Autor: Avenor College

Programul STEAM este o inițiativă educațională inovatoare care pune accent pe învățarea transdisciplinară, combinând materiile Design & Technology, ICT, Arts și Drama pentru a dezvolta competențele esențiale ale elevilor. 

Anul acesta, programul se află la a doua ediție, continuând să provoace și să inspire elevii să exploreze și să creeze dincolo de granițele disciplinelor tradiționale. 

Smaranda Nicolau, profesor de Drama și Media Studies, ne împărtășește cu bucurie experiența elevilor de clasa a 5-a în cadrul programului STEAM, un parcurs plin de creativitate, descoperiri și colaborare. În articol, veți descoperi cum micii inovatori au transformat idei în proiecte concrete, explorând cu entuziasm și curaj lumea fascinantă a designului, tehnologiei și artei.

 

Săptămâna trecută am încheiat programul STEAM pentru clasa a 5-a. Programul, intitulat Cum să construiești un alt EU, a ajuns anul acesta la a doua ediție consecutivă. De data aceasta, ne-am bucurat să invităm și părinții, care au putut vedea rezultatele muncii copiilor. Și chiar le-au văzut — aproape 60 de elevi din clasa a 5-a s-au adunat pe terasa clădirii Secondary pentru a-și prezenta proiectele, la care au lucrat pe parcursul anului, la cele patru discipline care formează acest program transdisciplinar: Design & Tehnology, ICT, Arts și Drama.

Robotul și povestea: improvizație și creație

Pentru început, în echipe de câte trei, elevii au pregătit și au jucat scurte scene de improvizație, exersate la orele de teatru. În aceste momente, copiii au imaginat situații simple din viața de zi cu zi, în care trei persoane întâlnesc un obiect extraordinar — un ROBOT. Fiecare echipă a creat propria poveste, propriile personaje și o problemă diferită pe care robotul o rezolvă (sau o complică). Scenele au fost dezvoltate integral de copii, prin improvizație și colaborare.

Ne-am dorit ca părinții să aibă ocazia să vadă acest exercițiu „în lucru” — cu imperfecțiuni, dar creativ și autentic. Unele scene au fost cu adevărat remarcabile, altele simple și eficiente. Cel mai important a fost că fiecare copil a participat, iar tot ceea ce au prezentat a fost creat de ei.

De la autoportret la personaj 3D

La fel de impresionante au fost și exponatele pe care echipele le-au pregătit pentru partea vizuală, în cadrul orelor de Arte. Pornind de la autoportrete, elevii au învățat să creeze design-uri de personaje, ajungând până la modele 3D printabile și chiar figurine în stil Funko Pop inspirate de propria persoană. Exact ca în teatru, punctul de plecare a fost propriul univers — o ocazie rară, la această vârstă, de a se opri și de a explora cine sunt ei cu adevărat.

Când imaginația întâlnește tehnologia

Procesul a continuat apoi pe partea tehnică, prin dezvoltarea abilităților de programare și design, la ICT și Design & Tehnology. Dacă artele încurajează libertatea de expresie și explorarea, ICT ancorează imaginația în posibilități reale. 

Da, este posibil să creezi o mașină care face orice îți imaginezi, dar pentru asta trebuie să poți descompune tot procesul în pași mici, care se interconectează (ICT). Da, este posibil să proiectezi orice, dar trebuie să înțelegi limitele tehnologiei: imprimantele 3D acceptă un anumit format, așa că design-ul trebuie adaptat. Poate că robotul tău ar putea avea brațe de caracatiță — dar probabil nu va putea să le miște eficient.

Realitatea impune limite — dar acestea nu sunt dușmanul creativității, ci cel mai bun aliat al ei. În imaginație, orice poveste e posibilă însă în scenă le punem doar pe acelea pe care toată lumea le poate înțelege.

Input – Proces – Output: o lecție transdisciplinară

Acesta a fost și mesajul pe care ne-am dorit să-l transmitem elevilor prin modulul STEAM de clasa a 5-a. Ne-am propus nu doar să îi ajutăm să înțeleagă concepte și să dezvolte competențe în fiecare disciplină (Ce este codul binar?, Ce înseamnă design de personaje?, Cum funcționează imprimarea 3D?, Cum se construiește un backstory pentru un personaj?), ci și să le arătăm cum să transfere aceste concepte dintr-un domeniu în altul. Chiar dacă toate conținuturile parcurg programa școlară, predarea lor integrată, timp de doi ani, ne-a permis să facem învățarea mai relevantă, mai conectată cu viața reală. Și, în același timp, să le spunem elevilor o poveste a învățării — pentru că noi, profesorii, știm că o poveste bună leagă cel mai bine cunoștințele.

Robotul — o cutie mică, un univers de idei

Povestea STEAM este povestea oricărui proces — începe cu un INPUT. În teatru, inputul pentru o improvizație este de obicei o idee venită din public — un spațiu, o relație între personaje. În informatică, inputul pentru comportamentul unei mașini este codul. Aceste tipuri de input, privite mai atent, sunt similare: și oamenii primesc „coduri” care declanșează acțiuni.

Urmează apoi un PROCES — integrarea inputului. În arte, procesul este învățarea treptată, prin practică, până când mâinile, vocea și corpul pot da viață imaginației. Este un drum de încercări și erori.

În design și informatică, procesul înseamnă înțelegerea capacităților tehnologiei și traducerea ideilor în limbajul potrivit — fie că este un fișier pentru imprimanta 3D, fie că este un cod care face robotul să execute o acțiune.

În cele din urmă, povestea se concretizează în OUTPUT — iar acesta a fost rezultatul pe care i-am invitat pe părinți și colegi să îl descopere: prezentarea muncii elevilor după un an de învățare.

Produsul final: un mic robot capabil să reacționeze la prezența omului din fața lui — își mișcă brațele, corpul și își exprimă „emoțiile” printr-un ecran LCD și un difuzor. De multe ori, copiii proiectează piese 3D uimitoare, așa că robotul devine cu adevărat simpatic — pentru ei și pentru părinți.

Dar, la final, robotul nu este decât o cutie mică, cu piese care se mișcă. De fapt, acesta este și motivul pentru care îl îndrăgim și mai mult: prin simplitatea lui, ne reamintește un adevăr esențial despre învățare. Ce se vede din învățare este adesea foarte puțin. Învățarea reală, acele rețele complexe și fascinante de cunoștințe care se formează în timp — nu le putem vedea, pentru că ele sunt ascunse într-o altă cutie mică, dar infinit mai valoroasă: creierul unui copil. Cu propriile inputuri, procese misterioase și minunatele idei creative pe care le aduce în lume — cum am văzut, într-o dimineață de miercuri, pe terasa din fața cantinei liceului.

Le mulțumim copiilor pentru că au acceptat provocarea noastră, tuturor celor care au fost prezenți și, bineînțeles, echipei de profesori care a făcut totul posibil (în ordine alfabetică): Victor Bratu (ICT), Salih Gokcel (Design&Technology), Bogdan Topîrceanu (Arts), Vlad Oancea (Drama).

Pentru tinerii absolvenți care se pregătesc pentru o carieră în educație și pentru profesorii aflați în primii ani la catedră, începutul poate fi copleșitor. Din păcate, pregătirea pentru realitatea din clasă este adesea insuficientă, iar confruntarea directă cu aceasta vine fără un ghid clar, fără repere și fără un sprijin constant.

Tocmai de aceea, la Avenor am creat „Profesori pentru Profesori” – un program de pregătire și mentorat dedicat celor care își doresc să transforme această meserie într-o adevărată profesie, care va intra începând din această toamnă în cel de al 3-lea an de implementare cu succes.

