Pentru o generație de adolescenți, întrebarea „Ce vrei să te faci când vei fi mare?” are astăzi un răspuns mai greu de dat decât în trecut. Nu doar pentru că adolescența este, prin definiție, o perioadă a explorării, ci și pentru că lumea profesională în care acești tineri vor intra peste trei, patru sau cinci ani va fi diferită de cea pe care o cunoaștem astăzi.

Inteligența artificială și automatizarea schimbă deja modul în care sunt organizate numeroase profesii. Unele roluri dispar sau se transformă, altele apar, iar competențele care astăzi fac diferența pe piața muncii s-ar putea să nu mai fie suficiente peste un deceniu.

În acest context, cum își aleg adolescenții de astăzi viitorul?

O privire asupra alegerilor făcute de cei 40 de absolvenți ai generației 2026 de la Avenor College, după rezultatele Cambridge A Levels, oferă câteva răspunsuri interesante. Absolvenții se îndreaptă către domenii foarte diferite: 14 au ales programe de Economie, Finanțe și Business, 10 se îndreaptă către Drept, Psihologie și Științe Umaniste, iar 3 către Arte Creative, în timp ce ceilalți aleg domenii precum STEM și Medicina.

Dincolo de cifre, însă, poveștile lor arată că alegerea unei facultăți nu mai este neapărat o alegere directă a unei profesii. Nu mai aleg o meserie. Aleg un domeniu în care să se poată mișca

„Întrebările pe care și le pun astăzi absolvenții sunt mai complexe”, spune Louisa Dăscălescu, profesor de istorie și consilier pentru orientare educațională și în carieră la  Avenor College.

Dacă în urmă cu cinci ani elevii erau preocupați în primul rând de prestigiul universității, de reputația diplomei și de avantajul pe care aceasta îl putea oferi pe piața muncii, astăzi apar alte întrebări: Cât de adaptabil este domeniul ales? Cum va fi influențat de AI? Ce competențe vor rămâne relevante? Și, poate la fel de important, mi se potrivește acest tip de muncă?

„Elevii întreabă mai puțin despre salariul de început și mai mult despre cât de bine pot rezista și cât de ușor se pot adapta domeniile și specializările alese la impactul AI și al automatizării. În plus, se întreabă tot mai mult dacă o posibilă carieră este în acord cu valorile, aspirațiile și modul lor de lucru.”

Este o schimbare importantă. Pentru că, dacă în trecut traseul era imaginat adesea liniar – facultate → profesie → carieră – pentru generația care intră acum la universitate traseul pare mai degrabă unul cu mai multe posibilități și schimbări de direcție. Iar acest lucru se vede și în alegerile lor academice.

Materiile de la școală schimbă perspectiva asupra viitoarei cariere

Pentru Teodora, alegerea filmului ca domeniu de studiu nu a fost rezultatul unui plan construit de la începutul liceului.  ”Până în clasa a 11-a, eram hotărâtă să urmez design vestimentar, dar, ulterior, mi-am dat seama că poate nu este domeniul care mi se potrivește cel mai bine. Am încercat să rămân deschisă și să explorez alte direcții artistice, iar Media Studies a fost cea care m-a apropiat de film. Am descoperit că este un domeniu care îmbină creativitatea cu gândirea logică și în care mă pot vedea construindu-mi o carieră.

Orele de Media Studies, în special cele dedicate filmului în cadrul programei AS Level, și profesoara mea au avut un rol important în această alegere. Deși am știut mereu că vreau să lucrez în industriile creative, studiul filmului m-a ajutat să îmi descopăr pasiunea pentru cinema și să îmi clarific direcția profesională.”

Povestea Teodorei este relevantă pentru felul în care poate funcționa orientarea profesională în adolescență: nu întotdeauna prin identificarea timpurie a unei profesii, ci prin expunerea la experiențe suficient de diverse pentru ca un elev să își poată testa propriile interese.

În cazul ei, școala nu i-a oferit răspunsul la întrebarea „Ce profesie să aleg?”, ci contextul în care a putut descoperi că două lucruri pe care le credea separate – creativitatea și gândirea logică – pot exista în aceeași carieră. Drumul ei mai departe o duce în Marea Britanie, la University of Bristol, parte din Russell Group UK, recunoscut pentru excelență academică. 

