajați să găsească soluții pentru probleme tehnice și sociale complexe.

Alegerea celor patru se înscrie într-o direcție mai largă a generației: șapte absolvenți din Class of 2026 se îndreaptă către Science & Technology, alegând domenii în care gândirea analitică, creativitatea și capacitatea de a rezolva probleme se întâlnesc cu tehnologiile care modelează viitorul.

Business, Finance & Economics – cea mai populară alegere a generației

Business, Finance & Economics este domeniul ales de cei mai mulți absolvenți din Class of 2026: 14 dintre cei 40 de absolvenți își vor continua studiile universitare în această direcție, în programe și universități care reflectă diversitatea intereselor lor.

Trei dintre absolvenți vor studia la Bocconi University, una dintre universitățile europene de referință în domeniul businessului și economiei, în programe precum International Economics and Finance, International Economics and Management și Economics, Management and Computer Science. Alți cinci au primit oferte definitive de la IE University din Spania, pentru programe precum Law, Business Administration, Economics and International Relations și Economics.

Diversitatea alegerilor se vede chiar în interiorul aceluiași domeniu: economia și businessul se întâlnesc cu tehnologia, dreptul și relațiile internaționale, iar absolvenții își construiesc parcursuri universitare diferite, pornind de la propriile interese și aspirații.

Un alt domeniu important pentru această generație este Medicina, aleasă de șase absolvenți. Patru dintre cei care au aplicat au fost deja admiși la universitățile pe care le vizau, printre destinații numărându-se Humanitas University, unde vor studia Medicine and Surgery și Biomedical Engineering. Pentru ceilalți doi, procesul de admitere în Irlanda și Italia urmează să se deschidă.

O generație, multe domenii

Privită în ansamblu, distribuția alegerilor universitare arată cât de diferite sunt drumurile pe care pornesc absolvenții Class of 2026.

Din cei 40 de absolvenți, 14 au ales Finance, Economics & Business, 10 se îndreaptă către Law, Psychology & Humanities, 7 către Science & Technology, 6 către Medicine și 3 către Creative Arts.

Este o generație care nu se definește printr-o singură zonă de interes. În aceeași cohortă găsim viitori economiști și antreprenori, ingineri și specialiști în tehnologie, medici, juriști, cercetători și profesioniști în industriile creative.

Iar unele dintre alegeri sunt, la rândul lor, combinații între domenii. De exemplu, Economics, Management and Computer Science reunește business-ul și tehnologia, în timp ce programele de History and International Relations sau History and Modern Languages combină discipline din zone diferite ale științelor umaniste.

Această varietate este una dintre cele mai importante caracteristici ale Class of 2026: performanța academică nu a dus la un singur model de succes, ci a creat spațiu pentru drumuri foarte diferite.

Libertatea de a alege, responsabilitatea de a performa

Dincolo de universitățile și programele către care se îndreaptă absolvenții Class of 2026, aceste rezultate spun și ceva despre parcursul lor din anii de liceu. Programul Cambridge A Level le-a oferit libertatea de a aprofunda disciplinele care îi interesează și de a-și construi un profil academic în acord cu pasiunile, punctele forte și planurile lor pentru viitor.

Această libertate vine însă la pachet cu responsabilitatea de a face alegeri, de a munci constant și de a-și urmări visurile. Rezultatele obținute nu sunt doar efectul unui sistem educațional care oferă opțiuni, ci și al efortului susținut al fiecărui elev, al disciplinei și al capacității de a transforma propriile interese în obiective pentru care merită să muncească.

În acest parcurs, profesorii au un rol esențial: îi ajută pe elevi să își descopere punctele forte, îi provoacă să își depășească limitele și le oferă feedback-ul de care au nevoie pentru a progresa. Alături de sprijinul familiilor și de implicarea fiecărui elev, acest parteneriat creează contextul în care potențialul se poate transforma în performanță.

Iar rezultatele se văd astăzi în opțiunile pe care le au la dispoziție: universități de top din Marea Britanie, Italia, Olanda, Spania, Irlanda, Franța, Grecia și România dar și trasee academice care acoperă domenii de la inginerie, informatică și economie până la medicină, drept, istorie sau industrii creative.

