Autor: Avenor College

O școală poate arăta foarte bine pe hârtie. Mai greu este să arate la fel de bine atunci când fiecare proces este pus sub lupă, în mod real, cu atenție pe experiența de învățare a elevilor. 

Inspecțiile BSO (British Schools Overseas) sunt evaluări internaționale care funcționează ca o radiografie completă a unei școli. Avenor College se pregăteşte pentru a treia inspecție BSO, având ca reper standarde “outstanding” –  cele mai înalte pe care această inspecție le oferă şi pe care şcoala le-a atins încă din 2023. 

În acest articol, aflați cum se desfăsoară o astfel de inspecție, cât este de riguroasă şi ce impact are în viața şcolii.

Un inspector poate pune o întrebare care pare, la prima vedere, banală: Un elev întârzie constant la orele de dimineață. Cum este abordată situația? 

Este o simplă abatere disciplinară? O problemă de organizare personală? Sau un semnal că există ceva mai profund care trebuie înțeles?

Într-o inspecție BSO (British Schools Overseas), o astfel de situație nu este tratată superficial. Inspectorii nu întreabă doar ce spune regulamentul, ci cum este aplicat, cine observă tiparul, cum este analizat cazul și ce impact are intervenția asupra elevului. 

Pentru că o școală nu este evaluată după cât de bine scrie politici, ci după cât de coerent și consecvent le pune în practică, în situații reale, aparent mici, dar esențiale.

Trei zile, cinci inspectori și o radiografie completă

O inspecție BSO durează trei zile și este realizată de o echipă de inspectori independenți, cu experiență în sistemul britanic de educație. În acest interval, școala este observată din toate unghiurile posibile. Inspectorii intră în clase, discută cu elevii, profesorii și părinții, analizează documente, date și procese. Nimic nu este considerat prea mic pentru a fi ignorat.

Într-o oră de Project-Based Learning, inspectorii remarcă faptul că unii elevi lucrează în engleză, alții în română. Nu profesorul explică situația, ci copiii înșiși: își aleg limba de lucru pentru proiect, iar trecerea de la română la engleză se face firesc, fără efort sau ezitare.

Este unul dintre momentele în care bilingvismul nu este declarat într-un document, ci trăit, zi de zi, în clasă.

Inspectorii pun întrebări incomode, dar necesare: ce se întâmplă cu elevii care învață foarte repede? Dar cu cei care au nevoie de mai mult timp? Cum se asigură școala că fiecare copil face progres — chiar dacă progresul arată diferit de la un elev la altul?

 

SEF-ul: ce spui și ce poți dovedi

Cu mult înainte de sosirea inspectorilor, școala transmite un document-cheie: Self-Evaluation Form (SEF). Acesta acoperă opt standarde și trebuie să răspundă unei întrebări esențiale:

De ce această școală este outstanding și nu doar bună?

Pentru BSO, afirmațiile nu sunt niciodată suficiente. Fiecare idee din SEF trebuie susținută de dovezi clare: rapoarte de progres pe mai mulți ani, date academice și comportamentale, feedback structurat de la părinți și elevi, documentarea unor procese reale, aplicate consecvent.

Inspectorii analizează progresul copiilor comparativ, în timp, și privesc cu aceeași atenție atât elevii foarte abili, cât și pe cei cu nevoi educaționale specifice. Întrebarea revine constant: „De ce ați ales această soluție și nu alta?”. Răspunsurile trebuie să fie ancorate în contextul real al școlii, nu în generalități sau formulări standard.

„La Avenor, pregătirea raportului de autoevaluare pentru inspecția BSO pornește întotdeauna de la consultarea celor mai recente documente oficiale și de la o muncă atent coordonată. Este un proces colaborativ atunci când construim narativul și selectăm dovezile, dar și unul care presupune responsabilitate individuală, respectarea etapelor și a termenelor, tocmai pentru a evita presiunea inutilă sau lucrul de ultim moment.

Pentru fiecare standard, formulăm clar unde considerăm că ne aflăm, diferențiat pe niveluri de învățământ – grădiniță, gimnaziu și liceu – și explicăm de ce facem lucrurile într-un anumit fel, cum se desfășoară ele în practică, ce rezultate obținem, care este impactul lor și ce pași următori decurg din această analiză. Realizarea acestui raport devine astfel o ocazie valoroasă de reflecție, care ne permite să privim proiectele și procesele școlii atât în detaliu, cât și într-o perspectivă de ansamblu, esențială pentru evoluția unei instituții educaționale.

În ceea ce privește dovezile incluse, nu ne dorim să le adunăm doar pentru că urmează o inspecție, ci ca parte dintr-un mod de lucru constant, anual. Analizăm intenționat aceste dovezi, individual sau în echipe, le folosim pentru a lua decizii informate și le păstrăm ca bază pentru evaluări viitoare. Acest proces de asigurare a calității este unul structurat, previzibil și gândit să devină o cultură a școlii. El ne permite să știm permanent unde ne aflăm și să susținem cu argumente și exemple reale ceea ce afirmăm, reducând stresul și contribuind direct la starea de bine a întregii echipe.” – spune Mihaela Ancuța, Assistant Head of Secondary și coordonatorul procesului de pregătire internă pentru inspecția BSO la Avenor.

Oamenii și cultura din spatele structurii

Un capitol esențial al inspecției îl reprezintă echipa. Inspectorii solicită organigrame, fișe de post, proceduri de recrutare, dovezi ale verificării referințelor și ale antecedentelor judiciare ale angajaților. Analizează structura de leadership – de la Board și Senior Leadership Team până la liderii de nivel mediu și experții din școală.

Dincolo de structuri, însă, interesul major este cultura profesională: cum sunt susținuți profesorii să se dezvolte, ce se întâmplă când cineva este la început de drum sau când performanța nu este încă la nivelul așteptat.

La Avenor, accentul cade pe cunoașterea profundă a echipei și pe planuri clare de creștere. Există mecanisme de control al calității, feedback constant și leadership activ, care monitorizează procesul. 

„La Avenor, învățarea și dezvoltarea profesională nu sunt tratate ca un program separat, ci ca parte din cultura școlii. Urmărim, cu rigoare și claritate, să construim un cadru de învățare colaborativă, susținut de reflecție, care îi ajută pe profesori să ducă în clasă pedagogia celor 3C și Portretul Profilului Avenor.

Fundamentat în cercetarea educațională, acest cadru pune accent pe aprofundarea cunoașterii, rafinarea expertizei didactice și menținerea motivației într-un mediu de învățare sigur din punct de vedere psihologic.

Atunci când întreaga echipă avansează către un obiectiv pedagogic comun, autonomia profesorilor devine esențială. Ea se traduce în alegeri reale: de la materialele de lectură și temele de lucru comune, până la libertatea de a adapta strategiile la propria clasă, accesul la opțiuni suplimentare de dezvoltare profesională și decizia personală asupra felului în care această învățare contribuie la obiectivele individuale de performanță.” – spune Cristina Bumboiu, Curriculum Development & Teacher Training Lead.

Campusul: spațiul care susține învățarea

Avenor a investit constant într-un campus modern, însă pentru inspectori nu dimensiunea sau estetica sunt esențiale, ci felul în care fiecare spațiu sprijină, în mod real, învățarea și starea de bine a copiilor.

