Categorie: Viața școlii

La Avenor, educația nu se desfășoară doar în bancă, în sala de clasă, ci este completată de experiențe de învățare semnificative în afara acesteia, acolo unde elevii intră în contact direct cu realități diverse și contexte care le extind înțelegerea asupra lumii. Astfel de oportunități reprezintă o componentă esențială în formarea unui profil de elev complet — capabil să observe, să înțeleagă și să relaționeze cu perspective diferite.

O excursie în Bhutan este un astfel de demers cultural care își pune amprenta asupra participanților. Vă invităm să citiți articolul pregătit de Georgiana Socoliu, Deputy Head of Secondary, despre vizita educațională în Bhutan, un spațiu în care tradiția, spiritualitatea și respectul pentru natură modelează un model educațional unic. Relatarea ei surprinde modul în care învățarea interculturală, dialogul autentic și imersiunea într-un alt sistem de valori pot contribui la dezvoltarea personală și academică a elevilor.

 

Dacă mi-ar fi spus cineva, la începutul anului 2025, că voi ajunge în Bhutan, această mică și misterioasă țară din inima Munților Himalaya, alături de elevii mei, ca să explorăm una dintre cele mai fascinante culturi ale lumii, probabil aș fi zâmbit neîncrezătoare.

Totul a început cu o inițiativă a Dianei Segărceanu, Director Executiv și Co-fondator Avenor, care în fiecare an, împreună cu lideri din alte școli, participă la un tur educațional internațional dedicat descoperirii școlilor inovative din lume. Însoțită de un grup de 30 de lideri din diverse colțuri ale globului, Diana revine mereu cu povești inspiraționale și idei valoroase pentru comunitatea noastră.

Anul acesta, însă, entuziasmul ei a fost molipsitor. Nu o mai văzusem niciodată atât de impresionată ca după vizita la Royal Academy din Bhutan, o școală unică, unde educația se împletește firesc cu tradiția, spiritualitatea și respectul pentru natură.

Pregătirile, între vis și realitate

Deși timpul de organizare a fost scurt, totul s-a aliniat cu ușurință. Vizita implica participarea elevilor la ore, schimburi de experiență între profesori, dar și multe detalii logistice, de la obținerea vizelor până la traseu. Și totuși, cumva, totul a decurs natural.

Mi-a rămas în minte replica unui elev bhutanez care, când l-am rugat să mă învețe câțiva pași dintr-un dans tradițional, mi-a zâmbit și mi-a spus simplu: „Go with the flow!”.

Așa am făcut și a fost, probabil, cel mai bun sfat pentru întreaga călătorie.

Grupul nostru s-a conturat frumos: elevi de liceu din clasele a 10-a, a 11-a și a 12-a, împreună cu mine și Raluca Iacobiță, părinte în comunitatea Avenor, pasionată de cultura asiatică, dar și de spiritualitate. Împreună, am devenit reprezentanți ai comunității Avenor: elevi–profesori–părinți, explorând și învățând unii de la alții.

Aventura noastră urma să înceapă în vacanța de octombrie. Drumul spre Regatul Fericirii (așa mai este denumit Bhutanul) a început pe 20 octombrie. Zborul spre Paro (Bhutan) a fost o experiență în sine: priveliștea din avion, imediat după răsărit, ne-a tăiat respirația — temple așezate pe stânci și peisaje de vis.

Primele impresii

La aeroport ne aștepta o surpriză emoționantă: un grup de elevi și o profesoară de origine română, profesoara de matematică Liliana Brăescu, ne-au primit cu o ceremonie tradițională de bun venit. Fiecare dintre noi a primit o eșarfă albă, simbol al prieteniei. A fost momentul în care am simțit, cu adevărat, că am pășit într-o lume unde respectul, bunătatea și echilibrul nu sunt doar vorbe frumoase, ci un mod de viață.

După ceremonia de bun venit, unde am băut un ceai masala și am servit un desert tradițional, am făcut turul campusului Royal Academy, impresionant prin dimensiuni și prin poziționarea la peste 2500 de metri altitudine. Academia funcționează ca un internat: elevii merg acasă doar în vacanțe, iar vizitele părinților sunt permise duminica, pentru două ore.

Viața la Royal Academy: lecții despre disciplină, echilibru și comunitate

Elevii Avenor au locuit în camere alături de elevi bhutanezi, având astfel ocazia să experimenteze viața autentică de internat și să urmeze programul zilnic al unui elev de la Royal Academy. M-a bucurat enorm conexiunea care s-a creat între copii și felul în care s-au adaptat la ritmul, valorile și tradițiile unei culturi atât de diferite. Oamenii din Bhutan emană bunătate și smerenie, trăsături pe care le simți imediat ce intri în contact cu ei.

Royal Academy pune accent pe dezvoltarea completă a elevului: spirituală, emoțională, socială, fizică și academică. Este o filozofie educațională care se simte în fiecare activitate, în interacțiuni și în modul în care elevii sunt ghidați să devină oameni echilibrați și conștienți.

Ziua de școală începe cu activități fizice la alegere: fitness, fotbal, yoga sau plimbări în natură. După micul dejun, întreg campusul se oprește timp de 20 de minute pentru Ngondro: un moment de meditație sau reflecție personală, un mod excelent de a începe ziua cu claritate și liniște.

Am avut parte și de prezentări despre modul de organizare al Bhutan Baccalaureate și despre felul în care elevii își construiesc road map-ul personal alături de mentori.

Pe parcursul săptămânii, am luat parte la activitățile lor obișnuite: Meditație, Sport, Caligrafie, Design, iar noi am organizat sesiuni de Business, Media Studies și Cultură și civilizație românească. Elevii din Bhutan au fost extrem de curioși să afle despre tradițiile românești, mitul lui Dracula, dansuri și gastronomie.

În una din seri, am avut un moment deosebit: un curs spontan de dans. Elevii români i-au învățat hora, iar noi am învățat un dans tradițional bhutanez. A fost un schimb pur, plin de energie, bucurie și autenticitate.

Excursii cu sens: Thimphu, Buddha Dordenma și drumeția spre Tiger’s Nest

Programul a inclus și excursii în Thimphu, capitala Bhutanului, vizite la National Assembly Hall, la templul lui Buddha și la celebrul ansamblu de mănăstiri Tiger’s Nest, un loc spectaculos, la capătul unei drumeții provocatoare, dar plină de satisfacții.