Poate că aceasta este cea mai relevantă imagine a Class of 2026: o generație care a obținut rezultate academice excepționale și care, în același timp, și-a găsit propriile direcții. Pentru că performanța nu înseamnă să urmezi un singur drum, ci să ai libertatea de a-l alege pe cel potrivit și responsabilitatea de a-l parcurge cu perseverență.

Felicitări, Class of 2026! Suntem mândri de voi și de standardul de excelență pe care l-ați ridicat la Avenor.

Cum au recompus profesorii Avenor parcursul școlar de la 2 la 18 ani din 20.000 de piese? Un exercițiu despre timp și aliniere în învățare

Cum ar fi să poți vedea dintr-o privire întregul parcurs educațional al unui copil, de la grădiniță până la liceu? 

Aceasta a fost provocarea cu care profesorii Avenor au început pregătirea pentru noul an școlar. Împreună, au creat o reprezentare vizuală a parcursului de învățare al unui copil de la 2 la 18 ani, plecând de la 3 întrebări: 

Cu câți profesori interacționează un copil în 16 ani?

Prin câte materii trece de-a lungul timpului și în ce momente acestea se diversifică?

Câte lecții unice sunt planificate, pregătite și predate pe tot acest parcurs de învățare?

Provocarea părea simplă, dar s-a dovedit că dincolo de exercițiu matematic, a contat conectarea acestor informații pentru a le transforma într-un singur drum continuu. Urmăriți video-ul de mai jos pentru a vedea cum s-a desfășurat întregul exercițiu. 

De la materii separate la un singur parcurs de învățare

Împărțiți în 16 echipe, profesorii au construit din piese divers colorate, fiecare dintre cei 16 ani ai parcursului educațional, de la grădiniță până la liceu. Fiecare echipă a primit piesele de construcție corespunzătoare disciplinelor și volumului de învățare din anul pe care îl reprezenta și a trebuit să construiască, pe masa de lucru, anul respectiv. La final, cele 16 construcții au fost unite într-un singur parcurs – parcursul educațional al unui copil de la 2 la 18 ani. 

Dincolo de construcție, de bucuria jocului și a colaborării, profesorii au identificat pentru fiecare an de studiu acele elemente esențiale care duc învățarea mai departe centrate pe trei dimensiuni: Concepte, Competențe și Caracter. 3C ne ajută să privim dezvoltarea copilului în ansamblu: nu doar ce știe, ci și ce poate face cu ceea ce învață și, mai ales, cine devine pe parcurs.

Conceptele îi ajută pe elevi să dezvolte o înțelegere profundă, pe care să o poată transfera în contexte diferite. Competențele le oferă instrumentele pentru a aplica ceea ce învață, pentru a rezolva probleme și a colabora. Caracterul se construiește prin felul în care învață să ia decizii, să relaționeze cu ceilalți și să contribuie la lumea din jurul lor.

Activitatea i-a provocat pe profesori să privească fiecare an nu ca pe o etapă izolată, ci ca pe o parte dintr-o construcție mai amplă:

Ce are nevoie un copil să înțeleagă în această etapă? Ce competențe dezvoltă? Ce fel de persoană devine? Și cum se conectează ceea ce se întâmplă în acest an cu ceea ce a fost construit înainte și cu ceea ce urmează?

Când drumurile individuale au fost unite, profesorii au putut vedea imaginea de ansamblu: un singur parcurs educațional, de la grădiniță până în liceu.

Când piesele încep să se conecteze

Privit de la distanță, parcursul unui copil poate părea o succesiune de materii, ani școlari și etape. Privit mai atent, este o rețea de conexiuni care se construiesc în timp.

 „Când mă gândesc la toate materiile pe care un copil le învață de la grădiniță până când pleacă din școală, mă gândesc la toate conexiunile care se construiesc în timp, la fel cum noi construim acum cu aceste piese. Și mi s-a părut foarte interesant că, în echipa noastră, unii dintre noi am ales să construim elemente ale naturii, lucruri și tot felul de alte detalii. Cred că astfel de elemente de caracter sunt foarte importante pentru dezvoltarea copiilor, dincolo de partea academică” – menționează Cristina Farcaș, Deputy Head of Nursery.

Pentru că un parcurs educațional coerent nu înseamnă doar să adaugi, an după an, noi cunoștințe. Înseamnă să construiești conexiuni între ceea ce copiii învață, competențele pe care le dezvoltă și oamenii care devin.

