Învățământul britanic duce la universități din străinătate, dar și din România

Un rezultat foarte bun la A Levels poate fi rezumat în câteva litere: A*, A. În spatele lor se află însă ani de alegeri, încercări, pasiuni descoperite pe parcurs și experiențe care îi ajută pe elevi să își dea seama ce li se potrivește.

Pentru Ana, parcursul către rezultatele excelente la A Levels a început odată cu venirea la Avenor în clasa a 9-a, dintr-o școală de stat, ca bursieră. Un internship în domeniul economiei și finanțelor și experiențele de leadership din liceu au ajutat-o să își contureze direcția. Din toamnă, va studia International Economics and Finance la Bocconi University.

Pentru Andrei, povestea începe cu mult mai devreme, încă din clasa Pregătitoare. De la pasiunea pentru tehnologie din școala primară, continuată prin cluburi, competiții și proiecte de electronică și programare și până a finalul liceului, această pasiune s-a transformat într-o alegere academică: va studia Tehnologii și Sisteme de Telecomunicații la Universitatea Politehnica din București.

Două puncte de plecare diferite, două domenii diferite și două destinații universitare. În comun au însă un lucru esențial: niciunul dintre cele două parcursuri nu a fost construit dintr-o singură decizie. A fost nevoie de timp pentru explorare, de contexte în care să își testeze interesele și de experiențe care să le confirme, să le schimbe sau să le nuanțeze alegerile.

Ana: de la școala de stat, la Avenor și mai departe la Bocconi

Când Ana a venit la Avenor, știa deja că îi plac matematica și economia. Liceul i-a oferit însă timpul și ocaziile de care avea nevoie pentru a descoperi cum se leagă aceste interese de ceea ce își dorește să facă mai departe.

Un moment important a venit în clasa a 10-a, odată cu primul său internship în economie și finanțe. Contactul cu domeniul dincolo de teoria învățată la școală i-a trezit curiozitatea și a făcut-o să se gândească mai serios la o carieră în această zonă.

„Am devenit interesată de economie și finanțe după primul meu internship în domeniu, în clasa a 10-a. A fost o experiență care m-a inspirat foarte mult și m-a făcut curioasă să înțeleg cum funcționează acest domeniu în lumea reală.”

În același timp, experiențele din comunitatea Avenor au ajutat-o să descopere o altă parte importantă a profilului său. Organizarea Avenor Christmas Charity Fair, unde a coordonat echipe numeroase de elevi, i-a arătat că se simte în largul ei în roluri de leadership și că îi place să ducă proiectele complexe până la capăt.

„Organizarea Avenor Christmas Charity Fair a avut un rol important în alegerea acestei direcții. Am văzut că mă simt bine în poziții de leadership și că pot coordona echipe mari de elevi în contexte și provocări diferite. Cred că multe dintre aceste abilități îmi vor fi utile și în domeniul financiar.”

La finalul liceului, Ana a obținut A la Mathematics, A la Further Mathematics și A la Economics*. Rezultatele au susținut admiterea la Bocconi University, unde va studia International Economics and Finance.

Deși știe că își dorește să rămână în zona financiară și este atrasă de analiza financiară și proiectele care presupun gândire analitică, Ana nu simte nevoia să aibă deja definit fiecare pas al carierei sale.

„Nu știu încă exact spre ce tip de activitate mă voi îndrepta. Știu însă că domeniul se va schimba odată cu dezvoltarea AI și cred că abilitățile de analiză și capacitatea de a te adapta vor rămâne importante. Dacă ești capabil să îți redirecționezi parcursul, vei putea găsi mereu o direcție valoroasă.”

Poate că aceasta este una dintre cele mai importante idei cu care Ana pleacă din liceu: un parcurs bun nu înseamnă neapărat să știi de la început unde vei ajunge, ci să fii suficient de curios pentru a explora și suficient de atent pentru a recunoaște ceea ce ți se potrivește.

Andrei: de la pasiunea pentru tehnologie la microcipuri

Pentru Andrei, explorarea a început cu mult mai devreme. Încă din școala primară era atras de tehnologie și participa la diferite cluburi. În gimnaziu, competițiile internaționale i-au oferit noi contexte în care să experimenteze și să își dezvolte cunoștințele.

„Am fost atras de tehnologie de când îmi amintesc. În școala primară am participat la diferite cluburi, iar în gimnaziu am avut ocazia să particip la numeroase competiții internaționale. Aceste experiențe mi-au dezvoltat pasiunea pentru electronică și programare, pe care am continuat să le explorez până la finalul liceului. La început eram mai atras de programare, dar în ultimii ani de liceu am descoperit că îmi place mai mult să proiectez și să construiesc sisteme electronice de la zero decât să scriu pur și simplu cod. Îmi plac ambele domenii, însă, când a trebuit să aleg, am decis să mă concentrez în principal pe electronică la universitate. Voi putea continua să explorez și programarea, inclusiv prin materiile opționale.”

Rezultatele sale la A Levels reflectă foarte bine acest profil: A* la Mathematics și Further Mathematics, precum și A la Physics și Computer Science.

Din toamnă, Andrei va studia Tehnologii și Sisteme de Telecomunicații la Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației din cadrul Universității Politehnica din București. Pe termen lung, își dorește să lucreze în proiectarea și programarea microcipurilor.

„Mi-ar plăcea să lucrez în proiectarea și programarea microcipurilor. Cred că tehnologia va deveni din ce în ce mai performantă și mai complexă până când voi termina universitatea, iar acest lucru va însemna și o nevoie tot mai mare de oameni cu competențele necesare pentru a lucra în domeniu.”

Privind în urmă, Andrei spune că, dincolo de cunoștințele academice, experiența Avenor l-a ajutat să dezvolte competențe pe care le va lua cu el și în universitate, și mai târziu, în carieră.

„Dincolo de cunoștințele academice, cred că Avenor a construit o comunitate mare și primitoare, în care am învățat abilități esențiale pentru carieră, precum lucrul în echipă și comunicarea. Am învățat și să îi înțeleg și să îi ajut pe cei din jur, lucruri despre care cred că îmi vor fi de mare folos și în viața personală.”

Vă invităm să citiți articolul în întregime pe platforma desprecopii.ro.

Avenor contribuie activ la conversația despre educația din România, prin promovarea bunelor practici și prin colaborarea cu parteneri editoriali relevanți din domeniul educației. Ne dorim să aducem mai multă claritate și perspectivă în dialogul dintre școală și părinți, sprijinind decizii informate și responsabile în ceea ce privește parcursul educațional al copiilor.

Teodora – Un parcurs educațional complet la Avenor de la grădiniță la University of Bristol

Teodora este unul dintre absolvenții care ilustrează parcursul educațional oferit de Avenor, de la grădiniță până la absolvirea liceului. A intrat în comunitatea Avenor la grădiniță și, de-a lungul anilor, și-a dezvoltat aici atât profilul academic, cât și interesele care îi ghidează etapa academică următoare.

Bursieră Avenor și implicată constant în viața comunității, Teodora a obținut rezultate foarte bune la finalul liceului. La A Levels, a obținut A la English Literature, A* la Psychology și A la Media Studies, confirmând un profil academic sol

id și o alegere bine conturată a disciplinelor în funcție de interesele sale.

Pasiunea pentru film și media a fost susținută prin alegerile academice din ultimul an de liceu. Media Studies i-a oferit ocazia să exploreze limbajul media, reprezentarea, publicul și industria audiovizuală, combinând analiza cu practica producției media. Psychology i-a dezvoltat capacitatea de cercetare și de înțelegere a comportamentului uman, iar English Literature i-a consolidat gândirea critică, interpretarea și abilitatea de a construi și comunica idei complexe. Împreună, cele trei discipline i-au oferit instrumente relevante pentru un domeniu în care creativitatea se întâlnește cu analiza și înțelegerea publicului.