De la ariile de învățare experiențială pentru copiii de grădiniță până la spațiile dedicate elevilor de A Level, fiecare zonă este analizată prin prisma funcționalității. Spațiul trebuie să permită mișcare, colaborare, concentrare, dar și tranziții clare între activități. Siguranța este parte integrantă din această ecuație: rutine bine stabilite de intrare și ieșire, proceduri de evacuare, sisteme care permit monitorizarea permanentă a prezenței fiecărui copil pe parcursul zilei.

Inspectorii observă inclusiv momentele informale, precum pauzele. Chiar și atunci când sute de copii se joacă afară, atmosfera trebuie să rămână calmă, predictibilă și bine organizată. O rutină solidă, vizibilă inclusiv în aceste momente, este un indicator-cheie al unei școli care își protejează elevii și le oferă un mediu sigur.

În acest context, tehnologia este privită ca parte a mediului de învățare, nu ca un scop în sine. Inspectorii urmăresc dacă este integrată cu sens în activitatea de la clasă, dacă sprijină obiectivele pedagogice și dacă există politici clare care reglementează utilizarea ei, inclusiv limitarea expunerii excesive la device-uri. La fel ca spațiul fizic, tehnologia trebuie să servească învățării — nu să o domine.

Când excelența devine reper

La ultima inspecție BSO, unul dintre mesajele ferme ale inspectorilor a fost că o școală cu adevărat outstanding nu își păstrează practicile bune doar pentru sine.

În ultimii ani, Avenor a pilotat propriul curriculum de matematică într-o școală de stat din Râmnicu Sărat, printr-un proiect finanțat prin PNRR. 

Recent, școala a fost desemnată Școală Pilot pentru următorii patru ani, cu misiunea de a dezvolta un model de gimnaziu care să poată fi replicat și în alte școli.

În paralel, Avenor a devenit un spațiu de dialog despre educație, prin conferințele „Ce merită învățat”, ajunse la a opta ediție, dar și prin cursuri și webinarii susținute de profesori și lideri educaționali pentru colegi din țară și din străinătate.

Inovația, ca responsabilitate

Un alt semn al unei școli cu adevărat outstanding este capacitatea de a inova coerent, nu prin inițiative izolate, ci prin decizii curriculare asumate. La Avenor, acest lucru a însemnat inițierea unui proces amplu de rescriere a curriculumului, ghidat de Kevin Bartlett (Common Ground Collaborative), folosind lentila celor trei C: Concepte, Competențe și Caracter.

Această abordare pornește de la o întrebare esențială: cum ne putem asigura că ceea ce învață copiii este relevant, aplicabil și contribuie la dezvoltarea lor completă? 

La Avenor, învățarea nu se reduce la acumularea de informații. Ne concentrăm pe dezvoltarea unei înțelegeri conceptuale profunde — capacitatea de a gândi critic despre ideile mari care modelează lumea; pe dobândirea de competențe practice esențiale — abilități reale pentru a acționa și a rezolva probleme; și pe cultivarea unui caracter puternic și pozitiv — valorile și atitudinile care definesc o persoană integră și responsabilă.

Prin această lentilă, curriculumul devine mai clar, mai coerent și mai relevant: conținutul este aprofundat, nu aglomerat; competențele sunt exersate intenționat, nu presupuse; iar dimensiunea de caracter este integrată în experiența de învățare, nu tratată ca un adaos opțional. 

Inovația, în acest context, nu înseamnă a face lucrurile diferit de dragul noutății, ci a le face mai bine, mai responsabil și mai aproape de nevoile reale ale copiilor.

Ce rămâne după inspecție

Avenor College se pregătește acum pentru a treia inspecție BSO. La precedenta, școala a obținut calificativul Outstanding pentru toate standardele — cel mai înalt nivel posibil.

Dar acest rezultat nu aduce confort. Aduce responsabilitate.

Pentru că o inspecție BSO nu este despre trei zile atent pregătite, ci despre ce se întâmplă în fiecare zi din restul anului.

La Avenor, creștem copii curioși și cultivăm gândirea critică ca instrument esențial pentru a naviga o lume aflată într-o continuă schimbare. Cea de-a 8-a ediție a conferinței „Ce merită învățat?”, cu tema „Viitorul: între anticipare și pregătire”, ne-a confirmat încă o dată că direcția în care mergem este una relevantă și necesară.

Într-un context marcat de accelerarea tehnologică, inteligență artificială și un flux informațional greu de gestionat, discuțiile din cadrul conferinței au subliniat importanța unor competențe pe care elevii Avenor le exersează deja zi de zi: gândirea critică, capacitatea de a face conexiuni, responsabilitatea și păstrarea propriei identități.

„Viitorul este deja aici, dar nu este întotdeauna vizibil sau înțeles de toată lumea”, a subliniat Dragoș Stanca, fondatorul Ethical Media Alliance, explicând ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice și efectele lor asupra democrației, informației și copilăriei. A arătat cum viteza progresului tehnologic  nu mai poate fi percepută liniar: Zece pași obișnuiți din viața zilnică,  în tehnologie înseamnă de fapt peste un kilometru. Ritmul nu mai este exponențial, ci „superexponențial”, iar dezvoltările din inteligență artificială, robotică, biotehnologie și quantum computing nu se întâmplă pe rând, ci simultan.

Această realitate aduce inovație, dar și confuzie, anxietate și decalaje masive între generații.

„Scrolling is the new smoking”, a mai spus Stanca, subliniind că ecosistemul digital actual este construit eficient, dar nu etic. Copiii cresc într-un mediu în care atenția lor este o marfă, iar algoritmii favorizează emoția extremă și polarizarea, nu adevărul sau interesul public. Mesajul este clar: nu mai este suficient să protejăm copiii. Trebuie să îi învățăm să înțeleagă mecanismele platformelor și să consume informația cu spirit critic.

„Cum ar fi dacă am preda viitorul în școală?”, a provocat Diana Stafie, consultant în foresight strategic și fondatoarea Future Station. Conceptul de alfabetizare cu viitorul (future literacy) ne încurajează să explorăm scenarii posibile, să folosim imaginația și să dezvoltăm gândirea transdisciplinară — exact ceea ce facem la Avenor prin proiecte integrate și curriculum aplicat. Un exercițiu concret care a rezonat cu părinții din sală a fost cel al „amintirilor din viitor”: înainte de a lua o decizie, copiii trebuie educați să  își imagineze posibilele consecințe. Acest lucru îi va ajuta să reducă anxietatea și să ia decizii conștiente, asumate.

Conferința a reconfirmat că pedagogia Avenor — centrată pe gândire critică, autonomie, responsabilitate și caracter — este nu doar relevantă, ci esențială. În același timp, ne-a oferit perspective noi: cum să discutăm despre impactul tehnologiei, cum să pregătim copiii pentru incertitudinea viitorului și cum să le dezvoltăm capacitatea de a fi participanți activi, nu simpli spectatori, în lume.

”Viitorul nu este doar ceva care ni se întâmplă, ci ceva ce putem modela și co-crea prin implicare”, a concluzionat Diana Stafie.

Conferința a fost, astfel, nu doar un spațiu de dialog, ci și o reconfirmare a faptului că educația nu este despre predicții, ci despre pregătirea copiilor să gândească, să se adapteze și să contribuie activ la lumea de mâine.

Alegerea sistemului educațional potrivit este una dintre cele mai importante decizii pentru viitorul unui elev și ridică numeroase întrebări pentru părinți: ce diferențiază sistemele internaționale, ce înseamnă A Level în practică și cum influențează aceste alegeri admiterea la universitate și orientarea în carieră?