APLICAȚI ACUM PENTRU PROGRAMUL PROFESORI PENTRU PROFESORI

Căutăm specialiști care predau la gimnaziu și liceu, dar și profesori pentru învățământul primar, care să ni se alăture în anul școlar viitor, oameni motivați care caută un cadru în care să se dezvolte și să devină profesioniști în educație. 

Aflați detalii despre procesul de recrutare AICI.

 

Ce este programul „Profesori pentru Profesori”?

Un program de formare profesională și mentorat, cu durata de doi ani, remunerat, dedicat cadrelor didactice aflate la început de drum – fie că este vorba despre absolvenți ai liceelor pedagogice, studenți în an terminal sau licențiați care au finalizat modulul psihopedagogic. 

Programul oferă sprijin concret în activitatea la clasă, mentorat permanent, formare continuă și o perspectivă aplicată asupra profesiei didactice, într-un mediu internațional și colaborativ.

La Avenor, educația de calitate este o misiune asumată, iar dezvoltarea profesională a cadrelor didactice este privită ca un proces care necesită sprijin, colaborare și îndrumare. Din această convingere s-a născut un cadru sigur și generos, în care profesorii aflați la început de drum pot învăța, experimenta, greși și evolua.

Ce aduce în plus acest program?

Mai mult decât un simplu stagiu de practică, „Profesori pentru Profesori” este o experiență completă în cadrul unei școli internaționale private, cu standarde ridicate și o echipă formată din peste 100 de profesori români și internaționali, cu experiență în sisteme educaționale diverse. Participanții au ocazia să colaboreze direct cu acești profesori, să observe lecții, să predea în echipă alături de mentori din cadrul Avenor și să beneficieze de feedback constant, personalizat și orientat spre dezvoltare.

”Programul „Profesori pentru Profesori” a fost un punct major de cotitură în cariera mea didactică. Prin intermediul lui m-am dezvoltat profesional foarte mult, mi-am perfecționat metodele de predare și modul de a interacționa cu elevii. Predau fizică conform curriculumului britanic, iar prin acest program de mentorat am descoperit și mi-am însușit strategii inovatoare pentru a explica mai ușor conceptele complicate și pentru a face lecțiile mai atractive și interactive.

Ce mi-a plăcut cel mai mult la acest program a fost atmosfera de colaborare, accesul la resurse variate și sprijinul constant din partea unor profesori experimentați. Acest proces de ghidare continuă m-a ajutat enorm să am mai multă încredere în mine și să devin mai competent, lucru care s-a văzut în experiențele de învățare și în rezultatele elevilor mei.” – spune Andrei Vasiliu, Profesor de Fizică, beneficiar al programului Profesori pentru Profesori.

 

Ce înveți, concret?

• Cum să planifici lecții reușite, adaptate nivelului elevilor;
• Cum să gestionezi o clasă diversă și să construiești relații autentice cu elevii;
• Cum să creezi resurse educaționale atractive și eficiente;
• Cum să colaborezi în echipă, într-un ecosistem educațional complex;
• Cum să transformi provocările de zi cu zi în oportunități de învățare.

”Pe parcursul celor doi ani, „Profesori pentru Profesori” a fost pentru mine o experiență valoroasă de formare profesională, plină de lecții importante și de provocări.

În primul an, am avut ocazia să asist la ore la mai multe discipline, ceea ce m-a ajutat să înțeleg diferite stiluri de predare. A fost o experiență necesară pentru un profesor la început de drum, dar și o provocare – aceea de a mă adapta rapid la fiecare abordare. Spre finalul anului școlar, am început să predau în echipă alături de profesorii de istorie, ceea ce mi-a oferit primele experiențe reale atât de predare, cât și de lucru în echipă.

În cel de-al doilea an, am preluat complet responsabilitatea pentru propriile ore de istorie, lucru care mi-a permis să mă concentrez mai mult pe elevi și să-mi conturez un stil propriu de predare. Chiar dacă nu am mai asistat la fel de mult la orele colegilor, m-am bucurat în continuare de sprijinul și de ghidarea lor.

Dacă ar fi să rezum această perioadă, aș spune că mi-am consolidat încrederea în propriile metode și am devenit cu adevărat responsabilă pentru evoluția elevilor mei.” – spune Oana Otveș, Profesor de Istorie, participant în program.

 

Ce ne diferențiază?

În multe școli, profesorii debutanți sunt lăsați să se descurce singuri din prima zi. La Avenor, credem că profesorii buni se formează împreună, în comunități de practică.

Programul urmează formatul și standardele programelor de pregătire a profesorilor debutanți din Marea Britanie și cuprinde:

• Experiență într-o școală internațională – formare continuă la clasă;
• Activități de predare simultană împreună cu un profesor cu experiență; 
• Cultivarea abilităților necesare pentru crearea de resurse educaționale și planuri de lecție;
• Asistență la ore și feedback constant din partea mentorilor; 
• Posibilitatea de prelungire a activității educaționale în cadrul școlii și după încheierea programului.

La finalul celor doi ani, participanții pot aplica pentru o certificare internațională recunoscută în Marea Britanie, deschizând astfel drumul către o carieră globală în educație.

”Simt că, treptat, mi-am câștigat respectul elevilor – iar faptul că mulți dintre ei vin cu drag la orele de Geografie este, pentru mine, una dintre cele mai mari bucurii. Din când în când, primesc și mesaje de la părinți, care îmi spun cât de mult le plac copiilor lecțiile mele. 

Am început să simt că lecțiile mele devin tot mai vii și mai interesante, atât pentru elevi, cât și pentru mine 🙂 …

În esență, mesajul meu este unul de recunoștință – pentru tot sprijinul oferit profesorilor tineri și fără experiență. De prea multe ori, în anunțurile de angajare, vedem menționat că „experiența este obligatorie” – dar cum poți căpăta experiență dacă nimeni nu îți oferă o șansă? Vârsta de 24 de ani vine cu provocări pe care puțini le văd. Deși e o perioadă frumoasă a vieții, este și momentul în care simți că ești aruncat direct în mijlocul lucrurilor, fără prea mult sprijin sau pregătire.

Mă consider extrem de norocoasă că nu a trebuit să trec singură prin toate acestea.” – spune Cosmina Costache – profesor de Georgrafie, stagiar al programului Profesori pentru Profesori.

Cui se adresează programul?

Căutăm:

• Profesori pentru învățământul primar, dedicați și curioși;
• Profesori de Matematică, Economie, Informatică, Limba engleză și alte specializări pentru gimnaziu și liceu;
• Absolvenți sau studenți care au finalizat modulul psihopedagogic (nivel 1).

Mai multe detalii despre program și despre modalitatea de aplicare, se regăsesc AICI.

Unde se desfășoară programul?

Programul are loc în campusul Avenor College din București – un spațiu modern, dotat cu facilități de top, care susține colaborarea, creativitatea și dezvoltarea profesională. Este un mediu care provoacă și, în același timp, oferă sprijinul necesar pentru a construi o carieră solidă în educație.

***

Avenor College este o instituție educațională non-profit, o școală internațională bilingvă ancorată în cultura românească. 

Avenor College are dublă acreditare, atât în sistemul românesc (ARACIP) cât și în sistemul britanic, British School Overseas (BSO), reprezentând Department for Education (DfE) din Marea Britanie.

Co-creăm pentru fiecare dintre elevii noștri între 2 și 18 ani experiențe de învățare stimulante care le formează competențele pentru viitor. Viziunea noastră este să creăm un reper educațional pozitiv și inovativ în România.

Misiunea Avenor este să formeze liderii viitorului, provocându-i pe elevi să-și descopere calitățile și talentele, să-și creeze propriul traseu de învățare și să-și contureze propriul viitor. 