Dar cum facem ca toate aceste piese să se conecteze? Una dintre cele mai importante concluzii ale activității a fost nevoia de colaborare și comunicare între discipline, profesori și etape de învățare.

Mari Nicolae, Academic Learning Lead Primary, vorbește despre această provocare din perspectiva conexiunilor dintre discipline: „Cea mai mare provocare în construirea unui curriculum coerent, de la 2 la 18 ani, ar fi comunicarea dintre discipline. Cum să faci ca toate disciplinele să comunice între ele, profesorii să vorbească între ei, iar copiii să poată să vadă transferul de la o materie la cealaltă.”

Comunicarea dintre discipline este însă doar primul pas. Pentru ca aceste conexiuni să devină vizibile și relevante pentru copii, conceptele trebuie să se așeze într-o structură coerentă de învățare. „Pentru ca cei 16 ani de învățare să devină un singur parcurs, avem nevoie să integrăm conceptele disciplinare într-un mod coerent.” – explică Cristina Bumboiu, Curriculum Development and Teacher Training.

Atunci când un concept apare în mai multe discipline, când o competență este exersată în contexte diferite sau când o abilitate construită într-o etapă devine baza pentru următoarea, învățarea capătă continuitate și sens.

Pentru Georgiana Socoliu, Deputy Head – Pastoral of Secondary, coerența înseamnă și să devenim mai conștienți de întregul parcurs, nu doar de segmentul în care lucrează fiecare profesor: „Avem nevoie să fim conștienți de munca din celelalte niveluri, să știm unii de ceilalți și să fim conștienți de munca din spate și din față, să fim conectați prezent, trecut și viitor.”

Daniel O’Connell, Teacher of English, pune accentul pe comunicarea dintre profesori ca element care leagă toate aceste etape: „Cred că avem nevoie de comunicare. În felul acesta, nu vor fi călătorii separate, ci un singur parcurs continuu, cu multe opriri și cu profesori care comunică între ei pe tot parcursul acestuia.”

Este o schimbare importantă de perspectivă. Un profesor de grădiniță pune bazele pe care un profesor din școala primară le dezvoltă. Un profesor din școala primară construiește competențe pe care profesorii din gimnaziu le vor extinde mai târziu. Iar profesorii din liceu lucrează cu elevi ale căror cunoștințe, competențe și caracter au fost modelate de-a lungul multor ani.

Fiecare profesor vede o parte a parcursului. Copilul trăiește întregul parcurs.

De la viziune la un parcurs coerent de învățare 

Activitatea nu a fost doar un exercițiu de colaborare sau o modalitate creativă de a începe pregătirea pentru noul an școlar. Ea a făcut vizibilă o direcție importantă în dezvoltarea curriculumului Avenor: construirea unui parcurs educațional din ce în ce mai coerent și mai intenționat, de la grădiniță până la liceu.

În acest context, echipa de Curriculum Avenor dezvoltă Learning Progressions – continuități clare în ceea ce privește Conceptele, Competențele și Caracterul, de la grădiniță până la absolvire.

Acestea îi ajută pe profesori să înțeleagă ce au construit deja elevii înainte de a ajunge într-un anumit an de studiu și ce urmează să dezvolte mai departe. În același timp, creează o direcție comună pentru proiectarea unor experiențe de învățare profunde, active și relevante.

Este, într-un fel, aceeași construcție pe care profesorii au realizat-o în cadrul activității, dusă mai departe în practica de zi cu zi: să vedem piesele, dar mai ales să vedem imaginea pe care o formează împreună.

Profesorii învață pentru a-i putea ajuta pe copii să învețe

Este ceva simbolic în faptul că începutul noului an școlar îi găsește pe profesori în postura de învățăcei. Au colaborat, au comunicat, au luat decizii împreună cu colegi din etape diferite ale școlii și au transformat o colecție de piese într-un întreg.

Au experimentat, la rândul lor, un mod de învățare interactiv, în care experiența, colaborarea și reflecția au fost la fel de importante ca rezultatul final.

Pentru că pregătirea profesorilor pentru un nou an școlar nu înseamnă doar să le oferim informații. Înseamnă să le oferim și experiențe de învățare relevante, care îi provoacă să fie curioși, să colaboreze, să reflecteze și să creeze conexiuni.