Dincolo de rezultatele academice, Teodora a fost implicată constant în viața comunității Avenor, experiență care i-a oferit contexte pentru colaborare, inițiativă și dezvoltarea abilităților de comunicare. Această dimensiune a experienței sale completează profilul unui elev care nu s-a limitat la parcursul academic, ci a participat activ la comunitatea din care a făcut parte.

Rezultatele obținute la A Levels și profilul construit în liceu i-au adus oferte de admitere de la cinci universități britanice prestigioase – University of York, Nottingham Trent University, King’s College London, University of Bristol și Queen Mary University of London – pentru programe din domeniul filmului, televiziunii și media.

Dintre acestea, Teodora a ales University of Bristol, unde va studia Film and Television. Alegerea reprezintă continuarea firească a unei pasiuni pe care a putut să o exploreze și să o aprofundeze în timpul liceului și deschide drumul către o carieră în industria filmului și televiziunii.

Vă invităm să citiți articolul în întregime pe platforma desprecopii.ro.

Avenor contribuie activ la conversația despre educația din România, prin promovarea bunelor practici și prin colaborarea cu parteneri editoriali relevanți din domeniul educației. Ne dorim să aducem mai multă claritate și perspectivă în dialogul dintre școală și părinți, sprijinind decizii informate și responsabile în ceea ce privește parcursul educațional al copiilor.

Ce vrei să te faci sau ce fel de probleme vrei să rezolvi? Cum își aleg viitorul absolvenții generației 2026

Pentru o generație de adolescenți, întrebarea „Ce vrei să te faci când vei fi mare?” are astăzi un răspuns mai greu de dat decât în trecut. Nu doar pentru că adolescența este, prin definiție, o perioadă a explorării, ci și pentru că lumea profesională în care acești tineri vor intra peste trei, patru sau cinci ani va fi diferită de cea pe care o cunoaștem astăzi.

Inteligența artificială și automatizarea schimbă deja modul în care sunt organizate numeroase profesii. Unele roluri dispar sau se transformă, altele apar, iar competențele care astăzi fac diferența pe piața muncii s-ar putea să nu mai fie suficiente peste un deceniu.

În acest context, cum își aleg adolescenții de astăzi viitorul?

O privire asupra alegerilor făcute de cei 40 de absolvenți ai generației 2026 de la Avenor College, după rezultatele Cambridge A Levels, oferă câteva răspunsuri interesante. Absolvenții se îndreaptă către domenii foarte diferite: 14 au ales programe de Economie, Finanțe și Business, 10 se îndreaptă către Drept, Psihologie și Științe Umaniste, iar 3 către Arte Creative, în timp ce ceilalți aleg domenii precum STEM și Medicina.

Dincolo de cifre, însă, poveștile lor arată că alegerea unei facultăți nu mai este neapărat o alegere directă a unei profesii. Nu mai aleg o meserie. Aleg un domeniu în care să se poată mișca

„Întrebările pe care și le pun astăzi absolvenții sunt mai complexe”, spune Louisa Dăscălescu, profesor de istorie și consilier pentru orientare educațională și în carieră la  Avenor College.

Dacă în urmă cu cinci ani elevii erau preocupați în primul rând de prestigiul universității, de reputația diplomei și de avantajul pe care aceasta îl putea oferi pe piața muncii, astăzi apar alte întrebări: Cât de adaptabil este domeniul ales? Cum va fi influențat de AI? Ce competențe vor rămâne relevante? Și, poate la fel de important, mi se potrivește acest tip de muncă?

„Elevii întreabă mai puțin despre salariul de început și mai mult despre cât de bine pot rezista și cât de ușor se pot adapta domeniile și specializările alese la impactul AI și al automatizării. În plus, se întreabă tot mai mult dacă o posibilă carieră este în acord cu valorile, aspirațiile și modul lor de lucru.”

Este o schimbare importantă. Pentru că, dacă în trecut traseul era imaginat adesea liniar – facultate → profesie → carieră – pentru generația care intră acum la universitate traseul pare mai degrabă unul cu mai multe posibilități și schimbări de direcție. Iar acest lucru se vede și în alegerile lor academice.

Materiile de la școală schimbă perspectiva asupra viitoarei cariere

Pentru Teodora, alegerea filmului ca domeniu de studiu nu a fost rezultatul unui plan construit de la începutul liceului.  ”Până în clasa a 11-a, eram hotărâtă să urmez design vestimentar, dar, ulterior, mi-am dat seama că poate nu este domeniul care mi se potrivește cel mai bine. Am încercat să rămân deschisă și să explorez alte direcții artistice, iar Media Studies a fost cea care m-a apropiat de film. Am descoperit că este un domeniu care îmbină creativitatea cu gândirea logică și în care mă pot vedea construindu-mi o carieră.

Orele de Media Studies, în special cele dedicate filmului în cadrul programei AS Level, și profesoara mea au avut un rol important în această alegere. Deși am știut mereu că vreau să lucrez în industriile creative, studiul filmului m-a ajutat să îmi descopăr pasiunea pentru cinema și să îmi clarific direcția profesională.”

Povestea Teodorei este relevantă pentru felul în care poate funcționa orientarea profesională în adolescență: nu întotdeauna prin identificarea timpurie a unei profesii, ci prin expunerea la experiențe suficient de diverse pentru ca un elev să își poată testa propriile interese.

În cazul ei, școala nu i-a oferit răspunsul la întrebarea „Ce profesie să aleg?”, ci contextul în care a putut descoperi că două lucruri pe care le credea separate – creativitatea și gândirea logică – pot exista în aceeași carieră. Drumul ei mai departe o duce în Marea Britanie, la University of Bristol, parte din Russell Group UK, recunoscut pentru excelență academică. 

De la prima experiență practică la o alegere profesională

Pentru Ana, punctul de pornire a fost diferit. Interesul pentru economie și finanțe a apărut după primul internship, în clasa a 10-a.

Experiența i-a oferit ceva ce niciun clasament universitar sau descriere de program nu poate oferi: o imagine concretă asupra modului în care funcționează domeniul în lumea reală.

În paralel, organizarea Târgului de Crăciun de la Avenor a ajutat-o să descopere că se simte confortabil în roluri de leadership, coordonând echipe și gestionând situații complexe. Pentru ea, alegerea finanțelor nu este doar despre domeniul în sine, ci și despre competențele pe care le poate folosi acolo.

Este, de altfel, una dintre tendințele pe care consilierul în carieră le observă la această generație: tinerii încep să gândească mai mult în termeni de domenii, competențe și tipuri de activități, și mai puțin în termeni de profesii fixe.

Ana nu știe încă exact ce tip de activitate va face în finanțe. Știe însă că merge mai departe la Bocconi University în Italia și dorește să lucreze în zona analizei financiare și în proiecte care presupun gândire analitică. Iar în ceea ce privește AI, perspectiva ei este una pragmatică: domeniul se va schimba, dar competențele solide nu vor dispărea, iar capacitatea de a te redirecționa în interiorul unui domeniu va deveni esențială.

Alegerea unei specializări poate însemna și renunțarea la o idee preconcepută

Povestea lui Ion este, poate, cea mai relevantă pentru presiunea pe care o resimt adolescenții atunci când își aleg viitorul.

A început liceul cu ideea că ar putea urma Business, influențat, după cum spune el, de ceea ce numește „turma academică”: senzația că toată lumea vrea să devină antreprenor și să lucreze pentru sine.

Paradoxal, obiectivul său de a avea propria afacere nu s-a schimbat. S-a schimbat însă perspectiva asupra drumului care îl poate duce acolo.

A descoperit că, pentru a construi o afacere, nu este obligatoriu să studiezi antreprenoriatul. În schimb, poate fi la fel de valoros să înțelegi societatea, legislația și mediul în care funcționează o companie. Așa a ajuns să aleagă să studieze dreptul la IE University, în Spania. 