De la prima experiență practică la o alegere profesională

Pentru Ana, punctul de pornire a fost diferit. Interesul pentru economie și finanțe a apărut după primul internship, în clasa a 10-a.

Experiența i-a oferit ceva ce niciun clasament universitar sau descriere de program nu poate oferi: o imagine concretă asupra modului în care funcționează domeniul în lumea reală.

În paralel, organizarea Târgului de Crăciun de la Avenor a ajutat-o să descopere că se simte confortabil în roluri de leadership, coordonând echipe și gestionând situații complexe. Pentru ea, alegerea finanțelor nu este doar despre domeniul în sine, ci și despre competențele pe care le poate folosi acolo.

Este, de altfel, una dintre tendințele pe care consilierul în carieră le observă la această generație: tinerii încep să gândească mai mult în termeni de domenii, competențe și tipuri de activități, și mai puțin în termeni de profesii fixe.

Ana nu știe încă exact ce tip de activitate va face în finanțe. Știe însă că merge mai departe la Bocconi University în Italia și dorește să lucreze în zona analizei financiare și în proiecte care presupun gândire analitică. Iar în ceea ce privește AI, perspectiva ei este una pragmatică: domeniul se va schimba, dar competențele solide nu vor dispărea, iar capacitatea de a te redirecționa în interiorul unui domeniu va deveni esențială.

Alegerea unei specializări poate însemna și renunțarea la o idee preconcepută

Povestea lui Ion este, poate, cea mai relevantă pentru presiunea pe care o resimt adolescenții atunci când își aleg viitorul.

A început liceul cu ideea că ar putea urma Business, influențat, după cum spune el, de ceea ce numește „turma academică”: senzația că toată lumea vrea să devină antreprenor și să lucreze pentru sine.

Paradoxal, obiectivul său de a avea propria afacere nu s-a schimbat. S-a schimbat însă perspectiva asupra drumului care îl poate duce acolo.

A descoperit că, pentru a construi o afacere, nu este obligatoriu să studiezi antreprenoriatul. În schimb, poate fi la fel de valoros să înțelegi societatea, legislația și mediul în care funcționează o companie. Așa a ajuns să aleagă să studieze dreptul la IE University, în Spania. 

Astăzi își imaginează o carieră în zona dreptului comercial, cu un interes pentru tranzacții M&A, dar păstrează în continuare antreprenoriatul ca obiectiv pe termen lung.

Este o alegere care spune ceva important despre felul în care se construiesc astăzi carierele: specializarea și flexibilitatea nu se exclud. O diplomă în drept nu îl obligă pe Ion să devină avocat, după cum o diplomă în Finanțe nu o obligă pe Ana să urmeze o singură traiectorie profesională.

Ce caută, de fapt, o generație care intră pe o piață a muncii imprevizibilă?

Poate că una dintre cele mai interesante schimbări nu este reprezentată de domeniile pe care le aleg absolvenții, ci de criteriile după care le aleg.

Pentru tinerii de astăzi, reziliența unei profesii la schimbările tehnologice, compatibilitatea cu propriile valori, tipul de activități pe care le presupune și posibilitatea de a transfera competențele către alte roluri devin criterii de orientare profesională.

În același timp, datele generației 2026 arată că interesul pentru domeniile tradiționale nu dispare. Businessul, finanțele și economia rămân cele mai populare alegeri, iar STEM și Medicina continuă să atragă o parte importantă dintre absolvenți.

Se schimbă însă modul în care tinerii se raportează la aceste domenii.

Vă invităm să citiți articolul în întregime pe platforma revistacariere.ro.

Avenor contribuie activ la conversația despre educația din România, prin promovarea bunelor practici și prin colaborarea cu parteneri editoriali relevanți din domeniul educației. Ne dorim să aducem mai multă claritate și perspectivă în dialogul dintre școală și părinți, sprijinind decizii informate și responsabile în ceea ce privește parcursul educațional al copiilor.