Educația unui copil este formată din mii de momente – o întrebare pusă, un concept înțeles, o competență exersată, o provocare depășită, încurajarea unui profesor, o prietenie, o greșeală, o perspectivă nouă.

Fiecare este o piesă. Dar piesele capătă sens atunci când se conectează. La Avenor, acesta este parcursul pe care continuăm să îl construim împreună: un parcurs coerent, de la grădiniță până în liceu, în care conceptele, competențele și caracterul se dezvoltă de-a lungul timpului, iar fiecare profesor contribuie la imaginea de ansamblu.

Poate învățarea profundă să se întâmple în 50 de minute? O școală-pilot schimbă ritmul zilei de școală

O școală pilot din România introduce, din septembrie 2026, sesiuni de învățare de 90 de minute. Schimbarea face parte dintr-un nou model curricular și pornește de la o întrebare simplă: cât timp are nevoie un elev pentru a trece de la memorarea unei informații la înțelegerea ei?

Sună clopoțelul. O lecție se încheie. Un elev tocmai începe să înțeleagă o idee pe care nu o prinsese până atunci. Altul are o întrebare. Un grup este aproape de o soluție. Profesorul vede că mai sunt câteva minute pentru ca discuția să ajungă acolo unde trebuie.

Dar timpul s-a terminat.

În școală, timpul este de obicei împărțit în intervale precise: 45, 50 sau 55 de minute. Este un mod eficient de a organiza o zi, dar nu întotdeauna și ritmul în care se produce învățarea.

Pentru că înțelegerea nu apare întotdeauna la comandă. Un elev poate avea nevoie de timp pentru a formula o întrebare, pentru a încerca o soluție și a descoperi că nu funcționează, pentru a asculta perspectiva unui coleg, pentru a primi feedback și pentru a încerca din nou.

Învățarea profundă are nevoie de timp. Nu neapărat de mai mult timp petrecut la școală, ci de mai mult timp disponibil pentru procesul de învățare.

Când timpul devine parte din curriculum

În ultimii ani, discuția despre educație s-a mutat tot mai mult de la întrebarea „Ce trebuie să știe elevul?” către una mai complexă: „Ce poate face elevul cu ceea ce știe?”

Cunoștințele rămân esențiale, dar elevii au nevoie și să poată face conexiuni, să aplice concepte în contexte noi, să argumenteze, să pună întrebări, să rezolve probleme și să reflecteze asupra propriului mod de a învăța. Aceste procese nu pot fi grăbite.

De aceea, durata unei sesiuni de învățare poate deveni o componentă a designului curricular: cât timp îi oferim elevului pentru ca ceea ce învață să se transforme în înțelegere?

Un curriculum coerent, centrat pe concepte, urmărește să formeze viitori adulți capabili să înțeleagă provocările lumii contemporane și să construiască soluții viabile. Pentru ca acest lucru să fie posibil, elevii trebuie să poată transfera ceea ce învață dintr-un context în altul.

Transferul este, în acest sens, podul dintre ceea ce elevii înțeleg și ceea ce pot face cu această înțelegere.

Pentru ca transferul să aibă loc, elevii au nevoie de contexte variate în care să exploreze conceptele disciplinare, să recunoască tipare și conexiuni și să își folosească înțelegerea în situații noi. Au nevoie de timp pentru a-și construi și rafina înțelegerea conceptuală și pentru a o testa în contexte diferite.

Din această perspectivă, un interval de 90 de minute poate crea condiții favorabile pentru explorare în profunzime. Lecția poate depăși simpla memorare sau parcurgerea unui set de exerciții și poate deveni un spațiu pentru construirea, verificarea și transferul înțelegerii.

De la parcurgerea materiei la construirea înțelegerii

Diferența dintre o lecție mai scurtă și una mai lungă nu este că profesorul poate preda mai mult. Este că poate construi o experiență de învățare mai completă. O sesiune poate începe cu o întrebare și poate continua cu explorare, lucru individual sau colaborativ, aplicare, feedback și reflecție. Elevul nu trebuie să se oprească exact în momentul în care începe să facă legături între idei.

În matematică, de exemplu, poate exista timp nu doar pentru rezolvarea unei probleme, ci și pentru compararea strategiilor, argumentarea soluției și aplicarea conceptului într-un context nou. În științe, elevii pot formula o ipoteză, pot experimenta, observa rezultatele și discuta ce înseamnă acestea.