Această experiență la Royal Academy a fost mult mai mult decât un simplu schimb cultural. A fost o lecție de viață, un exercițiu de adaptare, de înțelegere a valorilor altor popoare și de reîntoarcere la propriile noastre rădăcini. Am învățat că tradițiile și obiceiurile devin un limbaj universal când sunt împărtășite cu sinceritate.

Ne-am întors acasă mai bogați spiritual, cu prietenii noi și cu recunoștință pentru această șansă extraordinară.

La Avenor, credem că înțelegerea trecutului este una dintre cele mai importante forme de responsabilitate pe care o putem cultiva în rândul tinerilor. Într-o lume în care ideologiile extremiste își găsesc tot mai ușor drumul către spațiul public, devenim cu atât mai conștienți de rolul pe care îl are educația în formarea gândirii critice și în consolidarea valorilor democratice.

Deși liceul Avenor urmează un curriculum britanic, limba română rămâne un pilon esențial al parcursului educațional, nu doar ca expresie a identității culturale, ci și ca ancoră în realitățile istorice care ne modelează prezentul. Tocmai de aceea, începând din acest an, programa de Limba Română de la liceu include o nouă componentă dedicată studierii critice a perioadei comuniste și a impactului pe care acesta l-a avut asupra societății românești.

Despre motivația acestei schimbări și despre importanța ei pentru formarea elevilor vorbește, în rândurile de mai jos, Dana Papadima, Director Educațional Avenor și inițiatoarea demersului.

 

Zilele trecute am văzut o emisiune la o televiziune de știri: procentul tinerilor începând cu vârsta de 14 ani și până hăt, încolo, care urmăresc emisiuni pe tik tok preamărind realizările lui Nicolae Ceaușescu, ale comunismului în general, atinge barometrul  îngrijorării colective. În ultimii ani peste 150 de milioane de utilizatori au consumat osanale închinate „Epocii de Aur”. Ceaușescu este considerat erou, genial, victimă a conspirațiilor, martir al unei Revoluții antiromânești.

Pot să înțeleg că o parte dintre ei ascultă basme nostalgice de la bunici, unchi, vecini despre cât de bine era pe vremea lui Ceaușescu: toși eram egali (!!), nu era șomaj (hmm), fiecare familie primea un apartament, lumea era bine crescută, era mai mult respect cetățenesc, reguli mai stricte de conviețuire în societate. Evident toate aceste evocări au legătură cu nostalgia propriei tinereți a persoanelor care au trăit în epoca ceaușistă. Tinerețea îndepărtată colorează altfel amintirile.

Dar în afara acestor situații relatate într-un registru paseist, există, și nu numai în țara noastră, o propensiune a tinerilor pentru regimuri politice autoritare, conduse de lideri macho-carismatici. Exemple ar fi în lume, nu le dau aici. Democrația e șifonată, perimată, obosită. Liderii politici, parlamentarii, guvernanții democratici nu sunt cool, sunt bătrânicioși, pierduți în reglemente și birocrație de care nu mai vor să știe „adevărații” oameni liberi.

La școala la care lucrez de 16 ani, am parte de elevi de liceu de cea mai bună calitate, umană, morală. Părinții lor mă îndoiesc că le spun baliverne comunistoide. Dar, cum prevenția e mama intenției și cum, chiar dacă istoria nu învață din propriile greșeli, e bine ca măcar să avem idee de aceste greșeli, catedra de limba și literatura română a decis să aloce câteva ore din puținele de care dispune într-un liceu în sistem curricular britanic pentru studierea prin intermediul operelor literare, cinematografie, dramatice a epocii pe care o numim îndeobște comunismul „recent”. 

Anii 80, ani de cumplită dictatură a familiei Ceaușescu, ani de lipsuri materiale elementare, dar mai ales de privațiuni fundamentale pentru condiția umană: libertate, libertatea cuvântului, libera circulație prin lume, libertatea femeilor de a hotărî asupra propriului corp. Am început cu un grupaj de lecții la clasele 10 – 12 drept introducere, de fapt o autentică imersiune în epoca ceaușistă. Fotografii de viață cotidiană, interioare, îmbrăcăminte, adunări populare și congrese, cozi în așteptare, tarabe goale. 

Am vorbit despre Revoluția din 21 decembrie 1989. Infimul meu avantaj e că am fost martor, în unele momente nesăbuit de activ, al revoltei de la Universitate din 21 decembrie după-amiaza, seara, noaptea. Elevii mei au înțeles, sper, că în condiții excepționale, oameni obișnuiți ajung să se comporte neobișnuit și să-și înfrângă frica și fricile. Și poate au înțeles că libertatea e chiar bunul neprețuit al condiției umane. Libertate care, mie cel puțin, în cei 30 de ani pe care i-am petrecut în comunism, mi-a fost retezată din fașă. Și pe care chiar și acum, în împrejurări globale stranii și confuze, o s-o păstrăm. 

Ajuns la cea de-a treia ediție, 24h Business Challenge s-a consolidat ca un reper între proiectele independente coordonate de elevii Avenor. Timp de 24 de ore intense, echipe de elevi din clasele a 8-a, a 9-a și a 10-a transformă o idee primită în ziua evenimentului într-un plan de afaceri complet, pe care îl prezintă în fața unui juriu de profesioniști. Ediția din 2025 a fost coordonată de Horia și Ana, elevi în clasa a 12-a Alfa, sub îndrumarea profesorului Valentin Brabete (Economics & Business Studies).

Vocea organizatorilor – cum a arătat ediția 2025

 Horia povestește: „Anul acesta, echipa de organizare a fost alcătuită din 25 de membri împărțiți în patru departamente: Event Management, Sponsorships, Communications și Marketing. Toată munca a fost făcută în afara programului școlar, iar dedicarea fiecărui membru a făcut posibilă organizarea unui eveniment de asemenea amploare. Consider că anul acesta am avut multe de învățat ca echipă în urma organizării acestui eveniment. Am înțeles atât importanța organizării din timp pentru a realiza un eveniment de succes, deoarece au fost momente în care am simțit presiunea lipsei de timp pentru îndeplinirea anumitor cerințe, cât și pe cea a comunicării eficiente între departamente, pentru a putea lua cele mai bune decizii.” 

Ana adaugă: „Pentru mine, organizarea acestei ediții are o mare încărcătură emoțională. Este ultimul an în care coordonez alături de Horia acest eveniment, iar de anul viitor ștafeta va fi preluată de Maria și Abigail, colegele noastre din clasa a 10-a. A fost prima ediție în care am atins capacitatea maximă de participanți (35), datorită unei echipe care a petrecut nenumărate ore promovând evenimentul și gestionând toate detaliile logistice. Sunt recunoscătoare tuturor pentru experiența aceasta, care rămâne o amintire esențială din ultimul meu an la Avenor.”

