Categorie: Viața școlii

Avenor a organizat pe 10 martie, pentru prima dată în România, runda regională a unei prestigioase competiții de debate – Oxford Schools’ Debate Competition, care a reunit 56 de elevi din 8 școli. 

Această etapă a competiției presupune participarea în două dezbateri de tipul British Parliamentary, iar cele mai bune 3 echipe sunt alese pentru a participa la finala care are loc în luna martie, la University of Oxford.

Evenimentul s-a derulat în prezența a doi studenți la University of Oxford, invitații noștri pentru câteva zile, care au explicat regulile, au jurizat și au observat îndeaproape concurenții.

Felicitări echipei Avenor, formată din Ioana și Sofia, eleve în clasele a 9-a și a 10-a, care vor reprezenta Avenor în etapa finală a competiției de la Oxford.

Louisa Dăscălescu – profesor de istorie și coordonator al Clubului de Debate Avenor a fost inițiatorul și organizatorul acestui proiect, pe care l-a pregătit în special pentru a le oferi elevilor din echipa de Debate oportunitatea de a participa la o competiție internațională de amploare, care să le testeze limitele și să îi pregătească pentru viitor.

În interviul de mai jos, Louisa povestește despre ce înseamnă pentru elevii de liceu să participe la astfel de competiții.

Ce te-a determinat să organizezi un astfel de eveniment la Avenor?

România are norocul să aibă la nivel local numeroase competiții de debate. Cu toate acestea, lipsesc oportunitățile care să aibă ca nivel următor o finală mai mare la care să participe echipele de debate din școli. Bula de competiții de debate din București este excelentă, dar elevii deja se cunosc foarte bine între ei, își cunosc punctele forte și minusurile, și de aceea am simțit nevoia de a le lansa o provocare mai mare.

Oxford Schools’ Debate Competition este un eveniment foarte popular în Marea Britanie – în fiecare an sunt peste 350 de școli care concurează. În ultima perioadă, competiția s-a dezvoltat și la nivel internațional, deschizând runde regionale în diferite țări din întreaga lume. 

Am simțit că este important pentru noi să avem o rundă regională în România și să oferim elevilor șansa de a progresa către o finală în care să concureze cu echipe noi, la faimoasa Oxford Union, de la University of Oxford.

Câte echipe de debate are Avenor? Cum a evoluat interesul elevilor pentru astfel de competiții?

Clubul de Debate Avenor pentru clasele 8-12 are în prezent 33 de membri. Sper ca acest număr să continue să crească și anul viitor!

În ceea ce privește competițiile, întotdeauna organizăm runde interne de calificare pentru a ne asigura că procesul de selecție este relevant și corect, și că elevii cel mai bine pregătiți ne reprezintă mai departe. Interesul elevilor variază în funcție de tipul competiției – unii preferă formatul de debate World Schools, care implică participarea în echipe de 4, alții sunt atrași de competițiile de tipul British Parliamentary, unde concurează în echipe de 2 și au 15 minute la dispoziție pentru pregătire. 

Care au fost subiectele de dezbaterea din 10 februarie și ce rezultate a obținut școala noastră?

Runda regională a Oxford Schools’ Debate Competition a implicat ca cei 56 de elevi participanți să ia parte la două runde de dezbateri pe temele selectate și prezentate de cei doi studenți de la University of Oxford. Pentru prima rundă, tema de dezbatere a fost: ‘Această Cameră ar demola toate monumentele construite de regimurile opresive recent răsturnate ‘, iar pentru a doua rundă:  ‘Această Cameră preferă o lume în care părinții în vârstă locuiesc alături de copiii lor adulți, în loc să trăiască separat.‘

Școala noastră a avut rezultate foarte bune – una dintre echipele Avenor s-a clasat în top trei echipe cu cele mai bune performanțe, care s-au calificat pentru finala de la University of Oxford. Atmosfera în ziua de concurs a fost extrem de competitivă, toate echipele obținând scoruri foarte bune. Alegerea celor mai bune echipe, care vor merge în finală, a aparținut juraților de la Oxford și juraților de la celelalte școli participante. Ca martor a ceea ce s-a întâmplat în ziua competiției, pot spune că cele zece echipe cu cele mai bune performanțe au fost toate la doar câteva puncte una față de cealaltă!