Într-o lecție de limbă sau de științe umaniste, timpul suplimentar poate permite o discuție mai profundă, formularea și susținerea unor argumente, analiza unor perspective diferite sau revizuirea unei idei pornind de la feedback.

Mai mult timp nu înseamnă, așadar, mai mult conținut. Înseamnă mai mult spațiu pentru ca elevii să lucreze cu ceea ce învață.

„Într-o sesiune de 90 de minute putem să le facem pe toate acestea fără să fim nevoiți să renunțăm la momentele care dau profunzime învățării. Avem timp să ne conectăm, să investigăm, să discutăm, să exersăm, să oferim și să primim feedback, să lăsăm elevii să gândească împreună, dar și individual, și să ne oprim pentru a reflecta asupra celor învățate.

Într-o sesiune de 90 de minute, elevii nu au doar mai mult timp pentru a învăța, ci au mai mult timp pentru a gândi. Nu mai sunt nevoiți să treacă atât de repede de la o activitate la alta, ci pot să investigheze, să greșească, să discute, să-și schimbe ideile, să primească feedback și să încerce din nou” explică Mihaela Ancuța, Deputy Academic Head of Secondary și Mathematics Curriculum Leader la Avenor College.

Timp pentru întrebări, greșeli și o nouă încercare

Poate cel mai important lucru pe care îl oferă un astfel de cadru este posibilitatea de a nu opri învățarea la primul răspuns. Într-un model centrat pe înțelegere, greșeala poate deveni începutul unei noi etape: Ce nu a funcționat? De ce? Ce pot schimba? Pot încerca din nou? Aici intervine feedbackul, dar și metacogniția – capacitatea elevului de a-și monitoriza și evalua propria învățare.

Într-o sesiune mai lungă, profesorul poate construi aceste momente în aceeași experiență de învățare: explicație, încercare, feedback și o nouă încercare.

Pentru elev, diferența poate fi trecerea de la am găsit răspunsul la am înțeles cum am ajuns la el.

Pentru profesor, timpul suplimentar oferă și o perspectivă mai clară asupra procesului de învățare: cum explorează elevii o idee, ce conexiuni construiesc, unde întâmpină dificultăți și în ce măsură își pot transfera înțelegerea într-un context nou. 

90 de minute de lecție nu înseamnă 90 de minute de predare

Există însă o condiție esențială: o sesiune mai lungă nu produce automat o învățare mai bună. Dacă o lecție de 50 de minute este pur și simplu prelungită la 90 de minute, fără să se schimbe experiența elevului, câștigul este limitat. Valoarea timpului suplimentar stă în ceea ce alegem să facem cu el.

Într-un curriculum centrat pe concepte, competențe și caracter, acest timp poate susține activități care cer mai mult decât reproducerea unei informații: inquiry, problem solving, colaborare, argumentare, aplicare, feedback și reflecție. Este, în fond, o schimbare de la Cât putem parcurge? la Cât putem înțelege?

Un proiect pilot pentru un nou model curricular

Din septembrie 2026, Avenor College va introduce sesiuni de învățare de 90 de minute în cadrul proiectului pilot „Curriculum pentru gimnaziu, centrat pe concepte, competențe și caracter (3C) – un model curricular tridimensional”, proiect aprobat de Ministerul Educației.

Proiectul urmărește dezvoltarea unei înțelegeri profunde, transferabile și conectate la realitatea lumii de azi și presupune pilotarea noului model în clasele gimnaziale V–VIII. Implementarea a început în anul școlar 2025–2026 și se desfășoară pe parcursul a patru ani, cu extindere progresivă la toate clasele de gimnaziu.

În acest context, cele 90 de minute nu reprezintă o schimbare izolată de orar, ci una dintre componentele unui model curricular mai amplu, construit în jurul ideii că învățarea trebuie să depășească acumularea de informații și să ducă spre înțelegere, transfer și aplicare.

“În cadrul proiectului-pilot aprobat de Ministerul Educației, implementăm la gimnaziu un curriculum centrat pe concepte, competențe și caracter și reorganizăm timpul de învățare prin sesiuni de 90 de minute. Nu schimbăm doar durata unei lecții, ci urmărim cum putem reduce fragmentarea zilei și crea mai mult spațiu pentru explorare, practică, feedback și reflecție.