Aceste teme se află în centrul unei discuții deschise, organizate pe 11 februarie – Avenor Talks, unde îi așteptăm pe părinții interesați de educația internațională.

Articolul de mai jos oferă context și exemple concrete despre modul în care curriculumul britanic sprijină parcursul academic al elevilor. Richard Thomason, Head of Secondary School, și una dintre gazdele evenimentului din februarie, povestește despre rigoarea și oportunitățile pe care le oferă pe termen lung educația în sistem britanic. 

Participați la discuție completând formularul de înscriere la eveniment.

Începutul anului este o perioadă foarte intensă pentru mulți dintre elevii Avenor din clasa a 12-a, care trăiesc o experiență cu totul specială: bucuria primelor oferte de admitere primite de la universități de top din lume. Este o etapă importantă atât pentru ei, cât și pentru familiile lor, pentru că aduce liniște, încredere și sentimentul clar că eforturile din ultimii ani dau roade – o confirmare a unui parcurs construit cu răbdare, muncă constantă și alegeri făcute cu grijă.

În timp ce, pentru majoritatea elevilor de clasa a 12-a din România, presiunea examenelor finale și a admiterilor la facultate va continua cel puțin până la vară, elevii Avenor care urmează curriculumul britanic și programul A Levels intră deja într-o etapă diferită. Ofertele primite până la acest moment reflectă nu doar rezultate academice excelente, ci și încrederea universităților în rigoarea și relevanța acestui traseu educațional. 

Pentru elevii din România, A Levels reprezintă un avantaj major: aceste calificări sunt recunoscute și acceptate direct de universități din Marea Britanie, Europa, Statele Unite, Canada și Asia, devenind un adevărat pașaport academic internațional. Ne bucurăm pentru elevii noștri care deja au primit oferte la universitățile către care vor să se îndrepte și așteptăm în continuare cu interes ofertele pentru toți absolvenții noștri de anul acesta.

 

Pe măsură ce aceste vești sosesc, devine clară și diversitatea opțiunilor deschise elevilor Avenor. Deși unii părinți se tem că absolvirea unui liceu britanic ar putea limita alegerile la universități din străinătate, experiența ne arată contrariul. 

An de an, lista universităților care îi primesc pe elevii noștri se lărgește, incluzând atât instituții de prestigiu din întreaga lume, cât și universități din România. Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, ASE București, Universitatea Româno-Americană sau Universitatea Tiffin din București sunt doar câteva dintre destinațiile alese de absolvenții noștri care, prin programul pe care îl urmează de-a lungul liceului au libertatea ca, la absolvire, să aleagă traseul academic care li se potrivește cel mai bine.

Ce înseamnă parcursul britanic la Avenor

La Avenor, parcursul britanic este mai mult decât un set de examene internaționale. Este un mod de a construi treptat autonomia elevilor, capacitatea lor de a gândi critic și de a-și asuma propriile decizii academice.

Elevii încep cu un curriculum amplu, care le oferă o bază solidă în mai multe domenii, iar pe măsură ce avansează sunt încurajați să își personalizeze traseul educațional în funcție de interese, puncte forte și planuri de viitor. Acest echilibru între rigoare și flexibilitate se potrivește firesc profilului elevilor Avenor: tineri curioși, implicați și cu o perspectivă globală asupra educației.

IGCSE și A Levels: cum funcționează și de ce contează

În primii doi ani de liceu (clasele a 9-a și a 10-a), elevii urmează programul IGCSE. Acesta pune accent pe înțelegerea profundă a conceptelor, pe dezvoltarea gândirii critice și pe capacitatea de a lucra independent. Elevii studiază, de regulă, 8 – 9 materii, iar examenele sunt externe și standardizate la nivel internațional.

În clasele a 11-a și a 12-a, odată cu A Levels, studiul devine mult mai specializat. Elevii aleg trei sau patru materii, direct corelate cu domeniile universitare pe care doresc să le urmeze. Este o etapă solicitantă, care presupune disciplină, organizare și mult studiu individual, dar care îi pregătește excelent pentru cerințele învățământului superior.

La Avenor, curriculumul britanic este îmbogățit de studiul limbii române, care rămâne constant pe întreaga perioadă a liceului, reflectând astfel rădăcinile românești solide ale școlii.

Sprijinul din spatele performanței

Reușitele elevilor Avenor nu sunt întâmplătoare. Pe tot parcursul liceului, ei beneficiază de sprijin constant: feedback regulat, întâlniri individuale cu profesorii și ghidare atentă în luarea deciziilor academice.

Un rol important îl au IGCSE Options Fair și A Levels Options Fair, evenimente dedicate elevilor de clasa a 8-a și a 10-a, în care elevii și părinții discută direct cu profesorii despre opțiunile disponibile. Alegerea materiilor nu este lăsată la întâmplare, ci este rezultatul unui proces de reflecție și consiliere.

Parcursul academic este completat de un sistem solid de orientare și consiliere în carieră. Echipa de consilieri lucrează îndeaproape cu elevii încă din perioada IGCSE, ajutându-i să își clarifice interesele și să construiască un traseu coerent pentru viitor. Calitatea acestui program este confirmată și de recunoașterea Career Mark International Award.

Mai mult decât un curriculum

Curriculumul britanic rămâne unul dintre cele mai solide modele educaționale din lume datorită rigurozității, coerenței și relevanței sale academice. Pentru elevii Avenor, el înseamnă însă mai mult decât o calificare recunoscută global: înseamnă un parcurs care îi pregătește pentru o lume în continuă schimbare, în care autonomia, gândirea critică și înțelegerea profundă fac cu adevărat diferența.

Într-o lume în care informația circulă cu o viteză amețitoare, iar realitatea este adesea filtrată prin aparențe, TEDxYouth@AvenorCollege revine cu o nouă ediție care invită la reflecție, claritate și privire atentă asupra lumii din jur. Evenimentul va avea loc sâmbătă, 7 februarie, la ora 16:00, la ARCUB. 

Aproximativ 30 de liceeni, sub coordonarea Karinei și a lui Mihai, elevi în clasa a 12-a Omega, duc tradiția mai departe și se pregătesc intens pentru a transforma acest eveniment într-o ediție de succes, scopul lor fiind să ofere publicului o experiență memorabilă. Cu multă conștiinciozitate, responsabilitate și spirit de echipă, elevii Avenor reușesc să organizeze în mod independent evenimentul până în cele mai mici detalii, oferind, la fel ca la primele ediții, o adevărată lecție de perseverență și implicare. 

Vă așteptăm în număr cât mai mare pentru a ne bucura împreună de rezultatul eforturilor lor. 

Biletele sunt disponibile AICI.

Echipa care organizează TEDxYouth@AvenorCollege se reînnoiește de la an la an, aducând împreună elevi cu experiență din edițiile anterioare și colegi aflați la primul contact cu acest proiect. Pentru toți, procesul de organizare devine un spațiu autentic de învățare, în care fiecare elev își asumă un rol în funcție de interese și abilități, contribuind activ în departamente precum Sponsorship, PR & Marketing, Design, Event Management, Web Design, Legal, Speaker Management sau Executive Production. Lucrând colaborativ, elevii învață să comunice eficient, să își asume responsabilități și să construiască un eveniment la standarde profesionale.