Ce înseamnă pentru echipa câștigătoare să participe la faza finală, de la Oxford?

Finala de la Oxford va reprezenta un pas înainte important: timpul de expunere va crește de la 5 la 7 minute, iar elevii vor putea aduce cu ei materiale pregătite în avans. Va fi greu pentru că, până în ziua concursului, nu știi cât de relevante sunt aceste materiale și trebuie să ai capacitatea să gândești rapid și să te adaptezi la argumente noi, venite din partea unor concurenți cel puțin la fel de bine pregătiți.

De ce este important pentru elevi, pe termen lung, să participe la astfel de competiții?

Dincolo de competițiile care ele însele sunt o oportunitate pentru elevi să-și testeze forțele în fața unor adversari puternici, munca pe care o depun pentru pregătirea acestora este la fel de importantă, dacă nu chiar mai importantă. 

Lectura suplimentară pe care trebuie să o parcurgă pentru a se familiariza cu o gama mare de subiecte și teme de discuție, procesul de perfecționare continuă a abilității de scriere persuasivă, vorbitul în public în runde de antrenament – toate acestea îi echipează pe elevi cu competențele necesare pentru a reuși și pentru a obține rezultate foarte bune nu doar la dezbateri, ci și la școală, și în carierele lor viitoare.

Un moment important în cadrul rundei regionale a fost acela când jurații studenți la University of Oxford le-au vorbit elevilor despre importanța și greutatea pe care o au activitățile extracurriculare pentru parcursul lor viitor, în special în procesul de aplicare la universități din SUA și Marea Britanie.

Nu în ultimul rând, implicarea în competiții de debate sau în alte activități extracurriculare, care facilitează o mai bună înțelegere a sineului și a lumii, îi va ajuta fără îndoială pe elevi să își definească mai clar zonele de interes. În felul acesta ei ajung să pregătească aplicați valoroase pentru universitățile de interes pentru ei, oferindu-le în același timp încredere în forțele proprii, dar și competențele și cunoștințele necesare pentru a se prezenta și pentru a comunica eficient.

Pe 8 februarie am avut bucuria să îl avem invitat în campus pe Doru Căstăian, profesor de filosofie, care a vorbit în fața comunității despre ”Cum să trăim o viață bună” – cea de-a doua conferință din seria ”Ce merită învățat?”. 

Experiența de a afla ce impact uriaș au asupra stării de bine individuale comportamente precum reflecția constantă, etica morală și echilibrul, a fost un exercițiu revelator care ne-a arătat tuturor celor prezenți în sală cum putem integra concepte din filosofie în viața noastră de zi cu zi, pentru a ne ajuta să ne îmbunătățim experiențele educaționale, profesionale și chiar sociale. 

Suntem mândri să împărtășim cu întreaga comunitate mărturia lui Doru Căstăian ca urmare a vizitei la Avenor, vizită care a fost o experiență de învățare pentru care îi suntem recunoscători, dar și un bun prilej de cunoaștere reciprocă.

Pentru mine, profesor cu douăzeci de ani de catedră ȋntr-o (singură) şcoală de stat, dar care a avut de-a face cu numeroase şcoli din sistem de-a lungul anilor, vizita la Avenor a ȋnsemnat aproape o călătorie ȋntr-un wonderland educaţional. Pentru că, la Avenor, am văzut funcţionând idei şi principii pe care le ȋntâlnisem până atunci mai degrabă ȋn cărţi, acea combinaţie de rigoare, respect pentru reguli şi deschidere socială şi intelectuală care fac ca o simplă organizaţie şcolară să devină o comunitate educaţională prosperă şi vie. 