Proiectul se desfășoară pe parcursul a patru ani, cu extindere progresivă la clasele V–VIII. Ne dorim să documentăm rezultatele și să construim un model clar, replicabil, care să poată fi adaptat și folosit și în școlile de stat. Miza este ca ceea ce testăm aici să poată contribui concret la modernizarea educației din România”, spune Diana Segărceanu, Executive Director Avenor College.

Articol Poate învățarea profundă să se întâmple în 50 de minute? – o școală pilot schimbă ritmul zilei de școală cu ora de 90 de minute

Vă invităm să citiți articolul în întregime pe platforma Edupedu.ro.

Avenor contribuie activ la conversația despre educația din România, prin promovarea bunelor practici și prin colaborarea cu parteneri editoriali relevanți din domeniul educației. Ne dorim să aducem mai multă claritate și perspectivă în dialogul dintre școală și părinți, sprijinind decizii informate și responsabile în ceea ce privește parcursul educațional al copiilor.

De ce e important să alegi o școală care crește odată cu copilul tău?

Pentru unele familii, începutul unui nou an școlar vine și cu o decizie importantă: alegerea unei școli noi. 

Avenor College organizează pe 25 august 2026 ultima sesiune de admitere înainte de începerea anului școlar. Pentru familiile care caută o școală, acum este momentul să descopere dacă Avenor este alegerea potrivită pentru copilul lor.

Pentru detalii suplimentare despre Avenor și despre sesiunea de admitere din 25 august 2026, înscrie-te aici.

Elevii admiși în această sesiune vor putea începe școala la Avenor pe 1 septembrie.

Un parcurs care crește odată cu copilul

Pentru un părinte, alegerea unei școli nu înseamnă doar să găsească un loc potrivit pentru copil în anul care urmează. Înseamnă să încerce să privească mai departe: Cum va arăta parcursul lui peste cinci, zece sau cincisprezece ani? Îi va oferi suficiente opțiuni? Va învăța să se descurce singur? Își va putea construi propriul drum?

La Avenor College, răspunsul la aceste întrebări este oferirea unui parcurs educațional complet, de la 2 la 18 ani.

Un copil de trei ani nu învață în același fel ca un copil de zece ani. Iar un adolescent care se pregătește pentru universitate are alte nevoi decât un elev care abia începe școala.

De aceea, un parcurs educațional relevant nu poate arăta la fel la fiecare vârstă. La Avenor, curriculumul britanic oferă un cadru coerent, în care modul de învățare se schimbă pe măsură ce copilul crește, fără ca direcția generală să se piardă.

În primii ani, învățarea pornește din curiozitate, explorare și experiențe directe. Copilul are nevoie să descopere lumea, să facă alegeri și să capete încredere în propriile capacități.

Pe măsură ce ajung la școala primară, copiii au nevoie de un echilibru între siguranță și provocare. Își dezvoltă competențele academice, dar și curiozitatea, creativitatea și capacitatea de a lucra împreună cu ceilalți.

„Copiii au nevoie, în primii ani de școală, de un mediu în care să se simtă în siguranță, văzuți și încurajați, dar și de limite clare și reguli consecvente. Credem că învățarea apare cel mai bine atunci când există acest echilibru între relații calde și așteptări ferme. Rolul nostru este să construim un cadru în care copiii să își dezvolte atât competențele academice, prin studiu riguros, cât și curiozitatea, colaborarea și creativitatea, prin joc, proiecte transdisciplinare și experiențe de învățare cu sens ”, spune Ramona Mucenic, Head of Primary School, Avenor College.

De la cunoștințe la autonomie

Gimnaziul aduce o schimbare importantă. Elevii încep să își asume tot mai mult responsabilitatea pentru propria învățare, să pună întrebări, să argumenteze și să caute soluții.

La Avenor, această etapă este construită în jurul a trei dimensiuni care se dezvoltă împreună: concepte, competențe și caracter – ceea ce știe elevul, ceea ce poate face cu ceea ce știe și felul în care alege să acționeze și să interacționeze cu ceilalți.