Astăzi își imaginează o carieră în zona dreptului comercial, cu un interes pentru tranzacții M&A, dar păstrează în continuare antreprenoriatul ca obiectiv pe termen lung.

Este o alegere care spune ceva important despre felul în care se construiesc astăzi carierele: specializarea și flexibilitatea nu se exclud. O diplomă în drept nu îl obligă pe Ion să devină avocat, după cum o diplomă în Finanțe nu o obligă pe Ana să urmeze o singură traiectorie profesională.

Ce caută, de fapt, o generație care intră pe o piață a muncii imprevizibilă?

Poate că una dintre cele mai interesante schimbări nu este reprezentată de domeniile pe care le aleg absolvenții, ci de criteriile după care le aleg.

Pentru tinerii de astăzi, reziliența unei profesii la schimbările tehnologice, compatibilitatea cu propriile valori, tipul de activități pe care le presupune și posibilitatea de a transfera competențele către alte roluri devin criterii de orientare profesională.

În același timp, datele generației 2026 arată că interesul pentru domeniile tradiționale nu dispare. Businessul, finanțele și economia rămân cele mai populare alegeri, iar STEM și Medicina continuă să atragă o parte importantă dintre absolvenți.

Se schimbă însă modul în care tinerii se raportează la aceste domenii.

Vă invităm să citiți articolul în întregime pe platforma revistacariere.ro.

Avenor contribuie activ la conversația despre educația din România, prin promovarea bunelor practici și prin colaborarea cu parteneri editoriali relevanți din domeniul educației. Ne dorim să aducem mai multă claritate și perspectivă în dialogul dintre școală și părinți, sprijinind decizii informate și responsabile în ceea ce privește parcursul educațional al copiilor.

Poate învățarea profundă să se întâmple în 50 de minute? O școală-pilot schimbă ritmul zilei de școală

O școală pilot din România introduce, din septembrie 2026, sesiuni de învățare de 90 de minute. Schimbarea face parte dintr-un nou model curricular și pornește de la o întrebare simplă: cât timp are nevoie un elev pentru a trece de la memorarea unei informații la înțelegerea ei?

Sună clopoțelul. O lecție se încheie. Un elev tocmai începe să înțeleagă o idee pe care nu o prinsese până atunci. Altul are o întrebare. Un grup este aproape de o soluție. Profesorul vede că mai sunt câteva minute pentru ca discuția să ajungă acolo unde trebuie.

Dar timpul s-a terminat.

În școală, timpul este de obicei împărțit în intervale precise: 45, 50 sau 55 de minute. Este un mod eficient de a organiza o zi, dar nu întotdeauna și ritmul în care se produce învățarea.

Pentru că înțelegerea nu apare întotdeauna la comandă. Un elev poate avea nevoie de timp pentru a formula o întrebare, pentru a încerca o soluție și a descoperi că nu funcționează, pentru a asculta perspectiva unui coleg, pentru a primi feedback și pentru a încerca din nou.

Învățarea profundă are nevoie de timp. Nu neapărat de mai mult timp petrecut la școală, ci de mai mult timp disponibil pentru procesul de învățare.

Când timpul devine parte din curriculum

În ultimii ani, discuția despre educație s-a mutat tot mai mult de la întrebarea „Ce trebuie să știe elevul?” către una mai complexă: „Ce poate face elevul cu ceea ce știe?”

Cunoștințele rămân esențiale, dar elevii au nevoie și să poată face conexiuni, să aplice concepte în contexte noi, să argumenteze, să pună întrebări, să rezolve probleme și să reflecteze asupra propriului mod de a învăța. Aceste procese nu pot fi grăbite.

De aceea, durata unei sesiuni de învățare poate deveni o componentă a designului curricular: cât timp îi oferim elevului pentru ca ceea ce învață să se transforme în înțelegere?

Un curriculum coerent, centrat pe concepte, urmărește să formeze viitori adulți capabili să înțeleagă provocările lumii contemporane și să construiască soluții viabile. Pentru ca acest lucru să fie posibil, elevii trebuie să poată transfera ceea ce învață dintr-un context în altul.

Transferul este, în acest sens, podul dintre ceea ce elevii înțeleg și ceea ce pot face cu această înțelegere.

Pentru ca transferul să aibă loc, elevii au nevoie de contexte variate în care să exploreze conceptele disciplinare, să recunoască tipare și conexiuni și să își folosească înțelegerea în situații noi. Au nevoie de timp pentru a-și construi și rafina înțelegerea conceptuală și pentru a o testa în contexte diferite.

Din această perspectivă, un interval de 90 de minute poate crea condiții favorabile pentru explorare în profunzime. Lecția poate depăși simpla memorare sau parcurgerea unui set de exerciții și poate deveni un spațiu pentru construirea, verificarea și transferul înțelegerii.

De la parcurgerea materiei la construirea înțelegerii

Diferența dintre o lecție mai scurtă și una mai lungă nu este că profesorul poate preda mai mult. Este că poate construi o experiență de învățare mai completă. O sesiune poate începe cu o întrebare și poate continua cu explorare, lucru individual sau colaborativ, aplicare, feedback și reflecție. Elevul nu trebuie să se oprească exact în momentul în care începe să facă legături între idei.

În matematică, de exemplu, poate exista timp nu doar pentru rezolvarea unei probleme, ci și pentru compararea strategiilor, argumentarea soluției și aplicarea conceptului într-un context nou. În științe, elevii pot formula o ipoteză, pot experimenta, observa rezultatele și discuta ce înseamnă acestea.

Într-o lecție de limbă sau de științe umaniste, timpul suplimentar poate permite o discuție mai profundă, formularea și susținerea unor argumente, analiza unor perspective diferite sau revizuirea unei idei pornind de la feedback.

Mai mult timp nu înseamnă, așadar, mai mult conținut. Înseamnă mai mult spațiu pentru ca elevii să lucreze cu ceea ce învață.

„Într-o sesiune de 90 de minute putem să le facem pe toate acestea fără să fim nevoiți să renunțăm la momentele care dau profunzime învățării. Avem timp să ne conectăm, să investigăm, să discutăm, să exersăm, să oferim și să primim feedback, să lăsăm elevii să gândească împreună, dar și individual, și să ne oprim pentru a reflecta asupra celor învățate.

Într-o sesiune de 90 de minute, elevii nu au doar mai mult timp pentru a învăța, ci au mai mult timp pentru a gândi. Nu mai sunt nevoiți să treacă atât de repede de la o activitate la alta, ci pot să investigheze, să greșească, să discute, să-și schimbe ideile, să primească feedback și să încerce din nou” explică Mihaela Ancuța, Deputy Academic Head of Secondary și Mathematics Curriculum Leader la Avenor College.

Timp pentru întrebări, greșeli și o nouă încercare

Poate cel mai important lucru pe care îl oferă un astfel de cadru este posibilitatea de a nu opri învățarea la primul răspuns. Într-un model centrat pe înțelegere, greșeala poate deveni începutul unei noi etape: Ce nu a funcționat? De ce? Ce pot schimba? Pot încerca din nou? Aici intervine feedbackul, dar și metacogniția – capacitatea elevului de a-și monitoriza și evalua propria învățare.

Într-o sesiune mai lungă, profesorul poate construi aceste momente în aceeași experiență de învățare: explicație, încercare, feedback și o nouă încercare.

Pentru elev, diferența poate fi trecerea de la am găsit răspunsul la am înțeles cum am ajuns la el.

Pentru profesor, timpul suplimentar oferă și o perspectivă mai clară asupra procesului de învățare: cum explorează elevii o idee, ce conexiuni construiesc, unde întâmpină dificultăți și în ce măsură își pot transfera înțelegerea într-un context nou. 

90 de minute de lecție nu înseamnă 90 de minute de predare

Există însă o condiție esențială: o sesiune mai lungă nu produce automat o învățare mai bună. Dacă o lecție de 50 de minute este pur și simplu prelungită la 90 de minute, fără să se schimbe experiența elevului, câștigul este limitat. Valoarea timpului suplimentar stă în ceea ce alegem să facem cu el.