Nu, n-aş vrea să credeţi că sunt naiv, că ochii mi-au fost luaţi de infrastructura (impresionantă!) sau de glamour-ul reţinut şi discret care aminteşte, pentru ochiul atent la detalii, că ne aflăm ȋn mijlocul unei comunităţi bogate. Mă refer mai degrabă la lipiciul invizibil care se reflectă pe feţele copiilor, cei care, aici, sunt ȋntr-adevăr cei mai importanţi. La relaţiile invizibile ȋn care se simt rutinele sănătoase. La faptul că, aici, responsabilii de curriculum ȋşi pun probleme valide ȋn termeni teoretici şi practici şi nu mimează rezolvarea scriptică a unor probleme secundare sau a unor false probleme. Mă refer la faptul că, ȋntre profesori, colaborarea pare norma şi nu excepţia. Mă refer la faptul că ideile se testează cu onestitate şi curaj şi că, atunci când se fac greşeli, ele sunt recunoscute firesc şi sunt depăşite. La faptul că părinţii sunt parte a comunităţii educaţionale, o parte respectată şi consultată, dar căreia, ȋn ciuda faptului că plăteşte, nu i se concede orice şi nu i se face pe plac cu orice preţ.

În fine, mă refer, desigur, şi la faptul că profesorii ȋnvaţă ȋn permenenţă, că ȋncearcă să citească, să vadă şi să asculte lucruri care să ajute şcoala să rămână relevantă şi competitivă. 

Pe scurt, Avenor este o comunitate şcolară de la care am avea cu toţii foarte multe de ȋnvăţat, inclusiv cum se construieşte o relaţie (mai) sănătoasă cu sistemul de stat şi cu apucăturile lui mai degrabă birocratice, de animal bătrân şi posac.

În materie de educaţie, nu cred ȋn soluţiile unice. Cred că e nevoie atât de educaţie de stat, cât şi de educaţie privată, iar şcolile precum Avenor, acreditate simultan ȋn sistemul de stat şi ȋn cel internaţional, reprezintă şansa ca, de dragul copiilor noştri, să depăşim tribalizările şi gândirea maniheistă. 

Anumite bune practici şi idei constructive de la Avenor pot fi preluate mâine (sau azi) ȋn oricare dintre şcolile publice fără costuri sau cu costuri minime. De aceea, ȋncurajez orice director de şcoală sau inspector să facă neȋntârziat o vizită aici. Orice om deschis va pleca inspirat şi limpezit după contactul cu comunitatea şcolară de aici, mai ales că avenorienii sunt deschişi, empatici şi dispuşi să ajute.

În final, o vorbă despre oamenii şcolii, poate cea mai importantă resursă a ei. Copii şi profesori (şi părinţi, dar cu ei am interacţionat mai puţin), la fel ca orice şcoală din România. Acelaşi zumzet binecunoscut oricărei urechi de profesor vechi. Aceeaşi curiozitate ȋn jurul căreia vibrez dintotdeauna, aceleaşi minţi tinere dispuse să se deschidă de ȋndată ce sunt stimulate. 

Pentru o clipă am ȋnchis ochii şi am visat ca orice şcoală din România să aibă măcar ceva din Avenor.

Nu idealizez şi, desigur, am putea survola critic anumite idei şi filosofii care stau la baza unei astfel de forme de educaţie. Nu m-am putut abţine să-mi reevaluez vechile idei (dezvoltate ȋn mai multe texte de-a lungul anilor) cu privire la beneficiile şi limitele modelelor şi metodelor antreprenoriale ȋn educaţie. Dar, dincolo de toate acestea, vizita la Avenor a fost mai mult decât un eveniment cvasimonden pentru mine, a fost o experienţă profundă, o bucurie şi o resuscitare a speranţei.

Se poate.