Antreprenoriat social în centrul ediției 2025

Tema ediției a fost antreprenoriatul social, iar provocarea propusă participanților a constat în dezvoltarea unor planuri de afaceri autentice, scalabile și circulare, ce pot fi implementate de-a lungul traseului Via Transilvanica. Elevii și-au petrecut majoritatea timpului în Avenor Arena, lucrând, dormind și transformând ideile în proiecte concrete. Ambasadorii Asociației Tășuleasa Social au pregătit un montaj special pentru a prezenta ce înseamnă voluntariatul în comunitatea lor și cum pot elevii să devină viitori ambasadori ai proiectului.

Provocările lansate participanților

În competiție au participat șase echipe, fiecare având între patru și șase membri. 

Provocările cu care echipele s-au confruntat au fost diverse: lipsa experienței în domeniul afacerilor, înțelegerea cerințelor primite și gestionarea timpului extrem de limitat. Cu toate acestea, creativitatea și determinarea lor au făcut ca fiecare echipă să transforme ideile inițiale în planuri de afaceri coerente.

Un juriu cu expertiză diversă

Proiectele au fost evaluate de un juriu format din Paul Pop, antreprenor specializat în sustenabilitate, Diana Segărceanu, Co-fondator și Director Executiv Avenor College, și Paul Burzo, membru al Asociației Tășuleasa Social, arhitect și manager de proiect Proștița.sat. 

Juriul a acordat atenție fezabilității, scalabilității și modului de prezentare al fiecărei echipe, oferind feedback detaliat și sugestii pentru îmbunătățire.

Învățare accelerată în doar 24 de ore

Pe parcursul celor 24 de ore, elevii au învățat să folosească instrumente precum analiza Cash Flow și Profit & Loss, să gestioneze eficient timpul, să colaboreze sub presiunea unui deadline real și să transforme ideile inițiale în planuri de afaceri convingătoare. Atelierele susținute de experți în antreprenoriat, jurizarea proiectelor și prezentarea pregătită de ambasadorii Tășuleasa Social au fost momente memorabile, la fel ca și energia echipelor care au lucrat continuu, timp de 24 de ore, chiar și în timpul meselor. 

Atelierele susținute de specialiști din diverse domenii au adus o perspectivă practică și relevantă pentru participanți. Printre invitați s-au numărat Florentina Terheș, Marketing Representative la Bellemonde; Alexandru Popescu, antreprenor în domeniul ospitalității; Luminița Roșca, expert cu peste 13 ani de experiență în protecția mediului și sustenabilitate; Alexandru Chirigiu, Associate Partner în servicii de taxe și contabilitate la KPMG România; și Horațiu Alexandru Didea, Managing Partner & Founder la Workspace Studio. Contribuțiile lor au îmbogățit semnificativ experiența de învățare a elevilor.

Ediția din 2025 a demonstrat maturitatea proiectului și puterea comunității Avenor de a crea experiențe autentice de învățare bazate pe leadership, colaborare și responsabilitate. Cu o nouă echipă de coordonatori pregătită să preia ștafeta, 24h Business Challenge promite să devină și mai creativ și mai relevant pentru participanți în edițiile viitoare.

Pentru prima dată la Avenor, o echipă formată din 14 elevi de liceu, coordonată de Sara, elevă în clasa a 10-a Omega, a organizat prima ediție a conferinței Avenor Model United Nations (AvenorMUN).

AvenorMUN a fost o simulare academică a dezbaterilor din cadrul Națiunilor Unite, oferind elevilor oportunitatea de a reprezenta diferite state și de a discuta teme globale actuale, în comitete inspirate din structura reală a ONU. Pe parcursul celor trei zile, elevii au trăit o experiență completă de diplomație, gândire critică și colaborare internațională.

Mai multe informații despre acest eveniment, aflăm de la Sara, elevă în clasa a 10-a Omega și Secretar General AvenorMUN.

O echipă ca la ONU

Reflectând structura reală a Națiunilor Unite, echipa de organizare a inclus roluri-cheie precum Secretar General, Secretar General Adjunct, Președinte și Vicepreședinte al Adunării Generale, alături de manageri de PR, Media, Staff, Foto și Finanțe. Împreună, aceștia au creat o conferință autentică și memorabilă.

Participarea a fost impresionantă: 75 de elevi delegați și un total de aproximativ 130 de persoane implicate, incluzând organizatori și voluntari. Țările reprezentate au acoperit o gamă largă, de la mari puteri economice precum China, SUA, Germania, Franța, Marea Britanie și Japonia, până la state în curs de dezvoltare precum Angola, Brazilia sau Egipt, oferind elevilor perspective variate asupra politicii globale.

Teme de actualitate și comitete diverse

”Dezbaterile din cadrul comitetelor au abordat o varietate de teme istorice, politice și etice complexe. 

În Consiliul de Securitate, delegații au analizat disputele teritoriale dintre China și Taiwan, în timp ce în cadrul Organizației Mondiale a Sănătății s-a discutat despre impactul tratamentelor cu doze mari asupra persoanelor cu tulburări de personalitate. Camera Lorzilor a explorat cazul Airdale NHS Trust v. Bland, o dezbatere clasică privind etica medicală și deciziile la finalul vieții. În Comitetul Legal, participanții au încercat să contureze un cadru internațional pentru războiul cibernetic, iar Comitetul de Criză i-a provocat pe delegați să gestioneze o situație istorică tensionată, prăbușirea familiei Romanov.” – spune Sara, elevă în clasa a 10-a Omega, coordonatorul evenimentului.

Prin aceste subiecte, elevii au învățat să argumenteze, să negocieze și să colaboreze într-un context academic creativ și captivant. 

În acest sens, vă invităm să descoperiți mărturia lui Valentin Brabete, profesor de Economie și Business Studies, despre impactul acestui eveniment.

Prima ediție a conferinței Avenor MUN a reprezentat un exercițiu remarcabil pentru elevii noștri! În primul rând, din punct de vedere organizatoric: un eveniment desfășurat în afara campusului nostru, deschis unui număr mare de elevi și studenți din București și din țară, atât din instituții private, cât și publice de învățământ. În al doilea rând, proiectarea conținutului și a agendei a fost, pentru noi, adulții mai puțin familiarizați cu modelul MUN, o adevărată demonstrație de expertiză, experiență și curiozitate.