„Ne aflăm deja la cea de-a patra ediție a evenimentului TEDxYouth@AvenorCollege, care reprezintă pentru noi o invitație la dialog deschis între generații, un prilej de a pune întrebări sincere și de a explora perspective diverse într-o lume dominată de supraexpunere și interpretări rapide. Speakerii au fost selectați pentru felul în care au refuzat să accepte realitatea la nivel superficial și au ales să își lărgească perspectiva, punând sub semnul întrebării convențiile și aparențele”, spune Karina, elevă în clasa 12 Omega, coordonator TEDxYouth@AvenorCollege.

Prin acest efort comun, tema ediției din acest an – Eyes Wide Open – prinde contur și se transformă într-o invitație la reflecție.

”Alături de colegii mei am selectat invitați care aduc perspective originale și provoacă gândirea convențională. Speakerii provin din domenii diverse – de la artă și fashion, până la sport, științe sociale și politici publice. Ne dorim să ne asigurăm că  fiecare invitat, prin poveștile și ideile lui, va inspira publicul.

Până în prezent, invitații confirmați sunt: Domnica Mărgescu – Fashion Director ELLE România, Maurice Munteanu – Fashion Editor ELLE și critic de modă; Diana Bulimar – gimnastă olimpică și antrenoare de gimnastică pentru tineret; Gelu Duminică – Doctor în sociologie, lector la Universitatea din București și activist implicat în redefinirea implicării comunitare; Roxana Chirițoiu – Consilier în politici europene la Bruxelles și lider civic recunoscut internațional; Dorin Boabeș – Co-fondator al podcastului Mind Architect; Mircea Toma – Membru al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), jurnalist și activist pentru drepturile omului. Lista este încă deschisă, urmând să fie adăugați noi invitați.”, adaugă Mihai, elev în clasa 12 Omega, coordonator TEDxYouth@AvenorCollege.

Prin aceste perspective diverse, evenimentul va oferi publicului oportunitatea de a privi lumea din unghiuri diferite și de a reflecta asupra modului în care ideile și experiențele oamenilor pot inspira curiozitate, empatie și acțiune.

Provocări și lecții învățate

Această ediție este rezultatul muncii, curajului și creativității a zeci de liceeni, mulți dintre ei implicându-se pentru prima dată în organizarea unui eveniment de tip TEDx. Ei își asumă responsabilități reale, învață standardele ridicate ale unui astfel de eveniment și colaborează pentru a construi o echipă unită și eficientă.

Organizarea noii ediții demostrează că încrederea, sprijinul reciproc și o viziune clară pot transforma provocările în oportunități de învățare. Pentru elevi, implicarea în eveniment le oferă șansa de a-și exprima creativitatea, curajul și pasiunile într-un cadru real, alături de o audiență largă, dar și de a-și dezvolta abilități esențiale de colaborare, responsabilitate și leadership. Prin munca lor, liceenii construiesc nu doar un eveniment de succes, ci și o experiență care le consolidează dezvoltarea personală și profesională.

Vă invităm să le fiți alături într-un număr cât mai mare. Biletele sunt disponibile AICI.

Ajuns la cea de-a 9-a ediție, Avenor Christmas Charity Fair este o tradiție în comunitatea Avenor și unul dintre proiectele cu cea mai multă energie, coordonate în întregime de elevi. În fiecare an, târgul aduce împreună bucuria sărbătorilor, standuri pline de bunătăți, jocuri, colinde și momente artistice care transformă școala într-un spațiu viu, plin de zâmbete și entuziasm. Totul, având ca motivație o cauză caritabilă.

În centrul acestui eveniment se află, de fiecare dată, echipa de elevi organizatori. La ediția din acest an, nu mai puțin de 45 de elevi s-au implicat în organizare, având grijă de toate detaliile – de la activitățile pentru copii și momentele muzicale, până la amenajarea standurilor și buna desfășurare a întregului târg.

Pentru al doilea an consecutiv, coordonarea acestui efort amplu a revenit Soniei și Anei, eleve în clasa a 12-a Omega. Gestionarea unei echipe de 45 de colegi și a aproximativ 50 de voluntari, planificarea fiecărui detaliu și adaptarea rapidă la situații neprevăzute au transformat acest proiect într-o experiență reală de leadership. Pentru ele, târgul a devenit un exercițiu autentic de învățare – despre responsabilitate, colaborare și ce presupune, în practică, coordonarea unui eveniment dedicat întregii comunități.

Din culisele târgului

Pentru Ana și Sonia, Christmas Charity Fair a fost o experiență intensă, care le-a provocat să își depășească limitele și să înțeleagă importanța coordonării unui proiect care presupune un efort de organizare uriaș și un impact pe măsură. Fiecare ediție vine cu provocări și momente tensionate, iar cel mai dificil pentru Ana a fost cu doar 20 de minute înainte de deschiderea târgului: „Am văzut o mare de copii îndreptându-se spre standuri, iar noi nu eram încă pe pozițiile finale. Timp de câteva minute a fost haos, dar colaborarea eficientă a echipei noastre a făcut ca totul să fie rezolvat rapid. Această experiență mi-a arătat cât de importante sunt leadership-ul și munca în echipă.”

Sonia rememorează cu entuziasm atmosfera creată de cei mai mici participanți:
„La extragerea tombolei s-a format o mare de copii nerăbdători, iar momentele artistice au fost extrem de apreciate. M-a impresionat, de asemenea, dedicarea voluntarilor de la standuri, care au contribuit cu multă energie și implicare la succesul evenimentului.”

Lecții învățate și impact caritabil

Coordonarea târgului a oferit echipei oportunitatea de a dezvolta abilități esențiale: comunicare, leadership, organizarea de evenimente, gestionarea timpului și reziliență. „Evenimentul mi-a dezvoltat competențe precum vorbitul în public, leadership-ul, organizarea de evenimente, time management-ul și reziliența. Cel mai important, mi-a oferit conexiuni valoroase și m-a ajutat să mă descopăr pe mine însămi.”, spune Ana.

Eforturile lor s-au concretizat într-un rezultat remarcabil: 62.000 RON, sumă care va fi donată Asociației Tășuleasa Social pentru restaurarea a două gospodării săsești de la Târnăvioara. Casele vor fi incluse în traseul Via Transilvanica și vor funcționa ca huburi de economie socială, susținând dezvoltarea comunității locale și creând oportunități pentru cei din zonă.

„ Suntem atașate de proiectul de la Târnăvioara încă din 2024 și ne dorim să facem lucruri care au un impact real. Suntem extrem de mândre de echipa noastră, de întreaga comunitate care a contribuit la succesul evenimentului și, nu în ultimul rând, de noi înșine – pentru că nu am renunțat atunci când a fost greu și am reușit să realizăm un eveniment cu adevărat valoros”, spun Sonia și Ana.

Povestea Avenor Christmas Charity Fair va continua și anul viitor, sub îndrumarea Marei și Ericăi, eleve în clasa a 10-a. Le dorim mult succes și abia așteptăm să descoperim împreună momentele speciale ale următoarei ediții.

La Avenor, educația nu se desfășoară doar în bancă, în sala de clasă, ci este completată de experiențe de învățare semnificative în afara acesteia, acolo unde elevii intră în contact direct cu realități diverse și contexte care le extind înțelegerea asupra lumii. Astfel de oportunități reprezintă o componentă esențială în formarea unui profil de elev complet — capabil să observe, să înțeleagă și să relaționeze cu perspective diferite.