În data de 14 februarie, ora 8:40, Avenor organizează evenimentul Open Day pentru familiile ce doresc să afle mai multe despre parcursul pe care îl oferim elevilor, de la 2 la 18 ani. 

Discover Avenor este un eveniment dedicat elevilor care vizează înscrierea în clasele 2 – 10 în anul școlar 2024 – 2025.

Noutate evenimentului constă în faptul că toți copiii înscriși la Open Day vor putea participa la o oră de curs alături de elevii și profesorii Avenor.

Înscrierile la Open Day se pot face AICI.

În data de 14 februarie, în intervalul orar 08:40 – 10.05, deschidem porțile campusului Avenor din Greenfield pentru a primi în vizită familiile care sunt interesate să afle cum arată învățarea la Avenor, cum îi ghidăm pe elevii noștri pentru a-și atinge potențialul în funcție de pasiunile lor și care este atmosfera din campus nostru.

Prin acest eveniment ne dorim să le oferim părinților preocupați de educație oportunitatea de a primi răspunsuri la întrebările pe care le au atunci când caută școala potrivită pentru copilul lor. În sesiuni  special concepute pentru întâlniri și discuții cu liderii noștri educaționali, cu elevi Avenor și cu părinți din comunitate, ne dorim să oferim o imagine cât mai clară a modului în care este gândit procesul de învățare, în centrul căruia se află elevul.

De asemenea, copiii participanți la Open Day vor avea ocazia să experimenteze statutul de elev Avenor. Ei vor fi invitați să participe la o oră de curs adecvată vârstei lor, având astfel ocazia să vadă în mod direct care este atmosfera de la clasă, care este relația dintre elevi și profesori și cum se întâmplă efectiv învățarea.

Atât părinții cât și copiii vor fi invitați să viziteze campusul nostru de la marginea Pădurii Băneasa,  în care s-au investit doar în ultimii 2 ani peste 4 milioane de euro. Este un spațiu special conceput pentru învățare, care cuprinde 5 clădiri, 50 de săli de clasă și laboratoare dedicate științelor, artelor, computer science, design, drama, o sală modernă de sport și două terenuri de sport descoperite. 

La Avenor suntem preocupați constant să facem învățarea relevantă, interesantă, utilă pentru viața reală. 

„Ce merită învățat?” este o  întrebare importantă pentru educație, la care ne dorim să aflăm răspunsuri de la cei mai erudiți și valoroși oameni din societatea noastră. Așa a luat naștere proiectul ”Ce merită învățat?”, care constă în organizarea de conferințe pe teme de interes pentru comunitatea noastră și nu numai, în care vorbitorii invitați sunt specialiști în domeniile lor de expertiză.

Pe 8 februarie organizăm în campusul Avenor cea de-a doua conferință din seria ”Ce merită învățat?”, avându-l ca oaspete pe Doru Căstăian, profesor de filosofie la Liceul de Arte ”Dimitrie Cuclin” din Galați și profesor asociat la Facultatea de Istorie, Filosofie si Teologie, ”Universitatea Dunărea de Jos”, care își propune să ne învețe ”Cum să trăim o viață bună”.

Invitația adresată profesorului Căstăian este motivată de intenția de a afla de la marii filosofi cum să ne construim o viață bună și de ce merită să avem această temă de discuție și învățare la școală. 

De ce filosofie?

Suntem din ce în ce mai preocupați de calitatea vieții noastre – de acasă, de la birou, în relație cu ceilalți și cu noi înșine – și ne dorim să avem o viață bună. Or, filosofia a avut întotdeauna o preocupare pentru viața bună, dezvoltând practici și instrumente care pot fi folosite atât în viața de zi cu zi, cât și în sălile de clasă.