Sara, inițiatoarea proiectului în școală și organizatoarea acestei ediții, a arătat maturitate în coordonarea echipei, a deschis evenimentul cu un discurs despre umanitate și l-a încheiat cu unul dintre cele mai pline de compasiune și sensibilitate discursuri pe care le-am auzit rostite de un elev de clasa a 10-a. Cel mai important, Sara a reușit să creeze noi legături între elevii Avenor și colegii lor din alte școli, atât printre participanți, cât și în cadrul echipei de organizare.

Suntem mândri să îi vedem pe elevii noștri atât de calzi și responsabili, nu doar în rolul de gazde, ci și ca adevărați co-creatori ai unor astfel de experiențe alături de colegi din întreaga țară – menționează Valentin Brabete.

Invitați speciali și inspirație pentru viitor

Ceremonia de deschidere a fost marcată de prezența a trei speakeri remarcabili: Irina Ciucioi, Wargha Enayati și Oana Suciu. Discursurile lor au inspirat participanții și au oferit un cadru ideal pentru zilele de dezbateri ce au urmat.

Wargha Enayati, cardiolog, fondator ‘Regina Maria’ și al Enayati Medical City, primul oraș medical din România, a oferit o perspectivă filozofică, explorând conceptul de „the why” în viață – întrebarea fundamentală despre motivul pentru care facem ceea ce facem.

Oana Suciu, Profesor de Științe Politice, a avut o abordare pedagogică, implicând participanții într-un exercițiu interactiv prin care a demonstrat că, de fapt, „totul e polică”. Mesajul său a subliniat importanța înțelegerii realităților politice din jurul nostru și faptul că nu putem rămâne indiferenți față de deciziile și evenimentele care ne influențează viața de zi cu zi.

În încheiere, Irina Ciucioi,  Director General și Lider Executiv Global al Goodyear Tire & Rubber, a subliniat că diplomația este o abilitate esențială în orice domeniu de afaceri. Ea a împărtășit din propria experiență în coordonarea unor proiecte internaționale, povestind cum a reușit să aducă împreună oameni proveniți din culturi diferite, cu interese și stiluri de comunicare variate, pentru a colabora eficient și armonios.

O viziune devenită realitate

”Mă bucur enorm că AvenorMUN a devenit, în sfârșit, mai mult decât o idee și că am reușit să atragem în comunitatea noastră peste 70 de elevi din diferite școli din România. În ultimele șase luni, împreună cu o echipă de organizare formată din aproximativ 15 persoane, am lucrat intens pentru a crea o experiență de neuitat pentru participanți. De la temele de discuție, la mâncare și locație, am încercat, pe cât posibil, să oferim o imagine cât mai realistă a ceea ce înseamnă diplomația în practică.” – menționează Sara, Secretar General AvenorMUN.

Totodată, Sara subliniază că succesul evenimentului nu s-a măsurat doar în cifre, ci și în impactul educațional și personal asupra participanților:

”Cred că evenimentul a fost un adevărat succes, pentru că ne-am atins scopul: să le oferim elevilor din România o experiență educațională interactivă, care să le permită să învețe despre probleme reale ale lumii și, în același timp, să își dezvolte abilitățile de dezbatere și gândire critică.

Organizarea conferinței Avenor Model United Nations m-a făcut să realizez cât de mulți tineri pasionați și implicați există în activități extra-curriculare și m-a motivat să continui să creez contexte în care aceștia să se poată implica în proiecte cu impact real.” 

Anul acesta, Avenor a deschis o nouă oportunitate de învățare pentru elevii noștri, printr-un parteneriat cu Wolfgang-Borchert-Gymnasium Langenzenn din Germania. Programul de schimb a adus împreună două comunități școlare și le-a oferit copiilor o experiență interculturală autentică, trăită în ritmul firesc al vieții de zi cu zi.

În iunie 2025, 10 elevi din clasele a 7-a și a 8-a au călătorit la Langenzenn, unde au descoperit cultura germană, un alt sistem educațional și ospitalitatea familiilor care i-au găzduit. Această experiență de imersiune le-a oferit șansa de a exersa limba germană într-un mod natural și de a înțelege mai bine lumea în care trăiesc.

Patru luni mai târziu, am avut bucuria de a primi la Avenor 10 elevi din Langenzenn, completând un schimb de experiență care s-a transformat într-o oportunitate de descoperire, conexiune și învățare.

Cum a prins contur acest proiect și ce au trăit elevii? Ne povestește Marta Torge, profesor de limba germană și coordonator al programului.

De la idee la parteneriat: începuturile unui proiect internațional

Ideea a apărut din dorința profesorilor Avenor de a aduce la viață un proiect care să depășească granițele învățării tradiționale. Ne-am dorit ca elevii Avenor să își poată exersa limba germană într-un mediu real, să cunoască mai bine cultura germanică și să descopere, prin experiență directă, un alt sistem educațional.

Partenerii noștri din Langenzenn au primit cu entuziasm propunerea, iar pregătirile au început cu multă energie și colaborare din partea tuturor.

O experiență de învățare prin imersiune, cu impact pe termen lung

Scopul principal al schimbului a fost învățarea prin imersiune – elevii Avenor au avut ocazia să trăiască o săptămână întreagă în Germania, exersând vorbitul în limba germană. În plus, proiectul a urmărit cunoașterea în profunzime a culturii și tradițiilor germane, familiarizarea cu sistemul de învățământ din Germania, experimentarea unui stil de viață diferit, într-un mediu familial, dezvoltarea abilităților de comunicare interculturală și a spiritului de adaptabilitate.

A fost o oportunitate fantastică de învățare și dezvoltare personală, iar elevii s-au întors acasă mai încrezători, mai curioși și mai motivați să continue studiul limbii germane.

Experiențele trăite de participanți arată cel mai bine impactul proiectului. Sofia, elevă în clasa 8 Alfa, povestește cum a fost să trăiască pentru o săptămână în Germania  și cum a fost să îi primească ulterior pe colegii germani în campusul nostru:

„Schimbul de experiență a fost o adevărată aventură, la care mă bucur că am participat. Am descoperit cum arată o zi obișnuită într-o școală din Germania și am participat la activități care mi-au permis să explorez cultura și țara, într-un mod diferit față de ceea ce ai putea face ca simplu turist. Dincolo de faptul că am exersat limba germană cu vorbitori nativi, în contexte pe care nu le întâlnești la școală, această experiență m-a ajutat să înțeleg mai bine modul în care trăiesc și învață copiii într-o altă țară și să mă simt mai independentă.”