Într-un curriculum centrat pe concepte, competențe și caracter, acest timp poate susține activități care cer mai mult decât reproducerea unei informații: inquiry, problem solving, colaborare, argumentare, aplicare, feedback și reflecție. Este, în fond, o schimbare de la Cât putem parcurge? la Cât putem înțelege?

Un proiect pilot pentru un nou model curricular

Din septembrie 2026, Avenor College va introduce sesiuni de învățare de 90 de minute în cadrul proiectului pilot „Curriculum pentru gimnaziu, centrat pe concepte, competențe și caracter (3C) – un model curricular tridimensional”, proiect aprobat de Ministerul Educației.

Proiectul urmărește dezvoltarea unei înțelegeri profunde, transferabile și conectate la realitatea lumii de azi și presupune pilotarea noului model în clasele gimnaziale V–VIII. Implementarea a început în anul școlar 2025–2026 și se desfășoară pe parcursul a patru ani, cu extindere progresivă la toate clasele de gimnaziu.

În acest context, cele 90 de minute nu reprezintă o schimbare izolată de orar, ci una dintre componentele unui model curricular mai amplu, construit în jurul ideii că învățarea trebuie să depășească acumularea de informații și să ducă spre înțelegere, transfer și aplicare.

“În cadrul proiectului-pilot aprobat de Ministerul Educației, implementăm la gimnaziu un curriculum centrat pe concepte, competențe și caracter și reorganizăm timpul de învățare prin sesiuni de 90 de minute. Nu schimbăm doar durata unei lecții, ci urmărim cum putem reduce fragmentarea zilei și crea mai mult spațiu pentru explorare, practică, feedback și reflecție.

Proiectul se desfășoară pe parcursul a patru ani, cu extindere progresivă la clasele V–VIII. Ne dorim să documentăm rezultatele și să construim un model clar, replicabil, care să poată fi adaptat și folosit și în școlile de stat. Miza este ca ceea ce testăm aici să poată contribui concret la modernizarea educației din România”, spune Diana Segărceanu, Executive Director Avenor College.

Articol Poate învățarea profundă să se întâmple în 50 de minute? – o școală pilot schimbă ritmul zilei de școală cu ora de 90 de minute

Vă invităm să citiți articolul în întregime pe platforma Edupedu.ro.

Avenor contribuie activ la conversația despre educația din România, prin promovarea bunelor practici și prin colaborarea cu parteneri editoriali relevanți din domeniul educației. Ne dorim să aducem mai multă claritate și perspectivă în dialogul dintre școală și părinți, sprijinind decizii informate și responsabile în ceea ce privește parcursul educațional al copiilor.

The 11th edition of Work in Progress

Last week we celebrated the 11th edition of Work in Progress, the biggest and most beloved art exhibition in our school. Ever since November, our students from primary and middle school made use of their creativity in various multidisciplinary activities. This year, our main focus has been Design in its various forms.  

Students from middle school learned how to create clothes from scratch – they learned how to use a sewing machine, experimented with decorating techniques and prepared a fashion show in which they presented their final products.

Students from primary school created a pastry shop – they imagined, designed and built a product from idea to its physical form, using both analog and digital techniques and software. They experienced both digital 3D modeling, clay modeling, and 3D printing bringing together both analog and digital means of production.

It was also a great opportunity for our high school students that study Art and Design to share their projects.


Here are some words from our teachers:

Andreea Geamănu: This year’s challenge was to get all students excited about fashion design and the process behind creating a piece of clothing. All the pieces in this fashion collection were entirely created by our middle school students, from choosing the fabric, understanding how to use a sewing pattern, assembling all pieces using the sewing machine, experimenting with decorating techniques and creating the overall look. Each class created at least one item of clothing or accessory and every student had a contribution to this process. If you look at the displays next to the mannequins, you will see that there was a complex creative process behind this final product, a series of drawings, collages, magazine inspiration and you can also see some of our middle school students in the middle of the action. 

 

The students from the Printmaking Club came up with a big challenge for themselves: to find as many ways as possible to use stencil art, a very versatile technique that they learned during our lessons. They are proposing an interior design and fashion design approach and they created a thematic wallpaper, tapestry, curtains and an outfit, all with the “Tropical” theme in mind. They decided on the theme, chose the elements, cut out the stencils and proceeded to print different types of materials. When you visit the minipark art station, expect to see a wide range of materials and get transported right away to an exotic resort. While you’re there, don’t forget to take a look at the artworks created by the Book Illustration Club.

 

The students from the Book Illustration Club found themselves in a fantasy world, where Santa lives in Greece and plant pots play the guitar. They created 3D paper illustrations based on the surrealist short stories imagined by students at the beginning of the school year during the art lessons. They chose to use this medium because they considered it a little different than the usual illustration style they see everywhere. Together with the illustrations, you can also see some typographic experiments. The students wrote the surrealist short stories letter by letter on paper using wooden letters traditionally used in letterpress machines. 

 

Bogdan Topîrceanu: Before we get into the theme of this year’s exhibition, we think we must clarify the reasons behind this year’s endeavor. Usually, Work in Progress displayed an array of expressive and colorful fine art drawings and paintings. This year though, we thought we might switch gears in order to show that art can be more than just a relaxing activity. 

 

We often fail to conceive just how important drawing and art are in everyday life, because we are used to seeing art as only something hanging on the walls of a gallery. That is what we are taught, through the prism of the institutional theory of art: that art is dependent on an art audience and an art space. But “art” is only a word which we started using 500 years ago, during the Renaissance. And drawing and craftsmanship have been present in the human experience way before that. 

 

The oldest intentional drawings made by Homo Sapiens go back to roughly 73.000 years ago, but the oldest drawing traces go back to roughly 500.000 years ago, to Homo Erectus. Drawing has shaped the human brain in ways that might not be evident at first, but which unravel at a more serious scrutiny, by being one of the first technologies developed by our minds. And yes, we said technology, for it is the basis on which mathematics was first developed, and further on, written language, two of the main elements of human science, knowledge and ultimately civilisation. Drawing is the means through which our brains manage to turn physical elements into abstract concepts, around which we can more easily wrap our minds around. And thus, we do not think it is a coincidence, that all, and we mean ALL human made objects rely on a drawing, or a mental image of the future object we are going to build. You see, drawing is not only a sketch on a white paper, but a mental blueprint for objects not yet in existence. 

 

Society regards the activity of art making as a child’s play, and easily dismisses artistic endeavors as unserious and maybe even pretentious, in the face of more “serious” fields, such as science and technology, regardless of the fact that both heavily rely on drawing and imagery in order to further their development. Art, theory and technology all are interwoven, and cannot exist one without the other. And this is something that we strongly believe we as teachers should highlight in our classes, in order for students to understand how the elements of our world connect to each other, and understand that what they learn in an art class, is not only a therapeutic activity, but can become a useful tool for testing and developing their own ideas.

And this brings us to the second part of this explanation.

 

This idea of art, theory and technology as a single organism permeated into this year’s activities. While imagining the curriculum for 2022, we had this idea of teaching entrepreneurship using art. And what better way of doing that if not by challenging the students to imagine their own brand and business. Thus students were able to gain real world skills, which they can also use outside class, and even further on, when they grow up. As we experimented in the past 2 years, children can learn in parallel how to develop both analog and digital skills in resolving the same tasks, thus gaining better control over both the immediate reality and also the digital tools at their disposal.

 

While brainstorming ideas for what type of business might be fun and interesting for them to do, some images of Claes Oldenburg’s The Shop (1961) popped into our minds. A collection of handmade fake pastry products, built out of common materials and painted with industrial enamels. Thus, the theme was set: a pastry shop for the students to imagine from scratch, with the main objective: to imagine, design and build a product from idea to its physical form, using both analog and digital techniques and software.