„În gimnaziu se construiesc competențele care îi vor ajuta pe copii să navigheze un viitor imprevizibil. De aceea, la Avenor College lucrăm intenționat cu cele trei dimensiuni ale învățării – Concepts, Competencies și Character. Nu este suficient ca un elev să acumuleze informații; este important să știe să pună întrebări bune, să analizeze critic, să colaboreze eficient și să își gestioneze propriul proces de învățare. Credem că performanța academică apare atunci când cunoștințele sunt dublate de competențe transferabile și de un caracter construit pe responsabilitate, autonomie și integritate. ”, spune Diana Segărceanu, Founder & Executive Director, Avenor College.

Este, de fapt, trecerea de la „ce știu?” la „ce pot face cu ceea ce știu?”. Iar această schimbare pregătește elevul pentru etapa următoare.

Mai multă alegere, pe măsură ce elevul crește

În liceu, parcursul britanic devine din ce în ce mai personalizat. Elevii urmează mai întâi programul IGCSE (clasele a 9-a și a 10-a), care le oferă o bază academică solidă într-o varietate de discipline, iar apoi ajung la A Levels (clasele a 11-a și a 12-a), unde își aleg materiile în funcție de interesele, punctele forte și planurile lor de viitor.

Această trecere de la un curriculum mai larg la unul mai specializat îi ajută să își asume treptat propriile decizii academice.

„Pentru elevii din România, A Levels reprezintă un avantaj major: aceste calificări sunt recunoscute și acceptate direct de universități din Marea Britanie, Europa, Statele Unite, Canada și Asia, devenind un adevărat pașaport academic internațional. An de an, lista universităților care îi primesc pe elevii Avenor College se lărgește, incluzând atât instituții de prestigiu din întreaga lume, cât și universități din România. Parcursul britanic este mai mult decât un set de examene internaționale. Este un mod de a construi treptat autonomia elevilor, capacitatea lor de a gândi critic și de a-și asuma propriile decizii academice. Elevii încep cu un curriculum amplu, care le oferă o bază solidă în mai multe domenii, iar pe măsură ce avansează sunt încurajați să își personalizeze traseul educațional în funcție de interese, puncte forte și planuri de viitor. Acest echilibru între rigoare și flexibilitate se potrivește firesc profilului elevilor Avenor: tineri curioși, implicați și cu o perspectivă globală asupra educației ”, explică Richard Thomason, Head of Secondary School, Avenor College.

Un parcurs coerent, de la primii pași până la universitate

Privit în ansamblu, parcursul Avenor nu înseamnă doar continuitatea unui curriculum de la 2 la 18 ani. Înseamnă continuitatea unei viziuni asupra copilului și asupra felului în care învață.

De la curiozitatea primilor ani, la construirea competențelor și autonomia în gimnaziu și apoi la alegerile academice tot mai personale din liceu, fiecare etapă pregătește pasul următor, fără să piardă din vedere nevoile din prezent ale copilului.

Pentru familiile care își doresc să descopere acest parcurs și să afle mai multe despre sesiunea de admitere din 25 august, înscrierile se fac aici.

Cum arată o zi de școală în care copiii au timp să gândească? Avenor College introduce sesiuni de învățare de 90 de minute din septembrie 2026

Mulți părinți au aceeași senzație când își întreabă copiii cum a fost la școală: o zi plină, multă informație, multe materii, dar prea puțin timp pentru a aprofunda cu adevărat ceva.

Orele se succed rapid, clopoțelul întrerupe uneori exact momentul în care discuția devine interesantă, iar copiii trec rapid de la matematică la literatură, apoi la biologie și limbi străine, într-un ritm care lasă puțin spațiu pentru reflecție, întrebări sau explorare reală.

Pornind de la această realitate, Avenor College va introduce, începând cu septembrie 2026, sesiuni de învățare de 90 de minute pentru elevii de gimnaziu și liceu.

De ce modelul clasic al orelor de 50 de minute începe să fie depășit

Schimbarea nu înseamnă „mai multă școală” și nici lecții mai lungi în forma clasică pe care o știm cu toții. Ideea din spatele noului program este una simplă: copiii au nevoie de timp pentru a înțelege profund, pentru a pune întrebări, pentru a face conexiuni și pentru a aplica ceea ce învață.

„Dacă vrem ca elevii să își dezvolte gândirea critică, capacitatea de analiză și autonomia, atunci trebuie să le oferim și cadrul necesar pentru asta. Învățarea profundă nu se întâmplă pe fugă”, explică Dana Papadima, Director Educațional la Avenor College.