În educația timpurie, mediul joacă un rol esențial în formarea competențelor fundamentale ale copilului. De la autonomie și siguranță de sine, la abilități sociale, motrice și cognitive – toate pot fi cultivate în mod natural prin experiențe directe, autentice, în aer liber. 

La Grădinița Avenor, spațiul exterior este conceput ca un mediu de învățare integrat, în care fiecare element este gândit să susțină etapele de dezvoltare ale copilului. Aflăm mai multe despre cum spațiul exterior poate fi o resursă educațională care contribuie la dezvoltarea fizică, emoțională și socială a copiilor de vârstă preșcolară de la Cristina Farcaș – Deputy Head of Nursery (Cașin).

 

În ultimii ani, cei mai mulți copii se nasc și se dezvoltă în medii foarte controlate, din păcate, de multe ori hiperprotective: părinți sau bunici grijulii peste măsură, materiale și construcții „100% sigure”, nenumărate spații interioare de joacă, tot mai puține oportunități pentru ciclul încercare–greșeală–o nouă încercare, precum și o expunere excesivă la activități statice, considerate „mai sigure”, precum ecranele, televizorul sau fișele. Printre efectele acestor medii se numără deja, vizibil, apariția mai multor frici sau, la polul opus, un nivel scăzut de anticipare a pericolelor și a dimensiunilor spațiale, ezitarea în luarea deciziilor, frustrarea și stângăcia în gestionarea relațiilor cu ceilalți – ca să nu mai vorbim despre efectele sedentarismului.

La Grădinița Avenor, natura este o valoare care ne definește și este parte din soluția pe care filosofia noastră educațională o propune familiilor care ne încredințează copiii. Construirea curriculumului include elemente intenționate și structurate legate de pedagogia în afara sălii de clasă: tematici specifice, excursii, timp de învățare în aer liber, experiențe din viața reală etc.

Cel mai frecvent contact direct cu natura are loc zilnic, timp de cel puțin o oră, chiar în spațiul exterior atașat fiecărui sediu. Curtea noastră nu este doar un spațiu de joacă, ci este gândită cu atenție ca o sală de clasă sub cerul liber, unde joaca liberă – inclusiv cea care implică un dram de risc – sprijină dezvoltarea fizică, cognitivă, emoțională și socială.

Sistemul de joacă de tip role-play, cu tobogan, panouri de cățărare și zone senzoriale cu matematică și muzică, este un magnet pentru povești. Aici, doi copii pot deveni exploratori ai junglei, în timp ce alții lovesc cu bețele un panou care vibrează. Astfel, își dezvoltă motricitatea grosieră, gândirea logică, empatia și colaborarea. Adulții sunt atenți să-i supravegheze pe cei mai mici, însă o fac mereu cu tact, fără a interveni excesiv, lăsând spațiu pentru libertate de exprimare și creativitate.

Traseul de echilibru și aventură le oferă celor mici ocazia să-și depășească fricile și să-și dezvolte musculatura. E un loc unde își spun unii altora „Hai că poți!”, iar atunci când cineva cade, îl ajută să urce din nou. Sunt momente esențiale pentru construirea încrederii în sine și a rezilienței. Chiar și cei mai mici dintre ei, sub 3 ani, atent supravegheați de educatori, reușesc să se bucure de mici realizări.

Unul dintre cele mai îndrăgite elemente este tiroliana, destinată grupelor mari pentru uz independent, dar și celor mai mici, supravegheați individual de către adulți. Pe lângă râsetele care o însoțesc mereu, ea devine un exercițiu complex de coordonare, echilibru și curaj. Copiii decid singuri când se simt pregătiți să se dea, iar ceilalți îi încurajează sau îi așteaptă la capăt cu aplauze. Este un moment de autonomie personală, asumare a riscurilor și susținere între prieteni.

În Mud Kitchen sau în zona de Arts & Messy Play, joaca devine o explozie de creativitate. Copiii gătesc „ciorbe de noroi” pentru colegii lor sau pictează direct pe hârtie, pe mâini sau chiar pe pietre. Aceste momente încurajează exprimarea liberă, dezvoltarea motricității fine și o relație pozitivă cu greșeala – pentru că aici nu există „prea multă murdărie”, ci doar descoperiri.

Traseul senzorial barefoot le oferă celor mici o experiență tactilă completă – de la pietre netede la scoarță de copac sau nisip. Este un exercițiu excelent pentru conștientizarea propriului corp, reglarea emoțiilor și calmul interior. Adesea, copiii se amuză comparând senzațiile: „Aici înțeapă!”, „Aici e moale ca un nor!”.

În Căsuța piticilor, copiii negociază „cine e familia, cine vine în vizită”, dezvoltând vocabularul, regulile sociale și empatia. În același timp, bicicletele și mașinuțele sunt o sursă constantă de mișcare și autonomie – „Facem parcare aici?” „Hai să mergem la benzinărie!”. Astfel, se întăresc mușchii mari, se învață despre spațiu și viteză, dar și despre respectarea unor reguli comune.

Suntem mândri de modul în care am reușit să întâmpinăm cele mai multe dintre nevoile de dezvoltare ale copiilor de la 2 la 6 ani prin toate elementele aduse împreună în spațiul exterior al grădiniței noastre. Reușim astfel să formăm atât abilitățile esențiale vârstei, cât și să-i provocăm pe cei care pot și vor mai mult. Suntem pregătiți, în spiritul celor mai moderne tendințe educaționale outdoor, să răspundem specificului și neurodiversității noilor generații de copii.

În ultimele săptămâni, ministrul Educației, Daniel David, a adus în spațiul public una dintre cele mai lucide și oneste poziții referitoare la sistemul de evaluare din România. Spunea, așa:

„Nu este corect ca examenul de evaluare în clasa a VIII-a să acopere doar două materii și, pe baza celor două materii, să ai traiectoria de viață, de liceu, stabilită.”

Această observație deschide o discuție necesară și urgentă despre felul în care evaluăm elevii și despre cât de mult reflectă examenele parcursul lor real de învățare.

Diana Segărceanu, fondator Avenor College și lider educațional cu aproape două decenii de experiență, explică în articolul de mai jos despre cum funcționează, în practică, un sistem educațional care pune cu adevărat copilul în centrul său. Un sistem care privește evaluarea ca parte a procesului de învățare, nu ca un punct final, și care sprijină adolescenții să se dezvolte în ritmul lor, cu încredere și claritate.

 

Pentru mine, această declarație a fost mai mult decât binevenită. A fost semnalul că, în sfârșit, în fruntea educației avem o voce care cercetează, ascultă, înțelege și are curajul să spună lucrurilor pe nume. O voce academică, dar profund umană.

Cred că Daniel David este cel mai bun ministru al educației pe care l-am avut până acum – pentru că vede sistemul în ansamblu, dar nu uită niciodată impactul asupra fiecărui copil.

De ce nu funcționează Evaluarea Națională?

Ca om care conduce de aproape 20 de ani o școală, pot spune că Evaluarea Națională are două probleme mari:

🔹 Este superficială

Evaluează doar două discipline – română și matematică – ignorând complet celelalte competențe esențiale pe care un copil ar trebui să le dobândească până la finalul gimnaziului. Nu reflectă realitatea învățării și nici potențialul real al copilului.

🔹 Este o sursă de stres și traume

Pentru că această evaluare decide singură admiterea la liceu, pune o presiune enormă pe copiii de 14 ani și pe familiile lor. Devine un moment de anxietate colectivă, cu efecte pe termen lung asupra stimei de sine și a motivației pentru învățare.

Ministrul a descris acest fenomen foarte bine: „De Evaluarea Națională depinde viața ta și atunci părinții se adaptează la un sistem educațional distorsionat.”

Soluțiile există. Și funcționează.