 

For lower primary, we mostly focused on drawing and coloring, introducing a couple of notions of typography and lettering which they used in imagining their shops’ names. For the upper primary we upped the game and expanded the project, from a few weeks, which was the regular Work in Progress timeline, to a few months. This extra time let the student experience a much more diverse learning process. Thus, they started out with a blank business canvas, which they learned how to use and on top of which they built their brand, both in name and image. They researched other pastry brands and branding ideas using Behance, they vectorized their hand drawn logos using Vectornator, they designed their 3D printed products in Tinkercad, and designed their packaging using Sketchbook, Procreate and even Notes. They learned about the difference between a logotype and a logogram, the anatomy of letters and how to build new, interesting and intricate typefaces. They experienced both 3D modeling and clay modeling, bringing together both analog and digital means of production, and also made their first attempts at building a functional and aesthetic container for their products. All of these individual activities have been reunited in one design, representing the facade of their pastry shop.

The pinnacle of their efforts: an intricate display containing all the elements they managed to assemble in the last 5 months of sustained work. This whole endeavor represents a STEAM pilot for primary, from which we have learned on a pedagogical level, at least as much as the students did following our lead. We identified both opportunities and challenges for both ourselves and the students, which we will use only to further develop and adjust the idea onto their own needs. 

”Cum facem față fricii de război?”

”Cum facem față fricii de război?” –  un webinar dedicat comunității Avenor, a fost organizat pe tema conflictului din Ucraina și a emoțiilor generate de acesta, cu sprijinul doamnei psiholog Oana Cueșdeanu

Războiul care se întâmplă în acest moment în Ucraina este o realitate pe care nici unul dintre noi nu și-a imaginat-o posibilă. Cu toate acestea se întâmplă, este foarte aproape de noi și are efecte negative în principal asupra ucrainienilor, victime directe ale acestui conflict de neînțeles, dar are impact și asupra noastră și mai ales asupra copiilor noștri.

Oricât am încerca să protejăm copiii și adolescenții de zgomotul acestui război, este sănătos să conștientizăm că ei vor găși surse de informare – fie din mediul virtual, fie de la școală sau din interacțiunile cu prietenii. Nu avem o previziune clară asupra situației actuale, nu știm când se va încheia, dar categoric pune presiune pe noi toți. O presiune care se transformă rapid în anxietăți de pierdere, de abandon, de moarte. 

În acest context, cu sprijinul doamnei psiholog Oana Cueșdeanu, am organizat un webinar cu tema ”Cum facem față fricii de război?”. 

Timp de o oră, doamna psiholog Cueșdeanu a încercat să le ofere părinților informații despre cum să își gestioneze propriile emoții și mai ales cum să îi ajute pe copii să se exteriorizeze, să povestească ce știu și ce părere au despre ceea ce se întâmplă și mai ales cum să se descarce de emoțiile negative care uneori pot fi copleșitoare.

„Tu ce crezi?”

Așa ar trebui să înceapă orice discuție pe care ne propunem să o avem despre război cu copiii noștri.

Apoi, ce spunem?, cum spunem? și când spunem? sunt cele trei întrebări pe care trebuie să le avem în minte înainte de a porni o conversație așa sensibilă cu ei.

”A fi liant emoțional în aceste momente este ”un must” pentru orice părinte. Și pentru asta avem de înfruntat barierele noastre interne și de a discuta deschis, echilibrat și adecvat vârstei lor. Webinarul este o invitație la  dialog deschis, în care ne așezăm ideile despre cum să vorbim cu copiii noștri despre război. E o invitație pentru părinții suficient de curajoși să recunoască că suntem vulnerabili.” – Oana Cueșdeanu,  psiholog și supervizor în psihologie clinică, psihoterapeut și trainer în psihoterapie pozitivă, părinte în comunitatea Avenor. 

Înregistrarea integrală a webinarului este disponibilă mai jos.

Alexandra – povestea de succes a bursierului Avenor

Motivată de exemplul colegilor bursieri mai mari, Alexandra și-a dorit mai mult decât orice să fie bursier Avenor. A aplicat doi ani la rând până când a obținut bursa dorită.  Acum este implicată în patru proiecte de voluntariat în calitate de bursier și e motivată să meargă cu ele mai departe. Povestea ei vă poate inspira dacă planificați să urmați acest parcurs. 

Avenor: Povestește-ne despre tine și ce  despre ce înseamnă să fii elev bursier la Avenor?

Alexandra: Numele meu este Alexandra și sunt elevă în clasa a 9-a la Avenor College. Beneficiez de bursă Avenor din 2019 și consider că acest statut mă motivează să fiu un model pentru colegii mei – atât din punct de vedere comportamental cât și din punct de vedere academic. Cred cu tărie că bursierul Avenor trebuie să fie mentor pentru colegii lui și un prieten la care se poate apela oricând cu orice problemă.

Dincolo de viața de elev, sunt o tânără de 15 ani căreia îi place să danseze și să își petreacă timpul alături de prieteni. 

Avenor: Ce te-a determinat să aplici pentru bursă?

Alexandra: Prima dată când am auzit despre bursele de merit eram în clasa a 5-a la ceremonia de final de an în care au fost prezentați bursierii Avenor de la vremea aceea. Fiecare a urcat pe scenă și a prezentat în fața tuturor proiectul de bursă, explicând modul în care lucrează, cum colaborează și interacționează cu ceilalți colegi, ce impact are proiectul la nivelul comunității și așa mai departe. Entuziasmul, ambiția și perseverența lor m-au uimit. Mi s-a părut incredibil că niște elevi cu doar câțiva ani mai mari decât mine sunt capabili să deruleze asemenea proiecte, cu obiective așa de ambițioase. Acea ceremonie mi-a rămas în minte și m-am gândit mult timp la ea pe parcursul semestrului iar când s-a lansat programul de burse am decis să aplic și să îmi încerc și eu norocul, motivată fiind de ceea ce văzusem în cadrul acelei festivități. Am considerat la momentul acela că este o oportunitate ce nu trebuie ratată.

Avenor: Care este povestea din spatele proiectelor în care te implici, căci ești bursiera cu cel mai mare număr de proiecte?

Alexandra: În momentul de față sunt implicată în patru proiecte: un cenaclu literar, ”From Left To Right”, un concurs de talente, ”Avenor’s got Talent”, o serie de interviuri cu profesori din Avenor, ”Interviurile Alexandrei” și o revistă de matematică, ”MATH-LY-NEWS”. 

Am intrat în aceste proiecte în timp, pe parcursul mai multor ani. Primul proiect a fost ”From Left to Right” care s-a născut din dorința de a crea un spațiu deschis și sigur – judgement free –  în care avenorienii pasionați de literatură să își poată explora pasiunea și să își cultive talentul.

“MATH-LY-NEWS” este un proiect inițiat de profesoara de matematică Mihaela Ancuța, pe care îl coordonez în colaborare cu colegul meu, Tudor. În cadrul acestui proiect, publicăm articole, probleme și proiecte matematice. Iar ”Interviurile Alexandrei” și ”Avenor’s Got Talent” au fost preluate anul acesta de la o fostă bursieră plecată la facultate, Ioana Andrei. 

Bursa Avenor, prin intermediul acestor proiecte, îmi permite să mă bucur în paralel de pasiuni distincte. 

Avenor: A existat vreun moment în care ai simțit că vrei să renunți la unul dintre proiecte? A existat vreun moment de cumpănă? Dacă da, cum l-ai depășit?

Alexandra: Deși îmi consumă foarte mult timp și e nevoie de foarte multă implicare, îmi este imposibil să renunț la  proiectele mele. Recunosc că a existat un moment în care am simțit că nu mai pot, că nu mă mai descurc cu toate și am luat în calcul să renunț la cenaclul literar. Dar, participând la o ședință ”From Left to Right” am realizat cât de legată sunt de participanții la cenaclu și mi-am dat seama că îmi e imposibil să-i abandonez pe avenorienii dedicați acestui club.

