Mulți părinți au aceeași senzație când își întreabă copiii cum a fost la școală: o zi plină, multă informație, multe materii, dar prea puțin timp pentru a aprofunda cu adevărat ceva.

Orele se succed rapid, clopoțelul întrerupe uneori exact momentul în care discuția devine interesantă, iar copiii trec rapid de la matematică la literatură, apoi la biologie și limbi străine, într-un ritm care lasă puțin spațiu pentru reflecție, întrebări sau explorare reală.

Pornind de la această realitate, Avenor College va introduce, începând cu septembrie 2026, sesiuni de învățare de 90 de minute pentru elevii de gimnaziu și liceu.

De ce modelul clasic al orelor de 50 de minute începe să fie depășit

Schimbarea nu înseamnă „mai multă școală” și nici lecții mai lungi în forma clasică pe care o știm cu toții. Ideea din spatele noului program este una simplă: copiii au nevoie de timp pentru a înțelege profund, pentru a pune întrebări, pentru a face conexiuni și pentru a aplica ceea ce învață.

„Dacă vrem ca elevii să își dezvolte gândirea critică, capacitatea de analiză și autonomia, atunci trebuie să le oferim și cadrul necesar pentru asta. Învățarea profundă nu se întâmplă pe fugă”, explică Dana Papadima, Director Educațional la Avenor College.

Într-un interval mai lung, profesorii pot construi experiențe de învățare mai naturale și mai apropiate de felul în care învățăm, de fapt, în viața reală. Există timp pentru explicații, pentru lucru în echipă, pentru dezbateri, pentru exerciții practice, pentru greșeli și feedback.

„Uneori, cele mai valoroase momente dintr-o lecție apar după ce elevii au avut timp să se așeze în subiect, să își formuleze propriile întrebări și să înceapă să gândească în profunzime”, spune Dana Papadima.

Modelul este deja prezent de mulți ani în numeroase școli internaționale, unde organizarea timpului în sesiuni mai lungi de învățare face parte din practica obișnuită, mai ales în gimnaziu și liceu.

Richard Thomason, Head of Secondary School la Avenor College, spune că discuția despre timpul de învățare este una tot mai importantă la nivel internațional.

„În multe sisteme internaționale, intervalele de învățare mai lungi de 50 de minute sunt deja parte din practica obișnuită. Nu vorbim despre o tendință experimentală, ci despre o preocupare veche legată de modul în care folosim timpul astfel încât să susținem învățarea profundă, nu doar parcurgerea rapidă a conținutului”, explică acesta.

El face referire la cercetări internaționale despre organizarea timpului școlar și impactul asupra învățării, care arată că sesiunile extinse pot crea contexte mai bune pentru activități bazate pe inquiry, colaborare, problem solving și feedback imediat atunci când sunt bine proiectate pedagogic. Un raport recent emis de Brown University vorbește despre diferența dintre simplul timp petrecut la școală și ceea ce autorii numesc active learning time, timpul în care elevii sunt implicați autentic în procesul de învățare. De fapt, aceasta este discuția importantă: nu doar cât timp stau copiii în clasă, ci ce fel de experiențe de învățare fac posibile aceste intervale.

Cum ajută orele mai lungi gândirea critică și învățarea profundă

Richard Thomason subliniază că sesiunile de 90 de minute nu înseamnă prelungirea modelului clasic de predare frontală.

„Niciun copil nu poate rămâne concentrat 90 de minute într-o lecție construită exclusiv în jurul expunerii profesorului. Aceste intervale funcționează atunci când alternezi ritmurile de lucru: explicație, reflecție, lucru în echipă, aplicații practice, feedback, discuții și autonomie. În realitate, lecțiile mai lungi le oferă profesorilor mai multă flexibilitate pedagogică și elevilor mai mult spațiu pentru gândire.”

Cu alte cuvinte, se reduce senzația de „alergare continuă” prin materie. Copiii au mai mult timp să proceseze informația și să participe activ la lecție, nu doar să primească rapid conținut nou.

Cum se schimbă evaluarea elevilor în cadrul sesiunilor de 90 de minute

Mihaela Ancuța, profesor de Matematică la Avenor College și inspector BSO, explică faptul că intervalele mai lungi schimbă și modul în care profesorii pot evalua progresul elevilor.

„Într-o oră clasică de 45–50 de minute, timpul este adesea prea scurt pentru a vedea cu adevărat cum gândește un copil. În 90 de minute însă, poți urmări cum analizează, cum explică, cum lucrează în echipă, cum își corectează greșelile și cum își construiește înțelegerea. În același timp, poți construi activități de explorare și descoperire, poți crea contexte diferite în care elevii să gândească profund, să pună întrebări și să găsească soluții, atât individual, cât și în colaborare cu ceilalți.

Pentru profesori, acest lucru este extrem de valoros. Matematica nu înseamnă doar aplicarea rapidă a unui algoritm. Înseamnă analiză, argumentare, explorare și capacitatea de a transfera concepte în contexte diferite. Pentru toate acestea este nevoie de timp”, spune ea.

Vă invităm să citiți articolul în întregime pe platforma Desprecopii.

Avenor contribuie activ la conversația despre educație din România, prin promovarea bunelor practici și prin colaborarea cu parteneri editoriali relevanți din domeniul educației. Ne dorim să aducem mai multă claritate și perspectivă în dialogul dintre școală și părinți, sprijinind decizii informate și responsabile în ceea ce privește parcursul educațional al copiilor.