Și Alexandra, elevă în clasa 9 Omega, își amintește emoțiile și descoperirile acestei experiențe:

”Când Miss Marta ne-a propus să participăm la un schimb de experiență în Germania, am ezitat. Îmi doream să descopăr cultura germană, dar aveam emoții la gândul de a locui o săptămână cu o familie necunoscută. După ce am discutat cu părinții mei, am realizat că ar fi o oportunitate pe care aș regreta să o pierd.

Odată ajunsă în Langenzenn, totul a decurs perfect. Familia gazdă a fost foarte primitoare și prietenoasă, iar activitățile zilnice au fost foarte interactice și pline de energie. Apoi i-am primit și noi la București, iar Kaja, colega la care am stat în Germania, mi-a spus că s-a bucurat enorm de întreaga experiență.

Privind în urmă, îmi dau seama că această oportunitate m-a ajutat să cresc, să am mai multă încredere în mine și să descopăr cât de frumos este să cunoști oameni și culturi noi.”

Experiența elevilor germani în România

Le-am pregătit un program variat, care a îmbinat participarea activă la orele de curs cu activități culturale și recreative.

Feedback-ul primit de la elevii germani a fost extrem de pozitiv. Au fost impresionați de școala noastră modernă, de atmosfera prietenoasă și de ospitalitatea familiilor gazdă.

Oaspeții noștri au descoperit Bucureștiul, dar și zone din România, în excursii organizate în afara orașului. Vizita la Sinaia a fost una dintre cele mai apreciate experiențe – drumeția montană, peisajele spectaculoase și atmosfera relaxată au creat amintiri de neuitat.

Iată ce ne-au spus Konrad și Emil, elevi ai școlii Wolfgang-Borchert-Gymnasium Langenzenn despre experiența lor la Avenor College.

”Zborurile, atât la plecare, cât și la întoarcere, au fost foarte plăcute și fără nicio problemă. Familiile gazdă au fost prietenoase, primitoare și mereu dispuse să ne ajute, iar programele de după-amiază și seară, precum și activitățile din weekend, au fost variate și creative. Totul a decurs fără dificultăți.

Campusul școlii este destul de mare, dar ușor de explorat datorită modului în care sunt organizate clădirile și sălile de clasă. Orele în sine au fost relaxate și interesante, datorită atmosferei calme și productive. Profesorii au fost calzi și primitori, iar stilul lor de predare a fost la fel de antrenant.” – a spus Konrad.

”Programul nostru a inclus o gamă largă de activități captivante (excursie la Edenland, vizită în centrul vechi al Bucureștiului, Palatul Parlamentului, Castelul Peleș din Sinaia etc.), astfel încât nu ne-am plictisit nicio clipă. Activitățile au avut mereu durata potrivită – nici prea lungi, nici prea scurte. La finalul fiecărei zile eram obosiți, dar bucuroși să ne întoarcem la familiile gazdă.

Bucătăria românească a fost o surpriză foarte plăcută, cu o varietate de preparate pe care ne-am fi dorit să le explorăm și mai mult. Dintre toate activitățile, excursia la Sinaia ne-a plăcut cel mai mult.

Dorim să le mulțumim în mod special familiilor gazdă și profesorilor care ne-au organizat și însoțit în toate aceste experiențe! Ne-am simțit minunat și am apreciat enorm întreaga ședere!” – a spus Emil.

Marlene, elevă la Wolfgang-Borchert-Gymnasium Langenzenn, împărtășește și ea impresiile sale despre această experiență interculturală.

M-am îndrăgostit cu adevărat de această țară și îmi doresc să revin în România anul viitor, de această dată împreună cu familia mea. Pe lângă toate experiențele frumoase, am observat și o îmbunătățire vizibilă în felul în care vorbesc engleza: pot comunica mult mai liber și mai spontan, mai ales pentru că elevii români vorbeau foarte bine limba engleză. Nu am întâmpinat aproape deloc dificultăți de comunicare și chiar am învățat câteva cuvinte în română – menționează Marlene.

Schimbul de experiență Avenor – Langenzenn nu a fost doar un proiect educațional, ci o adevărată punte între culturi, o experiență care a deschis noi orizonturi și a consolidat legăturile dintre cele două comunități școlare.

Evaluarea Națională de la clasa a 8-a este „prea îngustă și prea punctuală”, spune ministrul Educației, domnul Daniel David, într-o declarație recentă. În spatele acestei declarații stă o discuție mult mai amplă, care îi privește direct pe copiii: ce măsurăm prin examene și cât din ceea ce sunt ei se vede, cu adevărat, în rezultate?

Raluca Tarcea, Director of Experience & Strategic Development la Avenor College, analizează acest parcurs îngust comparativ cu modelul educațional Avenor – o școală care pune accent pe formarea competențelor reale, înțelegerea conceptelor din spatele învățării și dezvoltarea caracterului fiecărui copil.

O discuție necesară, chiar dacă inconfortabilă

Ani de zile, Evaluarea Națională a fost privită ca un dat. Așa se face, așa am trecut și noi prin examene, așa „s-a obișnuit” sistemul. Două probe scrise, la Limba română și Matematică, decid liceul în care un copil își va petrece următorii patru ani și, de multe ori, traseul său de mai departe.

Declarațiile recente ale ministrului Educației aduc în spațiul public un adevăr demonstrat deja de studii și subliniat în rapoarte de specialitate: Evaluarea Națională, în forma ei actuală, nu mai corespunde nici cu ceea ce promite legea educației, nici cu realitatea europeană. Este un examen cu miză foarte mare, așezat pe o fundație surprinzător de îngustă.

Raportul de diagnoză descrie evaluarea de la clasa a 8-a drept restrictivă, în raport cu competențele pe care ar trebui să le formeze gimnaziul, și cu o miză de selecție disproporționată pentru un moment care încă aparține învățământului obligatoriu. Cu alte cuvinte, transformăm câteva ore de examen într-un moment cu o miză disproporționată pentru un copil de 14–15 ani, de care ajunge să depindă o parte importantă din traseul său viitor.