Concluzia la care am ajuns după acești ani de când sunt bursieră este că te atașezi de proiectele în care te implici, de echipele alături de care lucrezi, de colaboratorii pe care îi ai și oricât ar fi de greu nu poți să abandonezi și să lași totul în urmă.

Avenor: Cum reușești să te implici în toate proiectele tale de bursă fără ca acest lucru să afecteze rezultatele școlare?

Alexandra: Recunosc că nu mi-a fost ușor, mai ales la început dar, cu ajutorul și susținerea profesorilor mei, am învățat cum să îmi gestionez timpul în mod corespunzător astfel încât să pot îmbina cu succes activitățile școlare cu cele extracurriculare.

Avenor: Cât timp liber are un elev de nota 10 care are 4 proiecte de voluntariat în paralel? 

Alexandra: Este esențial să înveți să îți gestionezi timpul în mod corespunzător, cum să păstrezi un echilibru între școală și timpul liber. Mie, personal, îmi este imposibil să excelez din punct de vedere academic dacă nu am și timp liber pentru ieșiri cu prietenii, pentru momente de relaxare și distracție. Un echilibru între viața academică și viața socială este ceea ce îmi permite să-mi mențin performanța școlară și să mă ocup de proiectele de voluntariat.

Avenor: Ce sfat ai pentru un elev tentat de bursele Avenor dar care nu are curajul să aplice?

Alexandra: Prima dată când am aplicat pentru bursa Avenor am fost respinsă. Această respingere m-a demoralizat puțin însă nu am abandonat și anul următor am aplicat din nou pentru că am considerat că este o oportunitate pe care nu trebuie să o las să-mi scape. Astfel, le recomand tuturor elevilor tentați de ideea de bursă să aplice cu încredere pentru că este o șansă pentru un viitor mai bun.

La Avenor College oferim anual burse pentru liceu pentru elevi de clasa a 8-a (Year 9) și clasa a 10-a (Year 11). Bursele acoperă între 25% și 100% din taxa de școlarizare și se acordă până la finalizarea ciclului de învățământ. 

Căutăm elevi care demonstrează rezultate academice și co-curriculare excepționale, care sunt un model de comportament, cu atitudine proactivă față de învățare. Bursierul Avenor participă în mod constant la evenimentele școlii și este un bun coleg și prieten.

Pentru detalii puteți scrie un email la burse@avenor.ro

Bursa Avenor – șansa lui Tudor pentru excelență

Tudor, elev în clasa a 9-a a căutat un sistem de învățământ care încurajează dezvoltarea elevului pe toate planurile. A aplicat pentru o bursă la Avenor pentru că s-a identificat cu valorile școlii și pentru că și-a dorit să se dezvolte și să își atingă întregul potențial. 

Proiectul lui de bursă este revista de matematică a școlii – MATH-LY-NEWS, pentru care asigură designul grafic, un proiect care îi completează experiența școlară și îl ajută să se conecteze cu cei din jur.

Avenor: Povestește-ne despre tine și despre ce înseamnă să fii elev bursier la Avenor?

Tudor: Numele meu este Tudor, am 15 ani, sunt în clasa a 9-a și sunt bursier Avenor College. Pentru mine statutul de bursier este o onoare, dar și o oportunitate de a mă dezvoltă, de a evolua pentru a-mi atinge potențialul. 

Avenor: Când și cum ai luat decizia de a aplica pentru o bursă în cadrul Avenor College? De unde ai aflat despre burse?

Tudor: Aveam în vedere varianta de a urma liceul într-un alt sistem de învățământ, așadar am studiat întreaga ofertă educațională existentă la acel moment. Avenor a fost prima mea opțiune pentru că îmi doream să îmi închei ciclul liceal în sistem britanic și pentru că am simțit că mă identific cu valorile acestei școli. Am aflat de programul de burse de pe site-ul școlii și am luat decizia de a aplica din dorința de a-mi desăvârși pregătirea academică într-un sistem de învățământ care încurajează dezvoltarea elevului pe toate planurile.

Avenor: Cum ți s-a părut procesul de aplicare? 

Tudor: Procesul de aplicare este unul complex. Fără a se axa numai pe rezultate academice și proiecte extrașcolare, acesta evaluează elevul din mai multe puncte de vedere, luând în considerare potențialul acestuia.

De-a lungul celor 4 ani de gimnaziu, am acumulat rezultate foarte bune atât la școală cât și la concursurile sau activitățile în care m-am implicat. Toate acestea mi-au oferit încredere în mine și m-au susținut în procesul de aplicare. Desigur, emoțiile au fost prezente, dar acestea au dispărut după ce a început efectiv procesul de selecție și m-am familiarizat cu sistemul.

Avenor: Cum se lucrează în cadrul unui proiect de bursier? Cine te ajută – fie că vorbim de colegi sau de profesori îndrumători?

Tudor: Proiectele inițiate de bursierii Avenor sunt atât pentru ei cât și pentru colegii lor, un plus care întregește experiența școlară. Acestea ne permit încă din anii de liceu sau chiar cei de gimnaziu să ne expunem la experiențe unice. Învățăm valori noi, ne descoperim, creăm și dezvoltăm relații interumane, învățăm mai multe despre cine suntem și cum să lucrăm cu oameni din jur. Mediul de lucru este  prietenos și primitor, un loc ideal pentru dezvoltare, unde nu există frică de a greși, iar scopul final este învățarea.

Niciun proiect nu ar fi posibil fără ajutorul colegilor și al profesorilor îndrumători, fiecare are rolul lui. În cazul proiectului din care fac parte, MATH-LY-NEWS, colegii mei sunt plini de entuziasm și de idei noi, fiecare aduce un stil personal articolelor sale. Alături de toate acestea, experiența profesorului coordonator asigură desăvârșirea proiectului, pentru a creea ceva nou și provocator la fiecare două luni, când este publicată revista.

Avenor: Cum ai ajuns să te implici în proiectul MATH-LY-NEWS?

Tudor: Eram în căutarea unei idei de proiect propriu atunci când am aflat de existența revistei MATH-LY-NEWS, o revistă al cărei scop este să informeze colegii pasionați de matematică despre evenimentele actuale din acest domeniu fascinant. Alegerea a fost una firească, matematică fiind pasiunea mea încă din primii ani de școală. Mai mult, proiectul îmi permite să îmbin mai multe dintre pasiunile mele: informatica, istoria și, mai nou, graphic designul. Astfel, munca de cercetare și pregătire a materialelor necesare ilustrării articolelor este o adevărată plăcere.

Avenor: Ce ai descoperit despre tine odată cu începerea bursei la Avenor?

Tudor: Bursa la Avenor m-a ajutat să învăț cum să fac managementul unui proiect propriu, să îmi asum responsabilități, să îmi gestionez timpul astfel încât să mă pot implica în cât mai multe activități.

Avenor: Ce sfat ai pentru un elev tentat de bursele Avenor dar care nu are curajul să aplice?

Tudor: Recomand fiecărui elev care s-a pregătit în cursul anilor de gimnaziu să aibă încredere în forțele proprii și în acest sistem care acordă în mod onest șanse egale tuturor. 

La Avenor College oferim anual burse pentru liceu pentru elevi de clasa a 8-a (Year 9) și clasa a 10-a (Year 11). Bursele acoperă între 25% și 100% din taxa de școlarizare și se acordă până la finalizarea ciclului de învățământ. 

Căutăm elevi care demonstrează rezultate academice și co-curriculare excepționale, care sunt un model de comportament, cu atitudine proactivă față de învățare. Bursierul Avenor participă în mod constant la evenimentele școlii și este un bun coleg și prieten.