La Avenor College, am căutat o alternativă. Pentru că am trăit direct, alături de elevi și părinți, efectele acestui sistem. Și pentru că știm că se poate altfel.

Elevii noștri susțin examenele IGCSE (International General Certificate of Secondary Education) la finalul învățământului general obligatoriu (la 16 ani). Este un model internațional, bine structurat, care evaluează elevii la cel puțin 8 discipline – inclusiv două materii vocaționale, alese de ei.

Este o evaluare riguroasă, dar echilibrată. Oferă o imagine clară a ceea ce știe și poate un copil, la o vârstă potrivită. Nu îl reduce la o notă. Nu îl definește prin două materii. Și – cel mai important – nu produce traume.

IGCSE încurajează cultura generală, gândirea critică, autonomia. Îi provoacă pe elevi să-și asume drumul lor, nu să învețe „pentru examen”.

Avem nevoie de o schimbare profundă în educația românească. Nu doar de reglaje fine.

Adevărul e că nu putem construi un sistem educațional relevant dacă nu ne uităm onest la ce nu funcționează. Iar Evaluarea Națională, așa cum este ea acum, este doar vârful icebergului.

„Evaluările naționale nu sunt suficient de informative. Nu poți promova opt competențe-cheie și să evaluezi doar două” spune Daniel David.

Este momentul să recunoaștem că problema este sistemică. Și că viitorul copiilor noștri nu poate aștepta.

Dacă vrem o educație mai echitabilă, mai profundă și mai umană, trebuie să avem curajul să schimbăm. Nu doar să ajustăm. Să învățăm din modelele care funcționează deja și să construim, împreună, o alternativă reală pentru toți copiii din România.

La clasele primare, învățarea devine cu adevărat valoroasă atunci când copiii înțeleg sensul a ceea ce fac. Când matematica iese din caiet și ajunge în mijlocul naturii, când copiii măsoară cu rigla plante și împart răsaduri în alveole, totul prinde sens. Grădina realizată de elevii claselor a 2-a și a 3-a a oferit un context de învățare autentic, în care conceptele matematice au putut fi exersate, aplicate și înțelese într-un mod concret, relevant și ancorat în realitate. Astfel, noțiuni care în mod obișnuit pot părea abstracte au căpătat sens și utilitate în experiența directă a copiilor.

Activitatea face parte din proiectul PACT pentru IMPACT, prin care școala noastră, selectată în cadrul apelului „Granturi pentru unitățile de învățământ pilot”, finanțat prin PNRR, își propune o transformare reală a felului în care este predată Matematica la ciclul primar.

Andreea Dumitrescu, profesor învățământ primar și expert grădină educațională în cadrul proiectului PACT pentru IMPACT, ne povestește cum a prins contur această grădină educațională și cum a fost transferată învățarea în curtea școlii.

 

Context

Învățarea nu trebuie să se limiteze doar la bănci și manuale. Apropierea timpurie a copilului de natură și de activități precum grădinăritul, reînvie primul și cel mai intuitiv mediu de învățare, unde explorarea directă și interacțiunea senzorială cultivă curiozitatea, înțelegerea și respectul pentru lumea vie.

Am început acest proiect în luna martie, la clasele a 2-a și a 3-a, pentru a încerca să demonstrăm cum activitățile practice de grădinărit pot fi integrate armonios în programa de Matematică, transformând concepte adesea abstracte în experiențe concrete și captivante pentru copii. Acest demers a adus matematica mai aproape de elevi într-un mod ludic și interactiv, bucurându-se de un real succes în rândul celor mici.

De ce Grădinărit și Matematică?

Pe lângă dezvoltarea unor competențe de bază, activitățile de grădinărit cultivă responsabilitatea și grija față de natură, înțelegerea importanței îngrijirii plantelor și dezvoltă abilități de observare și investigare. Însă, poate cel mai important aspect este modul în care grădinăritul a făcut matematica relevantă și distractivă. Prin intermediul pământului, a semințelor și plantelor, elevii au putut vedea și aplica direct ceea ce învățau la clasă.

Activitățile din grădină au fost gândite special pentru a acoperi o gamă variată de competențe matematice, adaptate nivelului claselor a 2-a și a 3-a. Elevii au avut ocazia să măsoare înălțimea plantelor și dimensiunea frunzelor folosind rigle. Aceste măsurători au fost apoi înregistrate săptămânal într-un calendar sau tabel, permițându-le să observe și să reprezinte date despre creșterea plantelor. Această activitate simplă a consolidat nu doar abilitățile de măsurare, ci și pe cele de colectare și organizare a datelor.

Grădinăritul a oferit numeroase contexte pentru aplicarea operațiilor de bază. Plantarea semințelor în alveole a implicat aplicarea noțiunilor de înmulțire pentru a calcula numărul total de plante dintr-o alveolă sau dintr-un anumit număr de celule. De asemenea, au existat probleme care au necesitat operații de împărțire, cum ar fi calcularea numărului de ghivece necesare pentru a planta un anumit număr de plante, distribuindu-le în mod egal sau împărțirea florilor de diverse tipuri în mod egal în cauciucuri folosite pe post de jardiniere. O aplicație practică a fost și exercițiul de bugetare, în care elevii au calculat câte răsaduri se pot cumpăra cu o sumă dată, pe baza prețurilor per alveolă sau au propus variante de achiziție pentru materialele necesare măririi grădinii școlii cu un buget fix. Conceptul de fracție a devenit concret prin împărțirea spațiilor de plantare. Elevii au împărțit cauciucuri sau suprafețe dintr-o grădină în părți egale și au desenat plante care să reprezinte fracții simple precum ½, ¼, ¾, ⅜, ⅖ și ⅓. Această abordare vizuală și practică a facilitat înțelegerea noțiunilor de fracție și proporție. Grădina a oferit un cadru excelent și pentru explorarea formelor geometrice. 

Proiectul a demonstrat că integrarea grădinăritului în Matematică nu este doar posibilă, ci și extrem de benefică. Elevii au fost activ implicați, curioși și dornici să învețe. Prin măsurarea creșterii plantelor, calcularea necesarului de resurse sau planificarea spațiilor de plantare, conceptele matematice au căpătat sens și relevanță directă. Abilitățile de rezolvare a problemelor au fost stimulate prin scenarii reale din grădină, iar discuțiile cu colegii au încurajat comunicarea matematică.          

În concluzie, grădinăritul educativ s-a dovedit a fi o metodă inovatoare și eficientă de predare și învățare a Matematicii pentru elevii claselor a 2-a și a 3-a. Combinația dintre activitățile practice în natură și aplicarea conceptelor matematice a creat un mediu de învățare stimulant, contribuind la dezvoltarea armonioasă a elevilor pe multiple planuri.  În plus, întreaga comunitate școlară, de la cei mai mici la cei mai mari, beneficiază de frumusețea grădinii și o admiră zilnic, transformând spațiul într-o sursă de inspirație și bucurie pentru toți.

 

Școala de Vară Avenor este un program de educație non-formală în limba engleză care are ca punct central experiența pe care o oferă copilului.

Anul acesta, în perioada 30 iunie – 11 iulie, Avenor College își propune să le ofere copiilor cu vârste de la 10 la 13 ani un program de vară care îi va conecta cu scenarii din viața reală, sub tema “In Real Life”, prin care, vor descoperi perspective complexe asupra lumii din jur. Experiențele vor avea loc în București și împrejurimile Greenfield, motivându-i să își dezvolte abilități de viață esențiale pentru a face față viitoarei vieți de adulți.

Vă invităm să aflați de la Andrei Dăscălescu, Coordonator Educațional al Avenor Summer School pentru clasele de gimnaziu mai multe detalii despre cum este gândit programul de vară dedicat copiilor cu vârste între 10 și 13 ani.