Două examene versus opt competențe cheie

Legea învățământului preuniversitar vorbește despre opt competențe-cheie pe care școala ar trebui să le dezvolte: capacitatea de a citi, scrie și înțelege un mesaj, competențe în multilingvism, matematică și științe, competențe digitale, personale și sociale, capacitatea de a învăța să înveți, competențe civice și de protejare a mediului, antreprenoriale, culturale și artistice. Despre ele a vorbit recent și Ministrul Educației, domnul Daniel David, invitat la conferința “Ce merită învățat?” organizată la Avenor College. 

Dacă privim onest această listă și ne întrebăm câte dintre aceste competențe se văd într-un examen concentrat pe română și matematică, răspunsul nu este confortabil. Desigur, aceste două discipline sunt fundamentale. Dar ele nu pot, singure, să devină oglinda întregului profil de formare al unui adolescent.

În plus, actualul model de Evaluare Națională nu are corespondent în structura Uniunii Europene. În multe sisteme educaționale, evaluările de final de ciclu includ subteste din mai multe domenii sau formule hibride în care examenul scris este dublat de proiecte, portofolii, evaluări orale, probe practice. Nu există o rețetă universală, însă direcția comună este clară: evaluăm competențe variate, în contexte cât mai autentice, nu doar capacitatea de a rezolva un tip de subiect într-un timp limitat.

Cum se vede totul din perspectiva unui părinte

Pentru părinți, discuția despre Evaluarea Națională nu este una teoretică. Ea are chipul copilului care învață până târziu, al conversațiilor tensionate despre note, al fricii că o zecimală în minus poate închide o ușă. În multe familii, clasa a 8-a devine un fel de tunel îngust, în care totul se organizează în jurul examenului.

În acest context, ideea de a evalua un spectru mai larg de competențe, și nu doar rezultatele a două probe, ar putea face procesul de evaluare mai echitabil și mai aproape de realitatea învățării. Nu în sensul unui examen „mai ușor”, ci al unuia mai corect și mai realist. Copiii nu sunt doar rezultatul unei zile de examen. Ei sunt felul în care gândesc, modul în care pun întrebări, capacitatea de a colabora, reziliența atunci când greșesc, curiozitatea, creativitatea, interesul pentru lume.

Când sistemul de evaluare recunoaște și valorizează aceste dimensiuni, mesajul pe care îl transmite copiilor este diferit: nu ești redus la un punctaj, ci ești privit în ansamblu. Iar pentru părinți, asta înseamnă alt tip de conversație acasă, în care întrebarea „ce notă ai luat?” este completată de „ce ai înțeles?”, „ce ți-a ieșit bine?”, „ce ai vrea să îmbunătățești?”.

Cum arată finalul clasei a 8-a într-o școală centrată pe cei 3C – Competențe, Concepte, Caracter: exemplul Avenor

În comunitatea Avenor, finalul clasei a 8-a pune în valoare învățarea holistică din tot ciclul gimnazial, astfel încât profilul elevului să fie privit cât mai complet, nu doar prin prisma a două probe scrise. Până la finalul gimnaziului, elevii au deja experiența unor evaluări internaționale la Matematică, Științe și Engleză, care verifică înțelegerea conceptelor și capacitatea de a le aplica, nu doar exerciții învățate pe de rost.

La Limba română, ei își construiesc pas cu pas identitatea de cititori și comunicatori: zeci de cărți citite, poezii învățate pe de rost, zeci de prezentări orale pregătite și susținute. Momentul de evaluare finală include, firesc, și dimensiuni care nu pot încăpea într-o lucrare scrisă: claritatea gândurilor, coerența argumentelor, felul în care se aude vocea personală.

La 14–15 ani, capacitatea de a vorbi în fața unui public și de a susține un punct de vedere devine o competență la fel de valoroasă ca analiza unui text literar. De aceea, pentru mulți elevi, experiența discursurilor publice și a prezentărilor susținute în fața colegilor și a profesorilor devine un moment la fel de memorabil ca un examen.

Învățarea nu se întâmplă doar în clasă. Excursiile, proiectele transdisciplinare și activitățile extracurriculare le oferă elevilor contexte reale în care aplică ceea ce învață. De la ieșiri în natură și vizite la muzee, până la proiecte cu impact în comunitate, fiecare experiență contribuie la dezvoltarea lor. Debutul în programul The Duke of Edinburgh’s International Award este un alt pas important: elevii își asumă obiective, își monitorizează progresul și învață responsabilitatea și colaborarea – esențiale pentru zona de caracter.

Curriculumul este adaptat și îmbogățit astfel încât cei trei C – înțelegerea conceptelor (Concepts), formarea și aplicarea competențelor (Competencies) și dezvoltarea caracterului (Character) – să fie prezente în ritmul firesc al învățării, nu doar în momente de evaluare formală. Traseul fiecărui elev este documentat printr-un portofoliu de proiecte și reflecții. Nu este o „mapă de prezentare”, ci un instrument prin care copilul își înțelege parcursul: cine devine ca om și ca învățăcel, ce știe acum să facă mai bine decât în urmă cu doi ani, cum evoluează felul în care gândește și lucrează.

Evaluarea de final de gimnaziu ține cont de trei repere: de unde a pornit elevul, nivelul la care a ajuns și unde poate avansa în mod realist, în funcție de efortul și resursele lui. Nu pune etichete, ci oferă o imagine de ansamblu care îl ajută să facă un pas conștient și asumat către liceu. Abordarea aceasta nu elimină emoția examenelor, dar schimbă perspectiva: de la „trebuie să iau o notă” la „îmi folosesc cât mai bine competențele”. În fond, acesta este sensul real al învățării: progres, claritate și încredere.

Între dorința de schimbare și nevoia de predictibilitate

La nivel național, nimeni nu se așteaptă la schimbări peste noapte. În spatele fiecărei generații aflate în fața Evaluării Naționale există ani de pregătire și planuri de viață, iar instabilitatea ar amplifica anxietatea. În acest punct, există un acord firesc cu ideea ministrului că examenele mari nu pot fi reorganizate brusc, de la un an la altul.

Dar orice nou model trebuie să îmbine două principii: curajul de a recunoaște limitele actualului sistem și responsabilitatea de a construi unul nou în mod predictibil, comunicat din timp. Asta înseamnă pilotări clare, pe cohorte anunțate, timp suficient pentru adaptare, consultări reale cu școlile și profesorii și valorizarea experiențelor în care evaluarea competențelor este deja practică zilnică.

Ce am putea câștiga, pe termen lung, din această schimbare?

Schimbarea felului în care evaluăm nu este un exercițiu cosmetic, ci o repoziționare a valorilor educaționale. Dacă examenul va măsura mai bine competențele relevante pentru viață, câștigul va fi dincolo de admiterea la liceu.