Pentru detalii puteți scrie un email la burse@avenor.ro

Interviurile Alexandrei: Bucuria de a fi profesor

Paul Barrie, Head of Secondary School la Avenor, s-a mutat din Brazilia în România în vara acestui an și își propune să le ofere elevilor din Avenor cele mai bune oportunități și instrumente de învățare, cele mai bune lecții și un curriculum bine structurat.  Toate acestea îi ajută pe Avenorieni să-și atingă obiectivele și să ajungă să urmeze universități de top.

Dar cine este Paul Barrie ca om și ca profesionist? Aflați din primul articol din seria Interviurile Alexandrei, dedicate pasiunilor și talentelor membrilor comunității Avenor.

Alexandra: Spuneți-ne puțin despre dumneavoastră. Ce/cine v-a inspirat să urmați o carieră în educație?

Paul Barrie: Privind în urmă, cred că am avut în liceu 2 sau 3 profesori pe care i-am respectat foarte mult, de la care am avut multe de învățat și care mi-au influențat alegerea carierei. Aceștia mi-au fost aproape de-a lungul anilor de liceu atât din punct de vedere profesional cât și din punct de vedere emoțional. Pentru mine ei au devenit modele, m-au inspirat și astfel m-au motivat să urmez o carieră în educație.

De-a lungul carierei am realizat că motivul pentru care am devenit profesor este acela de a oferi ceva înapoi societății. Așadar, am ales să lucrez alături de tineri și să sprijin următoarea generație.

Alexandra: Care este partea preferată în lucrul cu elevii?

Paul Barrie: Deși pare un clișeu, îmi place foarte mult dinamica pe care o presupune o școală, lipsa repetiției și a monotoniei de care ai parte atunci când îți petreci timpul cu peste 100 de elevi de liceu extraordinari. Discuțiile și dezbaterile profunde, bine structurate și inovatoare pe care le avem împreună, sunt pentru mine un motiv uriaș de satisfacție.

Alexandra: Care sunt unele dintre hobby-urile/interesele dumneavoastră?

Paul Barrie: Am un fiu de 4 ani, așa că majoritatea hobby-urilor mele au ajuns să se învârtă în jurul lui. Hobby-ul meu principal este fotbalul și în special să-l privesc pe el jucând fotbal.

Unele dintre hobby-urile mele, care îl exclud și pentru care de obicei încerc să-mi fac timp când adoarme, sunt să mă uit la filme și să citesc, lucruri care mi-au plăcut de când eram mic. Cred că alocarea a cel puțin 20 până la 30 de minute pe zi pentru lectură este esențială, impactul lecturii fiind vizibil.

În prezent citesc totul despre istoria și cultura românească, subiecte pe care le găsesc fascinante. Cu toate acestea, hobby-urile mele preferate rămân cu siguranță sportul și călătoriile.

Alexandra: Care considerați că este datoria dumneavoastră ca Head of Secondary?

Paul Barrie: Nu mă gândesc niciodată la slujba mea ca la o datorie, ci mai degrabă ca la un privilegiu, deoarece meseria îmi permite să am grijă de tinerii minunați din Avenor – să-i sprijin și să am grijă de ei, să mă asigur că sunt în siguranță și că se dezvoltă armonios – asta este munca mea de zi cu zi.

Datoria mea este să mă asigur că toată lumea vine la școală cu zâmbetul pe buze. Mă străduiesc să le ofer elevilor cele mai bune oportunități și instrumente de învățare, cele mai bune lecții și un curriculum bine structurat. Toate acestea îi ajută pe Avenorieni să-și atingă obiectivele și să urmeze universități de top.

Meseria mea nu se concentrează doar pe elevi, ci și pe profesori. Este de datoria mea să le ofer profesorilor noștri sprijinul și îndrumarea cuvenite astfel încât să devină mai performanți și, în consecință, să crească la fel ca elevii noștri, deoarece viața este un proces continuu de învățare. Meseria mea este să fiu alături și să-i sprijin pe toți, atât pe elevi, cât și pe profesori.

Alexandra: Care sunt obiectivele dumneavoastră pe termen lung pentru comunitatea Avenor?

Paul Barrie: În primul rând îmi doresc să continuăm să obținem rezultate cât mai bune. Cu toții ne străduim pentru acele rezultate de top la A Levels, pentru a continua istoria succesului academic al elevilor Avenor. Dar îmi doresc și să dezvoltăm programele dedicate ghidării elevilor spre universități și viitoare cariere. În plus, căutăm constant modalități creative de a dezvolta în elevi ambiția, determinarea și motivația de a munci și de a se strădui pentru a obține rezultatele la care aspiră.

Avem un plan strategic foarte bun, care se concentrează pe modul în care îi putem trimite pe Avenorienii noștri în lume drept tineri adulți distinși, creativi și echilibrați, care vor realiza lucruri extraordinare în viața lor.

În plus, cel mai important pentru mine este ca, în timp, să devin o persoană în care elevii pot avea încredere și cu care se pot consulta în orice situație. Îmi doresc ca atât elevii, cât și profesorii, să știe că ușa mea este mereu deschisă.

Alexandra: V-ați mutat recent din Brazilia. Care sunt diferențele culturale pe care le-ați experimentat în timpul acestei tranziții?

Paul Barrie:  Principala este și cea mai evidentă: vremea rece! În Brazilia nu este niciodată frig.

Apoi, ceea ce am mai descoperit  aici este că documentele și birocrația sunt mult mai organizate, lucru pentru care sunt foarte recunoscător.

Din punct de vedere cultural încă învăț, mă obișnuiesc cu oamenii, cultura, chiar și cu mâncarea. Mâncarea de aici este delicioasă, deși foarte diferită. În fiecare zi învăț ceva nou!

Brazilia este o țară magnifică iar faptul că am trait acolo a fost o experiență remarcabilă pentru familia mea, o experiență care ne-a oferit amintiri frumoase pe care le vom prețui pentru totdeauna.

Cu toate acestea, acum sunt nerabdator să explorez România cu toate priveliștile minunate pe care le are de oferit!

Alexandra: Dar în ceea ce privește educația?

Paul Barrie: Îmi place să cred că există multe asemănări între cele două țări. La urma urmei, elevii tot elevi sunt indiferent de locul geografic, toți sunt muncitori, ambițioși, cu speranța să exceleze și să fie admiși la  universități  de top, pentru a urma apoi carierele pe care și  le doresc.

Ce pot afirma cu certitudine despre elevii mei de aici este că sunt  niște tineri extraordinari, motivați și politicoși. Abia aștept să-i cunosc și mai bine!

Alexandra: Care credeți că este rolul tehnologiei în sala de clasă, mai ales ținând cont de pandemia COVID-19?

Paul Barrie: Deși această pandemie a afectat aspectele vieții noastre de zi cu zi, ne-a familiarizat și cu diverse mijloace tehnologice de învățare, ceea ce este un lucru important.

Îmi doresc ca fiecare școală să ajungă în punctul în care să aibă puterea de a adapta cu ușurință tehnologia în învățare, atât în cazul profesorilor, cât și în cel al elevilor și al părinților.

Este esențial să înțelegem beneficiile tehnologiei în sala de clasă. Vreau ca elevii să fie confortabili cu utilizarea ei, curioși de noile platforme, aplicații, site-uri etc. Aș vrea ca toată lumea să aprecieze modul în care tehnologia poate îmbunătăți învățarea. Cu toate acestea, este crucial să ne întoarcem din când în când la instrumentele  tradiționalele – pix și hârtie.

Trebuie să învățăm cum să folosim împreună  instrumentele de învățare tradiționale și pe cele moderne pentru a crea cele mai eficiente lecții.

În plus, ar trebui să ne asigurăm că, deși tehnologia este un instrument uimitor, nu o vom lăsa să ne preia viața și să ne distragă atenția de la ceea ce este cu adevărat important.