Care este tema Școlii de Vară din acest an și ce surprize îi așteaptă pe participanți?

Tema ediției din acest an este „World Explorers: Through Greek Eyes”, o călătorie captivantă în fascinanta lume a Greciei Antice. Am creat un program dinamic, care îmbină explorarea urbană cu activități educative interactive, oferindu-le elevilor o experiență de învățare inedită.

Participanții vor avea ocazia să devină adevărați exploratori, descoperind orașul prin activități tematice, rezolvând provocări și luând decizii care le vor influența parcursul într-o aventură interactivă. La final, programul va culmina cu un eveniment epic, unde elevii își vor prezenta propriul oraș antic reconstruit, aplicând cunoștințele și abilitățile dezvoltate pe parcursul experienței.

Cum a fost conceput programul din acest an pentru a oferi copiilor cu vârste între 10 și 13 ani o experiență de neuitat?

Programul din acest an este structurat în două părți:

Dimineața – explorări urbane, plimbări cu transportul public, vânători de comori, vizite la muzee și interacțiuni cu localnicii.

După-amiaza – cluburi de știință, dezbateri, sesiuni de storytelling și activități creative menite să aprofundeze tematica greacă.

Cele două săptămâni ale programului sunt gândite ca două mari provocări, care îi vor implica activ pe elevi:

Săptămâna 1 (30 iunie – 4 iulie): The Talos Challenge – Elevii vor avea misiunea de a-l reconstrui pe miticul Talos pentru a o învinge pe Eris, zeița discordiei. Pe parcurs, vor explora orașul, vor aduna componente esențiale, vor aplica concepte științifice și vor rezolva puzzle-uri. Această săptămână include și o excursie la Adamclisi, unde elevii vor descoperi indicii importante pentru construirea lui Talos.

Săptămâna 2 (7 – 11 iulie): Rebuilding an Ancient City – Elevii vor trebui să reconstruiască un oraș antic abandonat, luând decizii strategice alături de Athena sau Ares. Vor dezbate planificarea urbană, vor colecta resurse și vor explora diverse aspecte ale vieții din Grecia Antică, de la arhitectură și organizare socială, până la mitologie și strategie militară. Prin această provocare, își vor dezvolta abilități de colaborare și gândire critică, învățând în același timp despre importanța alegerilor lor.

Care sunt cele mai valoroase aspecte ale programului și ce beneficii le aduce copiilor participarea la Școala de Vară?

Școala de Vară le oferă copiilor mult mai mult decât o simplă vacanță educativă. Prin explorare activă și provocări interactive, elevii:

• Își întăresc gândirea critică și capacitatea de a lua decizii strategice.
• Își aplică cunoștințele interdisciplinare într-un mod practic și captivant.
• Învață să colaboreze și să comunice eficient.
• Se familiarizează cu explorarea urbană și interacțiunea cu comunitatea.
• Se distrează și trăiesc o vară memorabilă, dezvoltându-și creativitatea și curiozitatea.

Prin combinarea mitologiei, a explorării urbane și a învățării active, acest program le oferă participanților nu doar cunoștințe, ci și o experiență de neuitat, plină de aventură și descoperiri.

Educația de calitate începe cu profesori care învață continuu. Într-un sistem în care transformarea școlii este o necesitate, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice devine o prioritate. Profesorii care își cultivă permanent competențele, care reflectează critic asupra practicii lor și caută inspirație în dialogul cu alți profesioniști sunt cei care pot modela cu adevărat parcursul educațional al elevilor.

În acest context, Festivalul DataMathLab este mai mult decât un eveniment dedicat predării matematicii – este o platformă de învățare, schimb de idei și construire a unei comunități profesionale autentice. Pentru al doilea an consecutiv, Avenor sprijină organizarea acestui festival, care va reuni, pe 28 și 29 iunie la Brașov, peste 150 de profesori de matematică din toată țara, alături de invitați internaționali de prestigiu precum dr. James Tanton și dr. Alf Coles.

Ne bucurăm că doi profesori Avenor vor susține un atelier în cadrul festivalului, continuând colaborarea cu Aspire Teachers și contribuind activ la dezvoltarea comunității de practică DataMathLab.

Ce înseamnă acest festival pentru profesorii participanți? Ce pot descoperi și cum le influențează parcursul profesional? Aflați răspunsurile chiar de la Mihaela Ancuța, Mathematics Curriculum Leader la Avenor, în interviul de mai jos.

 

Festivalul DataMath Lab este un eveniment care reunește profesori pasionați de predarea matematicii. Ce te-a atras să participi și ce aștepți de la această ediție?

Am participat încă de anul trecut la Festivalul DataMath Lab, în calitate de participant, cu dorința de a cunoaște mai bine echipa cu care urma să colaborez în anul școlar următor, ca formator. Voiam să înțeleg ce stă în spatele programului, care este viziunea lui, ce obiective urmărește și cum arată, în mod concret, comunitatea din jurul său. 

M-a impresionat organizarea impecabilă, atenția la detalii și energia pozitivă a oamenilor care coordonează acest program. Agenda festivalului a fost intensă și variată: ateliere în școală, în curtea școlii, alături de elevii voluntari, discutii pe diverse teme.  Am fost cu adevărat emoționată să-i ascult pe beneficiarii programului de anul trecut. Vorbeau sincer, cu bucurie și recunoștință, despre experiența lor. 

UN EVENIMENT CARE ADUCE PROFESORI ȘI IDEI LAOLALTĂ 

Participarea mea la ediția de anul acesta vine firesc, după un an școlar petrecut alături de cursanții cursului DataMathLab din București. Nu vreau să lipsesc de la un moment atât de important, care nu doar încheie o etapă, ci deschide una nouă, pentru noi generații de participanți și, poate, chiar pentru noi formatori. 

Sunt deosebit de entuziasmată de invitații de la această ediție și bucuroasă că, împreună cu colega mea, Dr. Daniela Vasile, vom susține un atelier dedicat profesorilor. Aștept cu drag momentele de conectare cu colegi din toată țara și sper ca la festival să participe și cât mai mulți studenți, viitori profesori, să ne cunoaștem si să lucrăm împreună in cele doua zile.

Prezența unor invitați internaționali ca James Tanton și Alf Coles aduce un plus evenimentului. Ce speri să înveți de la ei?

Întrebarea aceasta îmi amintește de un moment special din primul an de facultate. Era prima zi de cursuri, când în amfiteatru a intrat un domn care a scris pe tablă: C. Niță. Am rămas nemișcată, era chiar autorul unor culegeri din care rezolvasem sute de probleme în liceu. Bucuria și emoția de a-l vedea în realitate, de a ști că urma să învăț direct de la el, au fost de neuitat. Și nu a fost singurul profesor pe care l-am cunoscut în felul acesta. 

ÎNTÂLNIRE CU MODELE INSPIRAȚIONALE ÎN EDUCAȚIE

Acum, simt că trăiesc un moment similar. Urmează să-i întâlnesc pe James Tanton și Alf Coles, două nume importante ale matematicii contemporane și ale educației matematice. De data aceasta, însă, nu mă uit doar cu admirație la numele lor, ci voi fi atentă la cum predau, cum comunică, cum structurează un mesaj și captează atenția publicului. Sunt profesori care nu doar știu matematică, ci știu să o transmită cu pasiune, claritate și bucurie. 

UN MESAJ PENTRU CEI CARE SUNT LA PRIMA PARTICIPARE

Ce mesaj ai pentru profesorii care nu au mai participat la astfel de evenimente, dar ar putea fi curioși să vină la Festivalul DataMath Lab?