O excursie în Bhutan este un astfel de demers cultural care își pune amprenta asupra participanților. Vă invităm să citiți articolul pregătit de Georgiana Socoliu, Deputy Head of Secondary, despre vizita educațională în Bhutan, un spațiu în care tradiția, spiritualitatea și respectul pentru natură modelează un model educațional unic. Relatarea ei surprinde modul în care învățarea interculturală, dialogul autentic și imersiunea într-un alt sistem de valori pot contribui la dezvoltarea personală și academică a elevilor.

 

Dacă mi-ar fi spus cineva, la începutul anului 2025, că voi ajunge în Bhutan, această mică și misterioasă țară din inima Munților Himalaya, alături de elevii mei, ca să explorăm una dintre cele mai fascinante culturi ale lumii, probabil aș fi zâmbit neîncrezătoare.

Totul a început cu o inițiativă a Dianei Segărceanu, Director Executiv și Co-fondator Avenor, care în fiecare an, împreună cu lideri din alte școli, participă la un tur educațional internațional dedicat descoperirii școlilor inovative din lume. Însoțită de un grup de 30 de lideri din diverse colțuri ale globului, Diana revine mereu cu povești inspiraționale și idei valoroase pentru comunitatea noastră.

Anul acesta, însă, entuziasmul ei a fost molipsitor. Nu o mai văzusem niciodată atât de impresionată ca după vizita la Royal Academy din Bhutan, o școală unică, unde educația se împletește firesc cu tradiția, spiritualitatea și respectul pentru natură.

Pregătirile, între vis și realitate

Deși timpul de organizare a fost scurt, totul s-a aliniat cu ușurință. Vizita implica participarea elevilor la ore, schimburi de experiență între profesori, dar și multe detalii logistice, de la obținerea vizelor până la traseu. Și totuși, cumva, totul a decurs natural.

Mi-a rămas în minte replica unui elev bhutanez care, când l-am rugat să mă învețe câțiva pași dintr-un dans tradițional, mi-a zâmbit și mi-a spus simplu: „Go with the flow!”.

Așa am făcut și a fost, probabil, cel mai bun sfat pentru întreaga călătorie.

Grupul nostru s-a conturat frumos: elevi de liceu din clasele a 10-a, a 11-a și a 12-a, împreună cu mine și Raluca Iacobiță, părinte în comunitatea Avenor, pasionată de cultura asiatică, dar și de spiritualitate. Împreună, am devenit reprezentanți ai comunității Avenor: elevi–profesori–părinți, explorând și învățând unii de la alții.

Aventura noastră urma să înceapă în vacanța de octombrie. Drumul spre Regatul Fericirii (așa mai este denumit Bhutanul) a început pe 20 octombrie. Zborul spre Paro (Bhutan) a fost o experiență în sine: priveliștea din avion, imediat după răsărit, ne-a tăiat respirația — temple așezate pe stânci și peisaje de vis.

Primele impresii

La aeroport ne aștepta o surpriză emoționantă: un grup de elevi și o profesoară de origine română, profesoara de matematică Liliana Brăescu, ne-au primit cu o ceremonie tradițională de bun venit. Fiecare dintre noi a primit o eșarfă albă, simbol al prieteniei. A fost momentul în care am simțit, cu adevărat, că am pășit într-o lume unde respectul, bunătatea și echilibrul nu sunt doar vorbe frumoase, ci un mod de viață.

După ceremonia de bun venit, unde am băut un ceai masala și am servit un desert tradițional, am făcut turul campusului Royal Academy, impresionant prin dimensiuni și prin poziționarea la peste 2500 de metri altitudine. Academia funcționează ca un internat: elevii merg acasă doar în vacanțe, iar vizitele părinților sunt permise duminica, pentru două ore.

Viața la Royal Academy: lecții despre disciplină, echilibru și comunitate

Elevii Avenor au locuit în camere alături de elevi bhutanezi, având astfel ocazia să experimenteze viața autentică de internat și să urmeze programul zilnic al unui elev de la Royal Academy. M-a bucurat enorm conexiunea care s-a creat între copii și felul în care s-au adaptat la ritmul, valorile și tradițiile unei culturi atât de diferite. Oamenii din Bhutan emană bunătate și smerenie, trăsături pe care le simți imediat ce intri în contact cu ei.

Royal Academy pune accent pe dezvoltarea completă a elevului: spirituală, emoțională, socială, fizică și academică. Este o filozofie educațională care se simte în fiecare activitate, în interacțiuni și în modul în care elevii sunt ghidați să devină oameni echilibrați și conștienți.

Ziua de școală începe cu activități fizice la alegere: fitness, fotbal, yoga sau plimbări în natură. După micul dejun, întreg campusul se oprește timp de 20 de minute pentru Ngondro: un moment de meditație sau reflecție personală, un mod excelent de a începe ziua cu claritate și liniște.

Am avut parte și de prezentări despre modul de organizare al Bhutan Baccalaureate și despre felul în care elevii își construiesc road map-ul personal alături de mentori.

Pe parcursul săptămânii, am luat parte la activitățile lor obișnuite: Meditație, Sport, Caligrafie, Design, iar noi am organizat sesiuni de Business, Media Studies și Cultură și civilizație românească. Elevii din Bhutan au fost extrem de curioși să afle despre tradițiile românești, mitul lui Dracula, dansuri și gastronomie.

În una din seri, am avut un moment deosebit: un curs spontan de dans. Elevii români i-au învățat hora, iar noi am învățat un dans tradițional bhutanez. A fost un schimb pur, plin de energie, bucurie și autenticitate.

Excursii cu sens: Thimphu, Buddha Dordenma și drumeția spre Tiger’s Nest

Programul a inclus și excursii în Thimphu, capitala Bhutanului, vizite la National Assembly Hall, la templul lui Buddha și la celebrul ansamblu de mănăstiri Tiger’s Nest, un loc spectaculos, la capătul unei drumeții provocatoare, dar plină de satisfacții.

Această experiență la Royal Academy a fost mult mai mult decât un simplu schimb cultural. A fost o lecție de viață, un exercițiu de adaptare, de înțelegere a valorilor altor popoare și de reîntoarcere la propriile noastre rădăcini. Am învățat că tradițiile și obiceiurile devin un limbaj universal când sunt împărtășite cu sinceritate.

Ne-am întors acasă mai bogați spiritual, cu prietenii noi și cu recunoștință pentru această șansă extraordinară.

La Avenor, credem că înțelegerea trecutului este una dintre cele mai importante forme de responsabilitate pe care o putem cultiva în rândul tinerilor. Într-o lume în care ideologiile extremiste își găsesc tot mai ușor drumul către spațiul public, devenim cu atât mai conștienți de rolul pe care îl are educația în formarea gândirii critice și în consolidarea valorilor democratice.

Deși liceul Avenor urmează un curriculum britanic, limba română rămâne un pilon esențial al parcursului educațional, nu doar ca expresie a identității culturale, ci și ca ancoră în realitățile istorice care ne modelează prezentul. Tocmai de aceea, începând din acest an, programa de Limba Română de la liceu include o nouă componentă dedicată studierii critice a perioadei comuniste și a impactului pe care acesta l-a avut asupra societății românești.

Despre motivația acestei schimbări și despre importanța ei pentru formarea elevilor vorbește, în rândurile de mai jos, Dana Papadima, Director Educațional Avenor și inițiatoarea demersului.