Într-un interval mai lung, profesorii pot construi experiențe de învățare mai naturale și mai apropiate de felul în care învățăm, de fapt, în viața reală. Există timp pentru explicații, pentru lucru în echipă, pentru dezbateri, pentru exerciții practice, pentru greșeli și feedback.

„Uneori, cele mai valoroase momente dintr-o lecție apar după ce elevii au avut timp să se așeze în subiect, să își formuleze propriile întrebări și să înceapă să gândească în profunzime”, spune Dana Papadima.

Modelul este deja prezent de mulți ani în numeroase școli internaționale, unde organizarea timpului în sesiuni mai lungi de învățare face parte din practica obișnuită, mai ales în gimnaziu și liceu.

Richard Thomason, Head of Secondary School la Avenor College, spune că discuția despre timpul de învățare este una tot mai importantă la nivel internațional.

„În multe sisteme internaționale, intervalele de învățare mai lungi de 50 de minute sunt deja parte din practica obișnuită. Nu vorbim despre o tendință experimentală, ci despre o preocupare veche legată de modul în care folosim timpul astfel încât să susținem învățarea profundă, nu doar parcurgerea rapidă a conținutului”, explică acesta.

El face referire la cercetări internaționale despre organizarea timpului școlar și impactul asupra învățării, care arată că sesiunile extinse pot crea contexte mai bune pentru activități bazate pe inquiry, colaborare, problem solving și feedback imediat atunci când sunt bine proiectate pedagogic. Un raport recent emis de Brown University vorbește despre diferența dintre simplul timp petrecut la școală și ceea ce autorii numesc active learning time, timpul în care elevii sunt implicați autentic în procesul de învățare. De fapt, aceasta este discuția importantă: nu doar cât timp stau copiii în clasă, ci ce fel de experiențe de învățare fac posibile aceste intervale.

Cum ajută orele mai lungi gândirea critică și învățarea profundă

Richard Thomason subliniază că sesiunile de 90 de minute nu înseamnă prelungirea modelului clasic de predare frontală.

„Niciun copil nu poate rămâne concentrat 90 de minute într-o lecție construită exclusiv în jurul expunerii profesorului. Aceste intervale funcționează atunci când alternezi ritmurile de lucru: explicație, reflecție, lucru în echipă, aplicații practice, feedback, discuții și autonomie. În realitate, lecțiile mai lungi le oferă profesorilor mai multă flexibilitate pedagogică și elevilor mai mult spațiu pentru gândire.”

Cu alte cuvinte, se reduce senzația de „alergare continuă” prin materie. Copiii au mai mult timp să proceseze informația și să participe activ la lecție, nu doar să primească rapid conținut nou.

Cum se schimbă evaluarea elevilor în cadrul sesiunilor de 90 de minute

Mihaela Ancuța, profesor de Matematică la Avenor College și inspector BSO, explică faptul că intervalele mai lungi schimbă și modul în care profesorii pot evalua progresul elevilor.

„Într-o oră clasică de 45–50 de minute, timpul este adesea prea scurt pentru a vedea cu adevărat cum gândește un copil. În 90 de minute însă, poți urmări cum analizează, cum explică, cum lucrează în echipă, cum își corectează greșelile și cum își construiește înțelegerea. În același timp, poți construi activități de explorare și descoperire, poți crea contexte diferite în care elevii să gândească profund, să pună întrebări și să găsească soluții, atât individual, cât și în colaborare cu ceilalți.

Pentru profesori, acest lucru este extrem de valoros. Matematica nu înseamnă doar aplicarea rapidă a unui algoritm. Înseamnă analiză, argumentare, explorare și capacitatea de a transfera concepte în contexte diferite. Pentru toate acestea este nevoie de timp”, spune ea.

Vă invităm să citiți articolul în întregime pe platforma Desprecopii.

Avenor contribuie activ la conversația despre educație din România, prin promovarea bunelor practici și prin colaborarea cu parteneri editoriali relevanți din domeniul educației. Ne dorim să aducem mai multă claritate și perspectivă în dialogul dintre școală și părinți, sprijinind decizii informate și responsabile în ceea ce privește parcursul educațional al copiilor.