Le-aș spune profesorilor care nu au mai participat la astfel de evenimente să își aleagă un coleg sau o colegă dragă din școală, să blocheze cele două zile în calendar și să vină cu inima deschisă. Festivalul DataMath Lab este o oportunitate excelentă de a te conecta cu profesori pasionați din toată țara, de a schimba idei, de a învăța din experiențele altora și de a pleca acasă inspirat. 

Sunt convinsă că fiecare participant va pleca de acolo cu cel puțin câteva idei concrete de aplicat cu elevii și cu teme de reflecție sau discuție pentru colegii din cancelarie. În plus, festivalul are loc la Brașov, un oraș deosebit, plin de istorie și farmec, iar după-amiaza de sâmbătă e perfectă pentru o plimbare prin centrul vechi și pentru continuarea discuțiilor începute la ateliere.

 

Cunoști o parte din comunitatea Aspire Teachers de la cursul DataMathLab în cadrul căruia ai fost formator. Ce ai învățat tu, ca profesor, din această experiență?

PUTEREA COMUNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚARE

Anul acesta am avut bucuria de a fi formator în programul DataMathLab, organizat de Aspire Teachers. A fost o experiență intensă și valoroasă, desfășurată în paralel în trei centre din țară – eu am coordonat centrul din București, alături de colega mea, Dr. Daniela Vasile. Am lucrat cu 50 de profesori de matematică din școli publice, în sesiuni lunare față în față, ateliere online și activități asincrone.

Pentru mine, ca profesor, a fost o oportunitate de învățare profundă și de reflecție asupra propriei practici. Am avut ocazia să privesc predarea din perspective noi, să-mi consolidez convingerile și, în același timp, să-mi pun întrebări esențiale despre ce înseamnă o lecție relevantă și eficientă. Am descoperit idei valoroase, am învățat din experiențele colegilor din sistemul public și am simțit că fac parte dintr-o comunitate de profesioniști dedicați, care caută să aducă schimbare în educație.

Pe plan personal, am descoperit cât de valoroasă este munca în echipă. Colaborarea cu Daniela m-a învățat puterea co-creării și armonia unei echipe bine sudate, în care comunicarea și susținerea reciprocă fac diferența.

 

Cum e să lucrezi cu profesori, nu cu elevi? Ce ți-a schimbat această experiență în propria practică la clasă?

PRINCIPII COMUNE ÎN LUCRUL CU ELEVII ȘI PROFESORII

Nu am simțit o diferență foarte mare între a lucra cu elevi și a lucra cu profesori. Atunci când mă aflu în fața unui grup, indiferent de vârstă, mă ghidez după aceleași principii simple și clare, de la care nu mă abat: îmi propun să valorific fiecare persoană din grup, fiecare răspuns, să încurajez participarea tuturor, să-i fac pe cei din fața mea să se simtă văzuți, apreciați, importanți și valoroși. Îmi doresc întotdeauna ca discuțiile și activitățile să fie conduse cu seriozitate și responsabilitate, dar și într-un cadru cald, deschis, în care oamenii se simt în siguranță să contribuie. Îmi plac lucrurile bine organizate, cu structură și claritate,  nu ca o formă de rigiditate, ci ca o premisă pentru libertate, comunicare eficientă și timp bine folosit pentru toți cei implicați. Această experiență de lucru cu adulți mi-a confirmat cât de universale sunt unele nevoi și principii educaționale. Și, în mod natural, toate aceste lecții le-am adus cu mine și înapoi la clasă, în lucrul cu elevii.

 

Care sunt cele mai mari nevoi ale profesorilor de matematică din România, așa cum le-ai simțit tu în interacțiunile cu ei?

NEVOIA PROFESORILOR DE  A ASCULTA ȘI A ÎMPĂRTĂȘI POVEȘTI REALE

Cred că una dintre cele mai mari nevoi ale profesorilor de matematică din România este conectarea autentică cu alți profesori, prin povești reale, împărtășite cu sinceritate. Am observat, în interacțiunile noastre cu ei, cât de mult le place să asculte exemple concrete din viața de la clasă, situații trăite de noi, provocările pe care le-am depășit. In cadrul cursurilor de formare, momentele cele mai vii și mai valoroase au fost acelea în care am făcut o paranteză și am povestit „din teren”. 

Am simțit cum se relaxau, cum prindeau energie și încredere atunci când descopereau că și alții trec prin lucruri similare și găsesc soluții creative. Profesorii vor să afle ce fac și cum fac alți colegi, în alte școli, în alte contexte. De la teme precum relaționarea cu elevii, planificarea activităților în echipă, folosirea resurselor, până la cum oferim feedback, toate sunt de interes, dacă vin însoțite de experiențe reale. Inteligența artificială poate răspunde la orice întrebare teoretică despre educație. Dar poveștile trăite, spuse cu pasiune de profesori pentru profesori, sunt de neînlocuit. Pentru mine, această nevoie de dialog viu, autentic, uman între oameni pasionați de educație este una dintre cele mai profunde și valoroase.

 

De ce e important ca profesorii să caute permanent contexte de învățare și formare? Ce riscăm dacă nu o facem?

CUM GĂSIM ”VITAMINE PROFESIONALE”

Când mă gândesc la importanța formării continue, mă gândesc în primul rând la mine. Fiecare conferință la care particip, fiecare curs pe care îl urmez îmi aduce mult mai mult decât informație, mă conectează cu oameni, cu profesori ca mine, mă încarcă de energie, o emoție pozitivă care se simte clar când mă întorc la clasă. Mă umple de chef de lucru, de inspirație, de idei pe care abia aștept să le pun în practică. Uneori primesc confirmări că sunt pe drumul cel bun, alteori descopăr un nou instrument, o carte valoroasă, un interviu, o cercetare sau o metodă interesantă de lucru cu elevii. 

Toate acestea sunt ca niște „vitamine profesionale”, mă ajută să mă simt ancorată în realitatea educațională, să cresc, să am subiecte de discuție cu colegii mei și, de ce nu, să devin eu însămi o sursă de inspirație pentru alții. Dacă nu căutăm astfel de contexte, riscăm să ne plafonăm, să ne pierdem entuziasmul, curiozitatea, sentimentul de comunitate profesională. Și, poate cel mai trist, riscăm să pierdem contactul cu ceea ce este viu și actual în educație. De aceea, cred cu tărie că formarea continuă nu e un lux sau o obligație, e o necesitate firească pentru a rămâne conectați, vii și relevanți în meseria noastră.

 

Festivalul DataMathLab are loc în perioada 28 și 29 iunie 2025 la Brașov și este organizat de asociația Aspire Teachers. Detalii despre eveniment și despre modalitatea de înscriere se regăsesc pe pagina de prezentare a festivalului.

Organizarea sesiunii de examene este, pentru orice școală, un moment de maximă importanță. La Avenor, însă, acest proces merge dincolo de rigurozitatea obișnuită – este o desfășurare amplă de eforturi coordonate, planificare minuțioasă și respectarea fidelă a standardelor internaționale.

Pentru a înțelege mai bine ce presupune, pas cu pas, organizarea unei sesiuni de examene – de la primele pregătiri, care încep cu luni înainte, până la ziua în care elevii intră în sală – am stat de vorbă cu Luminița Susanu, Student Programmes Manager and Examinations Officer. Cu profesionalismul și rigoarea care o caracterizează, Luminița ne invită în articolul de mai jos să descoperim culisele unuia dintre cele mai complexe și importante procese din viața școlii.

 

Liniștea din sălile de examen ascunde luni întregi de muncă atent coordonată

La Avenor, organizarea unei sesiuni de examene internaționale este un proces de durată, desfășurat cu minuțiozitate, rigurozitate și o grijă constantă pentru elevi – ca totul să funcționeze perfect într-un moment cu miză mare.