Alexandra: Cum ați descrie pe scurt filosofia dumneavoastră de predare? Cum s-a schimbat  de-a lungul anilor? 

Paul Barrie: Calificările mele sunt în Germană și Educație Fizică și Sport. De asemenea, sunt examinator International Baccalaureate pentru istorie și germană. 

Experiența mea este data de predarea a numeroase materii, multor elevi din diferite țări.

În consecință, am ajuns să realizez că predarea înseamnă planificare detaliată, activități captivante și, cel mai important, feedback constant, precum și întrebări și dezbateri. Acest lucru ne permite atât mie, cât și elevilor mei să creștem și să ne îmbunătățim performanțele în fiecare zi!

Avenor Christmas Charity Fair – Tradiția merge mai departe

Bună! Sunt Clara din clasa a 10-a iar acesta este primul meu an în echipa de organizare din cadrul Avenor Christmas Charity Fair. Sunt coordonatorul echipei de marketing și comunicare.

După cum știți și probabil vă amintiți din ultimii ani, Avenor Christmas Charity Fair a devenit o tradiție la Avenor College. Iubim acest eveniment magic care aduce aproape de noi spiritul caritabil al Crăciunului. În fiecare an acest eveniment a fost uimitor și semnificativ pentru noi toți. Este un privilegiu pentru echipa de organizare formată din liceeni și o bucurie pentru întreaga Comunitate Avenor.
Sora mea, Ana-Caterina, este Coordonatoarea acestui proiect și în ultimii patru ani am fost inspirată de munca ei. Am încercat să o ajut și să-i susțin proiectul cât de mult am putut, chiar dacă nu eram încă liceană.

Tradiția a început în 2017, când unor elevi din școala noastră le-a venit această idee. În fiecare an proiectul s-a îmbunătățit, elevii s-au implicat mai mult și am reușit să strângem din ce în ce mai mulți bani. Anul trecut, din cauza carantinei, am întâmpinat unele dificultăți. Cu toate acestea, colegii mei organizatori nu au vrut să piardă spiritul Crăciunului și oportunitatea de a fi generoși, așa că s-au adaptat situației și au venit cu ideea minunată de a strânge bani printr-un eveniment Avenor online de Crăciun – The Avenor Charity Advent Calendar. În fiecare zi până în Ajunul Crăciunului am oferit pe paginile de Facebook și Instagram surprize virtuale cu tematică de Crăciun în schimbul unor donații online.
Chiar dacă nu am strâns atât de mulți bani ca în anii precedenți, când am reușit să strângem 45.000 de lei pentru primul Spital de Oncologie Pediatrică construit în România, am fost foarte mândri și recunoscători pentru tot!

Munca din spatele evenimentului

Întregul eveniment este 100% organizat și coordonat de elevi! Consider că anul acesta dorința elevilor de a participa la organizarea târgului a fost foarte mare. Acest lucru se datorează în mod evident faptului că Avenor Christmas Charity Fair este unul dintre cele mai așteptate și iubite evenimente din campus, dar și faptului că anul trecut nu am avut șansa de a-l organiza fizic.

Anul acesta avem cea mai mare echipă de organizare de până acum. Elevii de clasa a XII-a, Ana-Caterina Ciușcă (coordonatoarea proiectului) și Tiberiu Frățilă (managerul proiectului) au demarat procesul de recrutare a echipei de organizare prin partajarea unui Google Forms întregului liceu și tuturor celor care au dorit să participe. Cei interesați l-au completat, exprimându-și dorința de a participa plus detalii despre ceea ce ar prefera să facă în cadrul evenimentului. În prezent avem șase departamente: echipa de logistică, echipa de marketing și comunicare, echipa de resurse umane, echipa financiară, echipa de fotografie și echipa de design grafic. Fiecare echipă are doi coordonatori și șase membri.

Există câteva grupuri de Whatsapp în care au loc multe dintre discuții. Există un grup mare pentru tot liceul, unul pentru fiecare departament și unul pentru coordonatorii. De asemenea, avem un Google Calendar foarte bine structurat în care managerii noștri de proiect stabilesc sarcinile noastre și termenele limită ale acestora, clasificate în funcție de echipa responsabilă. Avem și un folder Google Drive pentru fiecare departament, la care are acces fiecare coordonator. Acesta ar putea la fel de bine fi un eveniment sponsorizat de Google…nu este, din păcate!

Pe lângă toate aceste metode de comunicare online, avem întâlniri săptămânale ale coordonatorilor, iar fiecare departament îsi organizeaza propriile întâlniri. Toți elevii își pun tot sufletul în organizare, lucrând la sarcinile lor chiar și în weekend sau noaptea târziu, încercând din răsputeri să facă acest eveniment cât mai profitabil și mai distractiv cu putință. Apreciem cu adevărat planificarea și comunicarea tuturor, mai ales luând în considerare faptul că avem la dispoziție mai puțin de o lună pentru planificarea acestui eveniment care va dura două zile.

Cauza caritabilă pe care o susținem

În perioada Crăciunului toți devenim mai recunoscători și mai conștienți de ceea ce avem. Primim dar dorim să și dăm înapoi. Ne dorim să îi ajutăm pe cei care nu au aceleași oportunități ca noi, aceleași resurse, aceeași dragoste și sprijin. Noi, adolescenții din Avenor, vrem să-i ajutăm pe adolescenții din Ferentari.

Toți cei care au auzit de Ferentari, cartierul de la marginea Bucureștiului, au auzit de ghetouri, droguri și gunoaie. Cu toate acestea, este, de asemenea, un loc cu oameni plini de speranță, care doresc o viață mai bună pentru copiii din acea zonă, ajutându-i să aibă parte de oportunități pe care ei nu le-au avut cand erau mici. Aceasta a fost ideea din spatele asociației PlayHood: o comunitate de tineri care combină educația cu pasiunea pentru arte de toate felurile: teatru, editare video, editare audio, scriere creativă și povestire. Copiii din Ferentari au oportunitatea să participe la ateliere legate de artă, dar și să dezvolte abilități de bază precum cititul, scrisul și gândirea critică.

În prezent, organizația are un nou vis – „Studiourile Ferentari”. „Studiourile Ferentari” sunt un spațiu în care artele vizuale sunt combinate cu educația digitală pentru a forma următoarea generație de tehnicieni de sunet și lumini, actori sau profesioniști în editarea audio-video.
Donațiile din cadrul târgului îi vor ajuta să îmbunătățească acest studio, dar și pe noi să putem să le cumpărăm haine groase care îi vor ajuta să se pregătească pentru iarnă!
Dorim să-i ajutăm pe acești copii să aleagă arta și educația, nu să recurgă la abuzul de substanțe sau la violență, ceea ce de obicei și din păcate este cazul multor persoane cu trecuturi similare.
Toți banii cheltuiți la Christmas Charity Fair vor fi donați organizației PlayHood.

Târgul nostru este un loc în care să veniți și să vă întâlniți cu prietenii, să vă distrați și să mâncați mâncare delicioasă, dar și să aduceți o schimbare!

Noi, echipa Avenor Christmas Charity Fair, am aprecia cu adevărat contribuția dumneavoastră la acest eveniment și vă invităm să împărtășiți această inițiativă cu familia și cu prietenii. Sprijinul și generozitatea față de această cauză caritabilă ar fi un cadou de Crăciun pentru noi. Dacă vrei să ajuți, accesează linkul pentru a dona!

Vă mulțumim anticipat pentru încurajări și sprijin! Sărbători fericite!

Managerii de Proiect: Ana-Caterina Ciușcă și Tiberiu Frățilă

Ana-Caterina Ciușcă
Avenor Christmas Charity Fair – Coordinator
e: ana-caterina.ciusca@avenor.ro

Tiberiu Frățilă
Avenor Christmas Charity Fair – Project Manager
e: tiberiu.fratila@avenor.ro

Avenor Christmas Charity Fair
e: avenorcharityfair@gmail.com