Vom avea adolescenți care își cunosc resursele, care nu se definesc exclusiv printr-o medie și care au exersat, de-a lungul școlii, să gândească, să argumenteze, să creeze și să colaboreze. Vom avea tineri obișnuiți să își seteze obiective, să își urmărească progresul, să înțeleagă că o notă este un reper, nu o sentință.

Pentru părinți, miza reală devine perspectiva: nu doar nota finală, ci traseul copilului, în ansamblu. Cum a crescut în patru ani de gimnaziu? Ce curiozități și-a descoperit? Ce curaj are în fața unui public? Cum reacționează când greșește? La aceste întrebări, un sistem de evaluare mai bogat poate oferi răspunsuri mult mai nuanțate.

O invitație la dialog

Conversația despre Evaluarea Națională este, de fapt, o discuție despre ce fel de școală ne dorim. Tranziția nu va fi simplă, dar faptul că vorbim deschis despre competențe, predictibilitate și aliniere la realitatea europeană este deja un progres.

Ca părinți, putem rămâne informați și implicați. Putem pune întrebări, cere claritate, susține inițiativele care pun în centru copilul, nu doar testul. Ca școală, Avenor va continua să contribuie activ prin disponibilitatea de a împărtăși ceea ce funcționează deja.

În cele din urmă, Evaluarea Națională măsoară un moment, nu un destin. Cei trei C – Concepte, Competențe, Caracter – îi arată copilului cu adevărat drumul: cum gândește, cum acționează și cum se comportă.

„Un profesor bun este acela la a cărui oră elevul poate răspunde la trei întrebări esențiale: ce știu, ce știu să fac și de ce e important ceea ce am învățat.”

Acestea au fost cuvintele prof. univ. dr. Daniel David, Ministrul Educației, invitatul special al celei de-a șaptea ediții a conferinței „Ce merită învățat?”, care a avut loc pe 2 octombrie 2025 la Avenor College.

„Ce merită învățat?” este un proiect educațional și cultural prin care școala aduce în fața comunității personalități marcante ale lumii academice și sociale, în dialoguri menite să inspire reflecție și schimbare. Invitatul principal al primei întâlniri din acest an școlar a fost prof. univ. dr. Daniel David, specialist în psihologie cognitivă la nivel internațional, care a discutat despre cum poate fi relevantă educația pentru viitor și ce competențe trebuie să dezvolte școala.

Educație relevantă pentru viitor

Cum arată o educație relevantă într-o lume în continuă schimbare? Ce competențe îi ajută pe elevi să devină încrezători, flexibili și pregătiți pentru provocările viitorului?

La Avenor College, aceste întrebări stau în centrul dialogului despre învățare. Răspunsurile le căutăm împreună – cu elevii, profesorii, părinții și invitații noștri speciali. Conferința „Ce merită învățat?” a oferit oportunitatea unui schimb de idei despre cum școala poate să dezvolte nu doar cunoștințe, ci și competențe esențiale pentru viață.

Formarea competențelor pentru viitor

Tema conferinței, Despre formarea competențelor în educație din perspectiva științelor cognitive, a subliniat că educația nu înseamnă doar acumulare de informații, ci co-crearea de competențe și abilitatea de a le aplica în practică. Ministrul a prezentat opt competențe fundamentale: limbă și comunicare, multilingvism, STEM, competențe digitale, educație civică, autocunoaștere și inteligență emoțională, spirit antreprenorial și sensibilitate culturală.

„Nu putem ști cum va arăta piața muncii peste 10–15 ani. Dar dacă elevii sunt pregătiți prin prisma acestor competențe, ei vor fi capabili să se adapteze și să-și construiască viitorul.”

Ministrul a subliniat că aceste competențe nu pot fi dezvoltate izolat, ci printr-o abordare integrată, care îmbină cunoștințele declarative (teoria), procedurale (abilitățile practice) și valorile personale. „Un profesor bun este acela la a cărui oră elevul poate răspunde la trei întrebări esențiale: ce știu, ce știu să fac și de ce e important ceea ce am învățat”.

Educația bazată pe valori și cooperare

Pornind de la ideile din volumul Psihologia poporului român, Daniel David a evidențiat importanța valorilor personale și a încrederii colective, explicând cum nivelul scăzut de încredere între oameni limitează cooperarea și construcția de instituții puternice:

„Neîncrederea dintre noi nu ne ajută să cooperăm eficient. Iar pentru că nu cooperăm bine unii cu alții, nu am reușit să construim, în evoluția noastră psihoculturală ca civilizație, instituții puternice. Am preferat să trăim într-o logică colectivistă, în care relațiile interpersonale au prevalat în fața regulilor instituției… Dacă fiecare dintre noi și-ar defini două-trei valori cardinale, viața ar căpăta sens și semnificație. E simplu, nu costă nimic, dar presupune onestitate și coerență.”

O conferință care inspiră

Vizita prof. univ. dr. Daniel David la Avenor College nu doar că a oferit elevilor, profesorilor și părinților oportunitatea de a dialoga cu un expert în științele cognitive, dar a și reconfirmat angajamentul nostru pentru o educație relevantă, centrată pe competențe și valori, care pregătește tinerii pentru provocările viitorului.

 

„La Avenor, intenția este vizibilă în tot – în fiecare decizie, în fiecare relație.”

Așa își începe reflecția Tracey Ezard, expert australian în leadership educațional, despre vizita ei la Avenor College – o experiență pe care o descrie ca „o adevărată lecție despre intenționalitate și sens în educație”.

Articolul său, Intentionality and Purpose in Bucharest, publicat după vizita delegației australiene la București, oferă o perspectivă valoroasă asupra modului în care cultura Avenor este percepută de lideri educaționali dintr-un alt colț al lumii. Vă invităm să citiți articolul integral.

 

O întâlnire între două lumi educaționale

Avenor a avut bucuria de a primi o delegație de lideri educaționali din Australia, aflați într-o vizită de studiu de trei zile la București. Vizita a făcut parte dintr-un program dedicat explorării practicilor educaționale inovatoare din Europa Centrală și de Est, iar Avenor a fost una dintre școlile selectate pentru a ilustra cum arată o comunitate internațională care îmbină excelența academică, dezvoltarea personală și învățarea contextuală.

Delegația, condusă de Anne Knock, PhD, Director: Strategy, Culture and Learning Environment Design la The Learning Future, a reunit directori, coordonatori și formatori din mai multe școli australiene, interesați să descopere modele de educație care pun accent pe autonomie, colaborare și inovație.