 

Zilele trecute am văzut o emisiune la o televiziune de știri: procentul tinerilor începând cu vârsta de 14 ani și până hăt, încolo, care urmăresc emisiuni pe tik tok preamărind realizările lui Nicolae Ceaușescu, ale comunismului în general, atinge barometrul  îngrijorării colective. În ultimii ani peste 150 de milioane de utilizatori au consumat osanale închinate „Epocii de Aur”. Ceaușescu este considerat erou, genial, victimă a conspirațiilor, martir al unei Revoluții antiromânești.

Pot să înțeleg că o parte dintre ei ascultă basme nostalgice de la bunici, unchi, vecini despre cât de bine era pe vremea lui Ceaușescu: toși eram egali (!!), nu era șomaj (hmm), fiecare familie primea un apartament, lumea era bine crescută, era mai mult respect cetățenesc, reguli mai stricte de conviețuire în societate. Evident toate aceste evocări au legătură cu nostalgia propriei tinereți a persoanelor care au trăit în epoca ceaușistă. Tinerețea îndepărtată colorează altfel amintirile.

Dar în afara acestor situații relatate într-un registru paseist, există, și nu numai în țara noastră, o propensiune a tinerilor pentru regimuri politice autoritare, conduse de lideri macho-carismatici. Exemple ar fi în lume, nu le dau aici. Democrația e șifonată, perimată, obosită. Liderii politici, parlamentarii, guvernanții democratici nu sunt cool, sunt bătrânicioși, pierduți în reglemente și birocrație de care nu mai vor să știe „adevărații” oameni liberi.

La școala la care lucrez de 16 ani, am parte de elevi de liceu de cea mai bună calitate, umană, morală. Părinții lor mă îndoiesc că le spun baliverne comunistoide. Dar, cum prevenția e mama intenției și cum, chiar dacă istoria nu învață din propriile greșeli, e bine ca măcar să avem idee de aceste greșeli, catedra de limba și literatura română a decis să aloce câteva ore din puținele de care dispune într-un liceu în sistem curricular britanic pentru studierea prin intermediul operelor literare, cinematografie, dramatice a epocii pe care o numim îndeobște comunismul „recent”. 

Anii 80, ani de cumplită dictatură a familiei Ceaușescu, ani de lipsuri materiale elementare, dar mai ales de privațiuni fundamentale pentru condiția umană: libertate, libertatea cuvântului, libera circulație prin lume, libertatea femeilor de a hotărî asupra propriului corp. Am început cu un grupaj de lecții la clasele 10 – 12 drept introducere, de fapt o autentică imersiune în epoca ceaușistă. Fotografii de viață cotidiană, interioare, îmbrăcăminte, adunări populare și congrese, cozi în așteptare, tarabe goale. 

Am vorbit despre Revoluția din 21 decembrie 1989. Infimul meu avantaj e că am fost martor, în unele momente nesăbuit de activ, al revoltei de la Universitate din 21 decembrie după-amiaza, seara, noaptea. Elevii mei au înțeles, sper, că în condiții excepționale, oameni obișnuiți ajung să se comporte neobișnuit și să-și înfrângă frica și fricile. Și poate au înțeles că libertatea e chiar bunul neprețuit al condiției umane. Libertate care, mie cel puțin, în cei 30 de ani pe care i-am petrecut în comunism, mi-a fost retezată din fașă. Și pe care chiar și acum, în împrejurări globale stranii și confuze, o s-o păstrăm. 

Ajuns la cea de-a treia ediție, 24h Business Challenge s-a consolidat ca un reper între proiectele independente coordonate de elevii Avenor. Timp de 24 de ore intense, echipe de elevi din clasele a 8-a, a 9-a și a 10-a transformă o idee primită în ziua evenimentului într-un plan de afaceri complet, pe care îl prezintă în fața unui juriu de profesioniști. Ediția din 2025 a fost coordonată de Horia și Ana, elevi în clasa a 12-a Alfa, sub îndrumarea profesorului Valentin Brabete (Economics & Business Studies).

Vocea organizatorilor – cum a arătat ediția 2025

 Horia povestește: „Anul acesta, echipa de organizare a fost alcătuită din 25 de membri împărțiți în patru departamente: Event Management, Sponsorships, Communications și Marketing. Toată munca a fost făcută în afara programului școlar, iar dedicarea fiecărui membru a făcut posibilă organizarea unui eveniment de asemenea amploare. Consider că anul acesta am avut multe de învățat ca echipă în urma organizării acestui eveniment. Am înțeles atât importanța organizării din timp pentru a realiza un eveniment de succes, deoarece au fost momente în care am simțit presiunea lipsei de timp pentru îndeplinirea anumitor cerințe, cât și pe cea a comunicării eficiente între departamente, pentru a putea lua cele mai bune decizii.” 

Ana adaugă: „Pentru mine, organizarea acestei ediții are o mare încărcătură emoțională. Este ultimul an în care coordonez alături de Horia acest eveniment, iar de anul viitor ștafeta va fi preluată de Maria și Abigail, colegele noastre din clasa a 10-a. A fost prima ediție în care am atins capacitatea maximă de participanți (35), datorită unei echipe care a petrecut nenumărate ore promovând evenimentul și gestionând toate detaliile logistice. Sunt recunoscătoare tuturor pentru experiența aceasta, care rămâne o amintire esențială din ultimul meu an la Avenor.”

Antreprenoriat social în centrul ediției 2025

Tema ediției a fost antreprenoriatul social, iar provocarea propusă participanților a constat în dezvoltarea unor planuri de afaceri autentice, scalabile și circulare, ce pot fi implementate de-a lungul traseului Via Transilvanica. Elevii și-au petrecut majoritatea timpului în Avenor Arena, lucrând, dormind și transformând ideile în proiecte concrete. Ambasadorii Asociației Tășuleasa Social au pregătit un montaj special pentru a prezenta ce înseamnă voluntariatul în comunitatea lor și cum pot elevii să devină viitori ambasadori ai proiectului.

Provocările lansate participanților

În competiție au participat șase echipe, fiecare având între patru și șase membri. 

Provocările cu care echipele s-au confruntat au fost diverse: lipsa experienței în domeniul afacerilor, înțelegerea cerințelor primite și gestionarea timpului extrem de limitat. Cu toate acestea, creativitatea și determinarea lor au făcut ca fiecare echipă să transforme ideile inițiale în planuri de afaceri coerente.

Un juriu cu expertiză diversă

Proiectele au fost evaluate de un juriu format din Paul Pop, antreprenor specializat în sustenabilitate, Diana Segărceanu, Co-fondator și Director Executiv Avenor College, și Paul Burzo, membru al Asociației Tășuleasa Social, arhitect și manager de proiect Proștița.sat. 

Juriul a acordat atenție fezabilității, scalabilității și modului de prezentare al fiecărei echipe, oferind feedback detaliat și sugestii pentru îmbunătățire.

Învățare accelerată în doar 24 de ore

Pe parcursul celor 24 de ore, elevii au învățat să folosească instrumente precum analiza Cash Flow și Profit & Loss, să gestioneze eficient timpul, să colaboreze sub presiunea unui deadline real și să transforme ideile inițiale în planuri de afaceri convingătoare. Atelierele susținute de experți în antreprenoriat, jurizarea proiectelor și prezentarea pregătită de ambasadorii Tășuleasa Social au fost momente memorabile, la fel ca și energia echipelor care au lucrat continuu, timp de 24 de ore, chiar și în timpul meselor. 