Totul începe în noiembrie, odată cu primirea calendarelor oficiale de la Cambridge International (CIE) și AQA. Acestea sunt adaptate realității școlii, validate de conducerea academică, iar ulterior elevii și părinții primesc toate informațiile necesare.

În ianuarie și februarie are loc o etapă esențială – înscrierea oficială a elevilor. Fiecare opțiune este verificată cu maximă atenție – o greșeală, oricât de mică, poate avea consecințe semnificative.

Martie aduce cu sine generarea calendarelor finale, alocarea sălilor și pregătirea materialelor. În paralel, echipa logistică și profesorii se asigură că fiecare detaliu este pus la punct.

În aprilie, elevii participă la sesiuni de informare cu privire la regulile de examen, iar supraveghetorii – printre care se numără și părinți voluntari – sunt instruiți pentru a respecta cerințele stricte ale comisiilor internaționale.

Apoi, în mai și iunie, examenele se desfășoară într-un ritm intens, sub proceduri clare, menite să asigure corectitudinea și siguranța întregului proces.

Examenele susținute de elevii Avenor

Evaluările externe la Avenor încep din clasa a 8-a, cu examenul Cambridge Checkpoint la matematică – un test diagnostic valoros, care are rolul de a indica nivelul elevilor și dacă ei sunt pregătiți pentru etapa academică următoare. În clasa a 9-a, elevii susțin Cambridge IGCSE English as a Second Language, care le dezvoltă abilitățile lingvistice și îi familiarizează cu structura și cerințele examenelor Cambridge viitoare. 

Examinarea International General Certificate of Secondary Education (IGCSE) este susținută în clasa a 10-a, după un program cuprinzător de doi ani și presupune examene la mai multe materii. Traseul continuă în clasele a 11-a și a 12-a cu examenele A Level – în două etape, AS și A2.

AS sunt examenele susținute în clasa a 11-a, care reprezintă prima jumătate a calificării A Level și la care, de obicei, elevii aleg 3–4 materii pentru examinare. În clasa a 12-a, elevii finalizează programul A Level, recunoscut pe scară largă pentru admiterea la universități din întreaga lume. Acest examen aprofundează cunoștințele de specialitate și abilitățile academice. Materiile sunt, de regulă, aceleași ca la nivelul AS, continuate la un nivel mai avansat, A2. Evaluările constau în principal în examene scrise, completate, după caz, de proiecte sau probe practice.

Toate aceste examene implică o logistică detaliată: de la simulări în condiții reale, până la securizarea materialelor și pregătirea spațiilor conform standardelor internaționale.

Rigoare procedurală, recunoscută oficial

Respectarea regulilor impuse de Cambridge și AQA este un angajament asumat de întreaga echipă Avenor. Fiecare etapă este documentată, verificată și auditată. În această sesiune de examene, Avenor a fost inspectat de ambele comisii.

În urma inspecției Cambridge, care a avut loc în campus, am obținut cel mai înalt calificativ – Completely Satisfactory, iar inspectorii AQA au avut doar cuvinte de apreciere despre modul în care sesiunea de examinare a fost organizată: profesionalism, organizare impecabilă, fără nicio recomandare de îmbunătățire. 

Aceste recunoașteri oficiale ne onorează și ne motivează.

Părinții – parteneri în proces

De patru ani, părinții Avenor sunt invitați să se alăture ca supraveghetori în timpul examenelor. În fiecare an, peste 40 de părinți aleg să participe și să ne sprijine în acest proces complex, care implică numeroase resurse. Este o contribuție voluntară care spune mult despre spiritul comunității noastre și ne bucură când vedem mesaje de apreciere și de susținere ca cel de mai jos:

„Dragi părinți,

Vreau să împărtășesc cu voi o experiență pe care am avut-o anul trecut, când, din curiozitate, am acceptat invitația școlii de a fi supraveghetor la examene. Am fost la examenele de Matematică, Spaniolă și Istorie, în clase diferite de liceu. Am fost absolut fascinată de organizare și de cât de bine pregătiți și disciplinați erau elevii. În concluzie, dacă aveți o oră și jumătate liberă sau puteți găsi puțin timp în programul vostru, vă recomand din suflet să vă acordați acest moment de liniște și introspecție — merită pe deplin!”

Pentru părinți, experiența aduce o perspectivă nouă asupra vieții de licean și a provocărilor reale pe care le implică susținerea examenelor internaționale. Aceștia sunt impresionați de calmul și concentrarea elevilor, de nivelul ridicat de organizare și de oportunitatea de a fi martori direcți ai atmosferei din timpul examenelor. Pentru elevi, prezența părinților supraveghetori, chiar dacă nu sunt proprii părinți, poate avea un efect liniștitor – aduce un sentiment de comunitate și sprijin într-un moment care este stresant.

Examenul – un exercițiu de învățare și încredere

Dincolo de testarea cunoștințelor, examenele internaționale sunt exerciții valoroase de autonomie, responsabilitate și gestionare a emoțiilor. La Avenor, le tratăm cu seriozitate, nu doar ca pe o finalitate, ci ca pe o parte integrantă a formării fiecărui elev – și o punte solidă către succesul academic viitor.

În educația timpurie, cele mai profunde și durabile achiziții nu vin doar din ceea ce copiii aud sau văd, ci mai ales din ceea ce simt, explorează și trăiesc cu toate simțurile. La Avenor, credem că aceste experiențe multisenzoriale stau la baza unei învățări autentice, care îi ajută pe copii să înțeleagă lumea în care cresc.

Despre importanța acestor experiențe senzoriale și despre cum le integrăm în activitățile zilnice de la grădiniță ne povestește mai multe Tania Răduță, Deputy Head of Nursery (Greenfield) și Academic Learning Lead Nursery.

 

Acum câțiva ani, am participat la un atelier care a început cu un exercițiu simplu, dar foarte sugestiv. Fiecare participant a fost invitat să se gândească la un singur cuvânt: portocală. Mai întâi, ne-am imaginat-o. Apoi am privit una adevărată. La final, am gustat-o.

Primele cuvinte care ne-au venit în minte au fost cele evidente – portocaliu, rotund, suc, coajă, proaspăt. Dar curând au apărut și altele, mai personale – amintiri, Crăciun, familie, tradiții. Un simplu fruct a devenit o poartă către emoții, către amintiri și sensuri profunde.

Acest exercițiu mi-a întărit convingerea că experiențele senzoriale sunt extrem de valoroase – nu doar pentru noi, adulții, ci mai ales pentru copiii mici, care învață și se descoperă pe ei înșiși prin fiecare simț activat.

La universitate, am învățat despre teoria dezvoltării cognitive a lui Jean Piaget. El explică foarte clar de ce experiențele senzoriale sunt esențiale în primii ani de viață. Între 0 și 2 ani, copiii învață despre lume prin acțiuni fizice și simțuri. Între 2 și 7 ani, încep să folosească limbajul și simbolurile, dar aceste idei abstracte încă au nevoie de un suport concret, ușor de simțit și explorat.

Pe scurt, copiii învață făcând, atingând, gustând, mirosind, testând. Prin aceste interacțiuni directe cu mediul, își construiesc primele „hărți mentale” despre cum funcționează lumea.

Și știința vine în sprijinul acestor idei. Studiile din neuroștiințe arată că mirosul și gustul sunt strâns legate de centrele din creier responsabile de emoții și memorie. De aceea, o simplă aromă ne poate duce instantaneu înapoi într-un moment special din copilărie.

Pentru cei mici, asta înseamnă că activitățile senzoriale nu doar le stimulează curiozitatea, ci îi ajută și să înțeleagă, să simtă, să rețină. Atunci când învățarea implică mai multe simțuri, ea devine mai profundă și mai durabilă.