Întâlnirile cu echipele de leadership educațional de la Avenor au generat discuții profunde despre cultura organizațională, mediul de învățare și rolul liderilor în formarea unei comunități care inspiră. A fost un dialog autentic între două lumi educaționale care, deși funcționează în contexte diferite, împărtășesc aceleași valori: colaborarea, reflecția și învățarea continuă.

Unul dintre momentele care i-au impresionat cel mai mult pe vizitatori a fost întâlnirea cu elevii de liceu, care au prezentat proiecte create și coordonate chiar de ei: TEDx Youth@Avenor, 24h Business Challenge, Avenor Christmas Charity Fair și parteneriatul cu Tășuleasa Social – toate exemple de învățare prin implicare, colaborare și leadership.

Pentru oaspeții australieni, aceste inițiative au fost o dovadă concretă că spiritul antreprenorial, responsabilitatea socială și învățarea experiențială pot fi cultivate încă din anii de școală.

Avenor, o școală cu sens

Pentru echipa noastră, această vizită a fost o confirmare că direcția în care ne dezvoltăm este una aliniată practicilor internaționale – o educație cu sens, construită pe relații autentice și pe experiențe reale de învățare.

Aceeași impresie este împărtășită și de Tracey Ezard, care descrie Avenor ca pe o școală „unde fiecare decizie reflectă un scop clar și asumat, iar cultura organizațională este impregnată de valori trăite, nu doar declarate”. Ea vorbește despre „energia mediului, bunătatea oamenilor și puterea scopului” ca trăsături definitorii ale comunității noastre.

Reflecția ei surprinde esența unei comunități care a crescut dintr-o viziune curajoasă – aceea de a crea o școală care încurajează autonomia, curiozitatea și inițiativa, oferind fiecărui elev spațiul de a se descoperi și de a învăța prin acțiune.

Ne onorează această perspectivă venită din partea unui expert educațional cu o vastă experiență internațională și ne bucură că am reușit să oferim o imagine fidelă a modului în care, prin intenție și colaborare, construim în fiecare zi învățare cu rost pentru întreaga noastră comunitate școlară.

La Avenor, învățarea este un proces continuu, se face în mod intenționat și este o prioritate nu doar pentru elevi, ci și pentru profesori. Credem că un profesor care continuă să crească, să exploreze și să reflecteze își inspiră elevii să facă același lucru. Excelența pe care ne-o dorim în clasă începe, așadar, cu excelența în formarea celor care stau zi de zi în fața copiilor.

Cum arată, însă, un program de formare care depășește formalul și birocraticul și se transformă într-o experiență reală de creștere? 

Cristina Bumboiu, Curriculum Development and Teacher Training Lead la Avenor, ne vorbește despre prioritățile de învățare din acest an școlar pentru profesorii Avenor și despre modul în care programul de formare se reflectă direct în activitatea de la clasă.

 

Un program de formare diferit

Pornind de la ideea lui Andy Hargreaves – „What we want for our students we should want for our teachers: learning, challenge, support and respect” – echipa Avenor a creat un program de formare profesională (PLD) care pune profesorii în centrul propriei lor călătorii de învățare. Nu este un program formal sau birocratic, ci unul viu, dinamic, construit pentru a răspunde nevoilor reale și diversificate ale colegilor noștri.

Învățare personalizată și aplicată

Un element de noutate la început de septembrie l-a reprezentat  „târgul de cursuri” pe care l-am organizat cu scopul de a le oferi colegilor oportunitatea de a afla mai multe detalii despre cursurile pe care le oferim în acest an direct de la traineri. Fiecare profesor a avut astfel libertatea să aleagă direcția de dezvoltare care i se potrivește cel mai bine. 

Într-un cadru de dialog deschis, trainerii și-au prezentat cursurile pe care le vor susține pe parcursul anului școlar și au răspuns la întrebările colegilor (viitori cursanți). Am creat astfel premisele pentru un parcurs personalizat și relevant. 

Oferta de formare din acest an include șapte cursuri concepute și susținute de colegii noștri, structurate modular și gândite ca unități de studiu pentru profesori. Temele variază de la proiectarea unor module cu impact și aplicarea modelului celor „3C”, la folosirea inteligenței artificiale în planificare, reflecția ca instrument de transformare, abordări inovatoare în predarea matematicii sau proiectarea unor experiențe de învățare mai profunde. 

Noutățile acestui an

Anul acesta, accentul cade pe învățarea bazată pe concepte și pe explorarea unor metode moderne care îi sprijină pe profesori să creeze lecții mai profunde și mai de impact. 

Inteligența artificială devine un instrument de planificare, reflecția este privită ca parte esențială a procesului de învățare, iar pedagogia lecțiilor de 90 de minute este explorată în detaliu. Toate aceste direcții oferă profesorilor ocazia de a-și diversifica competențele și de a găsi noi modalități prin care să-i implice pe elevi.

În centrul programului de formare profesională se află mentorii – profesori Avenor al căror rol este acela de a-i sprijini pe colegii lor să-și identifice zonele cu cel mai mare potențial de dezvoltare și să le transforme în oportunități de creștere. Totul se întâmplă sub umbrela celor „3C” – Învățare Conceptuală, Învățare bazată pe Competențe și Dezvoltarea Caracterului – reperele fundamentale ale modelului educațional Avenor.

Impactul asupra elevilor

Toate cursurile incluse în oferta PLD (Professional Learning Development) din acest an au o componentă practică puternică: ceea ce se învață la curs, se aplică imediat la clasă, iar apoi urmează reflecția și adaptarea. Cred că aceasta este cea mai importantă componentă a programului de formare de la Avenor.

Un profesor care învață mereu transmite elevilor, prin exemplu personal, că dezvoltarea nu se oprește niciodată. În sala de clasă, acest lucru se traduce prin unități de studiu care merg dincolo de transmiterea informațiilor și îi sprijină pe elevi să gândească critic, să reflecteze asupra procesului de învățare, să colaboreze și să folosească responsabil resursele informaționale. Astfel, elevii devin mai bine pregătiți pentru o lume în continuă schimbare. Ne dorim pentru elevii noștri nu doar să facă, ci să știe de ce contează ceea ce fac și cum să se adapteze atunci când contextul se modifică. 

Doar sub ghidarea unor profesori bine pregătiți elevii noștri pot deveni adulți echilibrați, responsabili și capabili să facă față provocărilor viitorului.