Atelierele susținute de specialiști din diverse domenii au adus o perspectivă practică și relevantă pentru participanți. Printre invitați s-au numărat Florentina Terheș, Marketing Representative la Bellemonde; Alexandru Popescu, antreprenor în domeniul ospitalității; Luminița Roșca, expert cu peste 13 ani de experiență în protecția mediului și sustenabilitate; Alexandru Chirigiu, Associate Partner în servicii de taxe și contabilitate la KPMG România; și Horațiu Alexandru Didea, Managing Partner & Founder la Workspace Studio. Contribuțiile lor au îmbogățit semnificativ experiența de învățare a elevilor.

Ediția din 2025 a demonstrat maturitatea proiectului și puterea comunității Avenor de a crea experiențe autentice de învățare bazate pe leadership, colaborare și responsabilitate. Cu o nouă echipă de coordonatori pregătită să preia ștafeta, 24h Business Challenge promite să devină și mai creativ și mai relevant pentru participanți în edițiile viitoare.

Pentru prima dată la Avenor, o echipă formată din 14 elevi de liceu, coordonată de Sara, elevă în clasa a 10-a Omega, a organizat prima ediție a conferinței Avenor Model United Nations (AvenorMUN).

AvenorMUN a fost o simulare academică a dezbaterilor din cadrul Națiunilor Unite, oferind elevilor oportunitatea de a reprezenta diferite state și de a discuta teme globale actuale, în comitete inspirate din structura reală a ONU. Pe parcursul celor trei zile, elevii au trăit o experiență completă de diplomație, gândire critică și colaborare internațională.

Mai multe informații despre acest eveniment, aflăm de la Sara, elevă în clasa a 10-a Omega și Secretar General AvenorMUN.

O echipă ca la ONU

Reflectând structura reală a Națiunilor Unite, echipa de organizare a inclus roluri-cheie precum Secretar General, Secretar General Adjunct, Președinte și Vicepreședinte al Adunării Generale, alături de manageri de PR, Media, Staff, Foto și Finanțe. Împreună, aceștia au creat o conferință autentică și memorabilă.

Participarea a fost impresionantă: 75 de elevi delegați și un total de aproximativ 130 de persoane implicate, incluzând organizatori și voluntari. Țările reprezentate au acoperit o gamă largă, de la mari puteri economice precum China, SUA, Germania, Franța, Marea Britanie și Japonia, până la state în curs de dezvoltare precum Angola, Brazilia sau Egipt, oferind elevilor perspective variate asupra politicii globale.

Teme de actualitate și comitete diverse

”Dezbaterile din cadrul comitetelor au abordat o varietate de teme istorice, politice și etice complexe. 

În Consiliul de Securitate, delegații au analizat disputele teritoriale dintre China și Taiwan, în timp ce în cadrul Organizației Mondiale a Sănătății s-a discutat despre impactul tratamentelor cu doze mari asupra persoanelor cu tulburări de personalitate. Camera Lorzilor a explorat cazul Airdale NHS Trust v. Bland, o dezbatere clasică privind etica medicală și deciziile la finalul vieții. În Comitetul Legal, participanții au încercat să contureze un cadru internațional pentru războiul cibernetic, iar Comitetul de Criză i-a provocat pe delegați să gestioneze o situație istorică tensionată, prăbușirea familiei Romanov.” – spune Sara, elevă în clasa a 10-a Omega, coordonatorul evenimentului.

Prin aceste subiecte, elevii au învățat să argumenteze, să negocieze și să colaboreze într-un context academic creativ și captivant. 

În acest sens, vă invităm să descoperiți mărturia lui Valentin Brabete, profesor de Economie și Business Studies, despre impactul acestui eveniment.

Prima ediție a conferinței Avenor MUN a reprezentat un exercițiu remarcabil pentru elevii noștri! În primul rând, din punct de vedere organizatoric: un eveniment desfășurat în afara campusului nostru, deschis unui număr mare de elevi și studenți din București și din țară, atât din instituții private, cât și publice de învățământ. În al doilea rând, proiectarea conținutului și a agendei a fost, pentru noi, adulții mai puțin familiarizați cu modelul MUN, o adevărată demonstrație de expertiză, experiență și curiozitate.

Sara, inițiatoarea proiectului în școală și organizatoarea acestei ediții, a arătat maturitate în coordonarea echipei, a deschis evenimentul cu un discurs despre umanitate și l-a încheiat cu unul dintre cele mai pline de compasiune și sensibilitate discursuri pe care le-am auzit rostite de un elev de clasa a 10-a. Cel mai important, Sara a reușit să creeze noi legături între elevii Avenor și colegii lor din alte școli, atât printre participanți, cât și în cadrul echipei de organizare.

Suntem mândri să îi vedem pe elevii noștri atât de calzi și responsabili, nu doar în rolul de gazde, ci și ca adevărați co-creatori ai unor astfel de experiențe alături de colegi din întreaga țară – menționează Valentin Brabete.

Invitați speciali și inspirație pentru viitor

Ceremonia de deschidere a fost marcată de prezența a trei speakeri remarcabili: Irina Ciucioi, Wargha Enayati și Oana Suciu. Discursurile lor au inspirat participanții și au oferit un cadru ideal pentru zilele de dezbateri ce au urmat.

Wargha Enayati, cardiolog, fondator ‘Regina Maria’ și al Enayati Medical City, primul oraș medical din România, a oferit o perspectivă filozofică, explorând conceptul de „the why” în viață – întrebarea fundamentală despre motivul pentru care facem ceea ce facem.

Oana Suciu, Profesor de Științe Politice, a avut o abordare pedagogică, implicând participanții într-un exercițiu interactiv prin care a demonstrat că, de fapt, „totul e polică”. Mesajul său a subliniat importanța înțelegerii realităților politice din jurul nostru și faptul că nu putem rămâne indiferenți față de deciziile și evenimentele care ne influențează viața de zi cu zi.

În încheiere, Irina Ciucioi,  Director General și Lider Executiv Global al Goodyear Tire & Rubber, a subliniat că diplomația este o abilitate esențială în orice domeniu de afaceri. Ea a împărtășit din propria experiență în coordonarea unor proiecte internaționale, povestind cum a reușit să aducă împreună oameni proveniți din culturi diferite, cu interese și stiluri de comunicare variate, pentru a colabora eficient și armonios.

O viziune devenită realitate

”Mă bucur enorm că AvenorMUN a devenit, în sfârșit, mai mult decât o idee și că am reușit să atragem în comunitatea noastră peste 70 de elevi din diferite școli din România. În ultimele șase luni, împreună cu o echipă de organizare formată din aproximativ 15 persoane, am lucrat intens pentru a crea o experiență de neuitat pentru participanți. De la temele de discuție, la mâncare și locație, am încercat, pe cât posibil, să oferim o imagine cât mai realistă a ceea ce înseamnă diplomația în practică.” – menționează Sara, Secretar General AvenorMUN.

Totodată, Sara subliniază că succesul evenimentului nu s-a măsurat doar în cifre, ci și în impactul educațional și personal asupra participanților:

”Cred că evenimentul a fost un adevărat succes, pentru că ne-am atins scopul: să le oferim elevilor din România o experiență educațională interactivă, care să le permită să învețe despre probleme reale ale lumii și, în același timp, să își dezvolte abilitățile de dezbatere și gândire critică.