La Avenor, credem cu tărie că învățarea profundă se construiește pe baza explorării senzoriale. Ne propunem să le oferim copiilor experiențe care îmbină emoția cu descoperirea, jocul cu înțelegerea, curiozitatea cu bucuria. Sunt acele momente care rămân – cele care îi ajută să-și construiască o relație autentică cu ceea ce învață.

Când un copil frământă plastilina cu degetele, ascultă sunetul ploii care cade în bălți sau urmărește ritmul unei povești, el își activează creierul într-un mod complet și complex. Nu este doar joacă – este învățare autentică, trăită, cu impact pe termen lung.

Experiențele senzoriale susțin:

• Dezvoltarea limbajului, prin descrierea culorilor, texturilor și gusturilor;
• Dezvoltarea emoțională, prin conectarea experiențelor cu emoțiile;
• Formarea memoriei, prin implicarea mai multor canale senzoriale;
• Dezvoltarea cognitivă, prin explorare, testare și gândire logică.

La grădinița Avenor, avem grijă ca toate aceste dimensiuni să fie prezente în activitățile noastre. Iată câteva exemple:

• Tăvi senzoriale cu obiecte din natură, pe care copiii le pot explora prin atingere și miros;
• Clubul de gătit, unde cei mici măsoară, amestecă și gustă diverse ingrediente;
• Plimbările de tip „listening walk”, care dezvoltă atenția auditivă și vocabularul descriptiv;
• Colaje și artă tactilă pentru dezvoltarea motricității fine și a creativității;
• Joaca cu plastilină parfumată, nisip și apă – activități care calmează, dar care în același timp antrenează învățarea.

Poate că par lucruri simple, dar în spatele fiecărei activități stă o intenție educațională clară. Fiecare experiență este gândită astfel încât să răspundă nevoilor de dezvoltare ale copiilor și să le ofere un context de învățare autentic, cu sens pentru ei.

Ca educatori, misiunea noastră nu este doar să le oferim informații, ci să-i ajutăm să trăiască și să simtă ceea ce învață. Să transforme cunoașterea în experiență.

La Avenor, credem că învățarea care pornește de la simțuri devine personală, emoțională și profundă. Este genul de învățare care rămâne cu un copil toată viața – și exact asta ne dorim să oferim în fiecare

La Avenor, credem că educația nu înseamnă doar predare în sala de clasă, ci o experiență completă care ajută copiii să se descopere, să își exploreze interesele și să își formeze abilități esențiale pentru viață. De aceea, activitățile co-curriculare joacă un rol esențial în filozofia noastră educațională, fiind atent integrate în parcursul fiecărui copil, de la grădiniță până la liceu.

La grădinița Avenor, această abordare începe încă din primii ani, într-un mod adaptat vârstei și nevoilor fiecărui copil. Cristina Farcaș – Deputy Head of Nursery (Cașin) și Silvana Sofian – Coordonator Cluburi ne oferă o privire detaliată asupra modului în care activitățile co-curriculare sunt gândite și implementate în această etapă timpurie a educației, subliniind de ce e important ca descoperirea pasiunilor să se facă devreme. 

De asemenea, credem că educația de calitate începe cu oportunități bogate și variate de explorare. Oferta noastră co-curriculară este gândită special pentru a completa parcursul educațional de bază și pentru a sprijini dezvoltarea fiecărui copil în ritmul său unic, ajutându-l să își descopere pasiunile și să își modeleze abilitățile care îi vor susține viitorul.

De ce sunt importante activitățile co-curriculare la vârsta preșcolară?

În primii ani de viață, creierul copilului are o plasticitate extraordinară. Fiecare experiență, fiecare interacțiune și fiecare provocare contribuie la dezvoltarea conexiunilor neuronale esențiale pentru învățare, creativitate și adaptabilitate. De aceea, la Avenor, considerăm activitățile co-curriculare nu ca un „extra”, ci ca o parte fundamentală a procesului educațional, ele fiind o extensie a curriculumului principal precum și o oportunitate de a completa profilul elevului Avenor.

Prin cluburi de sport, artă, muzică, robotică sau mindfulness, copiii nu doar că își dezvoltă noi competențe, dar își întăresc și funcțiile executive – atenția, memoria de lucru, autocontrolul – toate esențiale pentru succesul școlar ulterior și pentru viața de adult.

Cum alegem activitățile co-curriculare?

Oferta noastră este construită atent, ținând cont de nevoile de dezvoltare ale copiilor de vârstă preșcolară, de interesele lor naturale, dar și de tendințele actuale în educație timpurie. Fiecare propunere are în spate un „de ce” educațional clar: să dezvoltăm talente, să construim reziliență, să antrenăm gândirea critică sau să cultivăm exprimarea emoțională.

Modalitatea de alegere a cluburilor ține cont de mai multe criterii – vârsta, interese și nevoile copilului sunt doar câteva dintre ele.

La vârstele foarte mici, până în 4 ani, este prioritară mai degrabă odihna, așa că recomandăm grijă la specificul fiecărui copil și alegerea unui număr mai mic de activități co-curriculare (maxim 3 pe săptămână) cu durată redusă (cca 30 minute). Îndată ce corpul este pregătit pentru o dinamică mai alertă putem crește considerabil numărul de activități co-curriculare, din nou, cu atenție la specificul fiecărui copil

La vârste fragede e posibil să nu putem intui atât de bine care sunt interesele copilului, așa că vom face alegeri în funcție de ariile primare de dezvoltare, dar și de felul în care am observat că îi place copilului să se joace mai mult. Îndată ce încep să apară preferințe și opțiuni, alegerea cluburilor este recomandat să se facă împreună cu copilul, consultându-l și ascultându-l. Bucuria de a descoperi împreună, părinte și copil, noi talente și zone de interes, aduce calitate în relația cu părinții și încredere în sine.

Un alt aspect foarte important este parteneriatul părinți-educatori, care ajută întotdeauna pentru a avea un echilibru între dorințe și nevoi de îmbunătățire în dezvoltare în funcție de vârstă. De aceea încurajăm să aibă loc și o consultare cu educatorii atunci când se face alegerea cluburilor.

Cum sprijinim copiii să aibă experiențe relevante?

În fiecare activitate co-curriculară, educatorii și profesorii noștri sunt ghizi atenți, care adaptează constant provocările la nivelul de dezvoltare și interesele copiilor. Relevanța activităților pentru copii este cu atât mai ridicată cu cât procesul educativ este prioritizat în fața rezultatului. De exemplu, la clubul de robotică, nu ne dorim doar să asamblăm roboți: vrem ca cei mici să învețe să gândească logic, să rezolve probleme și să persevereze. La clubul de artă, nu ne interesează „produsul final”, ci procesul de creație liberă și exprimarea emoțiilor.

Un alt element important este adaptarea nivelului de complexitate și a duratei cluburilor în funcție de vârstă, spațiu și mai ales ziua și ora de desfășurare. Niciodată un club STEM nu va avea impactul dorit într-o zi de vineri la ora 16.00, așa cum întotdeauna un club de mindfulness ajută la final de program. 

Ce impact are această abordare?

Prin varietatea și calitatea activităților co-curriculare, copiii de la Avenor Nursery au ocazia să experimenteze, să greșească, să reușească și să se descopere pe sine într-un mediu sigur și stimulant. Astfel, ei încep să își construiască nu doar cunoștințele, ci și pasiunile, vocațiile și o bază solidă pentru un traseu educațional personalizat și autentic.

Într-o lume în care carierele viitorului nici nu au fost încă inventate, credem că această abilitate de a explora, de a se adapta și de a învăța continuu este cel mai prețios dar pe care îl putem oferi copiilor noștri.