Organizarea conferinței Avenor Model United Nations m-a făcut să realizez cât de mulți tineri pasionați și implicați există în activități extra-curriculare și m-a motivat să continui să creez contexte în care aceștia să se poată implica în proiecte cu impact real.” 

Anul acesta, Avenor a deschis o nouă oportunitate de învățare pentru elevii noștri, printr-un parteneriat cu Wolfgang-Borchert-Gymnasium Langenzenn din Germania. Programul de schimb a adus împreună două comunități școlare și le-a oferit copiilor o experiență interculturală autentică, trăită în ritmul firesc al vieții de zi cu zi.

În iunie 2025, 10 elevi din clasele a 7-a și a 8-a au călătorit la Langenzenn, unde au descoperit cultura germană, un alt sistem educațional și ospitalitatea familiilor care i-au găzduit. Această experiență de imersiune le-a oferit șansa de a exersa limba germană într-un mod natural și de a înțelege mai bine lumea în care trăiesc.

Patru luni mai târziu, am avut bucuria de a primi la Avenor 10 elevi din Langenzenn, completând un schimb de experiență care s-a transformat într-o oportunitate de descoperire, conexiune și învățare.

Cum a prins contur acest proiect și ce au trăit elevii? Ne povestește Marta Torge, profesor de limba germană și coordonator al programului.

De la idee la parteneriat: începuturile unui proiect internațional

Ideea a apărut din dorința profesorilor Avenor de a aduce la viață un proiect care să depășească granițele învățării tradiționale. Ne-am dorit ca elevii Avenor să își poată exersa limba germană într-un mediu real, să cunoască mai bine cultura germanică și să descopere, prin experiență directă, un alt sistem educațional.

Partenerii noștri din Langenzenn au primit cu entuziasm propunerea, iar pregătirile au început cu multă energie și colaborare din partea tuturor.

O experiență de învățare prin imersiune, cu impact pe termen lung

Scopul principal al schimbului a fost învățarea prin imersiune – elevii Avenor au avut ocazia să trăiască o săptămână întreagă în Germania, exersând vorbitul în limba germană. În plus, proiectul a urmărit cunoașterea în profunzime a culturii și tradițiilor germane, familiarizarea cu sistemul de învățământ din Germania, experimentarea unui stil de viață diferit, într-un mediu familial, dezvoltarea abilităților de comunicare interculturală și a spiritului de adaptabilitate.

A fost o oportunitate fantastică de învățare și dezvoltare personală, iar elevii s-au întors acasă mai încrezători, mai curioși și mai motivați să continue studiul limbii germane.

Experiențele trăite de participanți arată cel mai bine impactul proiectului. Sofia, elevă în clasa 8 Alfa, povestește cum a fost să trăiască pentru o săptămână în Germania  și cum a fost să îi primească ulterior pe colegii germani în campusul nostru:

„Schimbul de experiență a fost o adevărată aventură, la care mă bucur că am participat. Am descoperit cum arată o zi obișnuită într-o școală din Germania și am participat la activități care mi-au permis să explorez cultura și țara, într-un mod diferit față de ceea ce ai putea face ca simplu turist. Dincolo de faptul că am exersat limba germană cu vorbitori nativi, în contexte pe care nu le întâlnești la școală, această experiență m-a ajutat să înțeleg mai bine modul în care trăiesc și învață copiii într-o altă țară și să mă simt mai independentă.”

Și Alexandra, elevă în clasa 9 Omega, își amintește emoțiile și descoperirile acestei experiențe:

”Când Miss Marta ne-a propus să participăm la un schimb de experiență în Germania, am ezitat. Îmi doream să descopăr cultura germană, dar aveam emoții la gândul de a locui o săptămână cu o familie necunoscută. După ce am discutat cu părinții mei, am realizat că ar fi o oportunitate pe care aș regreta să o pierd.

Odată ajunsă în Langenzenn, totul a decurs perfect. Familia gazdă a fost foarte primitoare și prietenoasă, iar activitățile zilnice au fost foarte interactice și pline de energie. Apoi i-am primit și noi la București, iar Kaja, colega la care am stat în Germania, mi-a spus că s-a bucurat enorm de întreaga experiență.

Privind în urmă, îmi dau seama că această oportunitate m-a ajutat să cresc, să am mai multă încredere în mine și să descopăr cât de frumos este să cunoști oameni și culturi noi.”

Experiența elevilor germani în România

Le-am pregătit un program variat, care a îmbinat participarea activă la orele de curs cu activități culturale și recreative.

Feedback-ul primit de la elevii germani a fost extrem de pozitiv. Au fost impresionați de școala noastră modernă, de atmosfera prietenoasă și de ospitalitatea familiilor gazdă.

Oaspeții noștri au descoperit Bucureștiul, dar și zone din România, în excursii organizate în afara orașului. Vizita la Sinaia a fost una dintre cele mai apreciate experiențe – drumeția montană, peisajele spectaculoase și atmosfera relaxată au creat amintiri de neuitat.

Iată ce ne-au spus Konrad și Emil, elevi ai școlii Wolfgang-Borchert-Gymnasium Langenzenn despre experiența lor la Avenor College.

”Zborurile, atât la plecare, cât și la întoarcere, au fost foarte plăcute și fără nicio problemă. Familiile gazdă au fost prietenoase, primitoare și mereu dispuse să ne ajute, iar programele de după-amiază și seară, precum și activitățile din weekend, au fost variate și creative. Totul a decurs fără dificultăți.

Campusul școlii este destul de mare, dar ușor de explorat datorită modului în care sunt organizate clădirile și sălile de clasă. Orele în sine au fost relaxate și interesante, datorită atmosferei calme și productive. Profesorii au fost calzi și primitori, iar stilul lor de predare a fost la fel de antrenant.” – a spus Konrad.

”Programul nostru a inclus o gamă largă de activități captivante (excursie la Edenland, vizită în centrul vechi al Bucureștiului, Palatul Parlamentului, Castelul Peleș din Sinaia etc.), astfel încât nu ne-am plictisit nicio clipă. Activitățile au avut mereu durata potrivită – nici prea lungi, nici prea scurte. La finalul fiecărei zile eram obosiți, dar bucuroși să ne întoarcem la familiile gazdă.

Bucătăria românească a fost o surpriză foarte plăcută, cu o varietate de preparate pe care ne-am fi dorit să le explorăm și mai mult. Dintre toate activitățile, excursia la Sinaia ne-a plăcut cel mai mult.

Dorim să le mulțumim în mod special familiilor gazdă și profesorilor care ne-au organizat și însoțit în toate aceste experiențe! Ne-am simțit minunat și am apreciat enorm întreaga ședere!” – a spus Emil.

Marlene, elevă la Wolfgang-Borchert-Gymnasium Langenzenn, împărtășește și ea impresiile sale despre această experiență interculturală.

M-am îndrăgostit cu adevărat de această țară și îmi doresc să revin în România anul viitor, de această dată împreună cu familia mea. Pe lângă toate experiențele frumoase, am observat și o îmbunătățire vizibilă în felul în care vorbesc engleza: pot comunica mult mai liber și mai spontan, mai ales pentru că elevii români vorbeau foarte bine limba engleză. Nu am întâmpinat aproape deloc dificultăți de comunicare și chiar am învățat câteva cuvinte în română – menționează Marlene.

Schimbul de experiență Avenor – Langenzenn nu a fost doar un proiect educațional, ci o adevărată punte între culturi, o experiență care a deschis noi orizonturi și a consolidat legăturile dintre cele două comunități școlare.