”Poate că, pentru copilul tău, nu e deloc evident ce poate face gândirea filosofică şi ȋn câte feluri te pot ajuta instrumentele ei. Probabil nici pentru tine, părintele lui. Şi, totuşi, de foarte multe, presupusele invenţii ale parentingului nu sunt decât instrumente reşapate ale unor vechi tradiţii de gândire. Nimic complicat. Nimic imposibil de pus ȋn practică. De fapt, filosofia se poate face şi când te speli pe dinţi, când vezi un film pe Netflix, ieşi ȋn oraş sau vezi un meci de fotbal (mai ales când vezi un meci de fotbal). Vorbind serios, cred din suflet că darurile filosofiei sunt valabile şi azi sau mai ales azi. Nu ȋntâmplător, ȋn toată lumea, oamenii redescoperă comorile uitate ale gândirii filosofice. Fie că vor să facă faţă problemelor de la serviciu, adolescenţei sau primelor iubiri (ȋmpărtăşite şi, mai ales, neȋmpărtăşite).” -spune Doru Căstăian.

Revenirea spiritului formativ

Necesitatea revenirii spiritului formativ este din ce în ce mai sesizată la nivelul învățământului superior de filosofie din România, care propune publicului larg o gamă tot mai variată de ”instrumente” care variază de la cărți la podcasturi și programe de masterat în consiliere filosofică. Prin exemple concrete și elocvente, Doru Căstăian ne va arăta cum putem folosi zilnic uneltele filosofice pentru rezolvarea problemelor personale dar și pentru a ne îmbunătăți practicile pedagogice la clasă .

”Nu putem păcăli natura umană. Nu putem jongla cu fragmente, incertitudine, colţuri de imagini şi de idei, cu rudimente de sentimente ȋntrevăzute ca ȋn ceaţă. Nu putem vedea totul ca pe un proces de producţie, nu orice problemă se rezolvă algoritmic, nu orice obiectiv este SMART. Undeva, ȋntr-un virtual punct central al minţii noastre, perspectivele trebuie să se unească, să dea, ȋn fiecare clipă, o imagine coerentă asupra lumii care ne conţine. Toate acestea pot părea mofturi, ornamente filosofice de ȋmpopoţonat prăjituri ceva mai simple. Dar nu sunt. Sunt nevoi fundamentale fără de care fiinţa umană suferă, suferă la propriu. Fie că e vorba de noi, de copiii noştri, de adolescenţii pe care ȋi avem ȋn grijă. Nici măcar instrumentele filosofice nu sunt suficiente, e nevoie de cultivarea unor dispoziţii prin ceea ce Foucault numea tehnici ale sinelui. Putem face asta acasă şi ȋn sala de clasă. Iar eu ȋmi propun să vă arăt cum.” – spune prof. Căstăian.

Reflecție și autocreație în epoca AI

AI-ul și utilizarea lui generalizată, care devine de neevitat, aduce o serie de probleme specifice care, ca orice tehnologie, tulbură și reorganizează dispozitivele noastre sociale.

Trăim din ce în ce mai alert. Iar atunci când crește viteza, scade reflecția. Suntem obișnuiți să căutăm calea cea mai scurtă și cea mai ușoară și mereu căutăm rețete care să ne aducă succesul. Or, aceste rețete, bazate pe algoritmi, nu funcționează când vine vorba despre descoperire personală, sau despre construirea unei relații.

Cum ne putem raporta la această revoluție tehnologică, fie că suntem părinți sau profesori?

”Tehnologiile inteligente ne schimbă deja viaţa aşa cum nici o altă tehnologie nu a făcut-o până acum. Suntem abia la ȋnceput şi, cu toţii, de la copilul care ȋşi face tema cu ChatGPT până la specialistul ȋn filosofia cunoașterii ȋncercăm să ȋnţelegem ce şi cum se ȋntâmplă. E uşor să preiei idei nemestecate din jur. Să proclami visător o nouă epocă de aur a tehnologiei sau apocalipsa. Dar noi, ca părinţi şi profesori, avem datoria să ȋntelegem mai profund. Să vedem cum AI şi suita sa ne modelează cunoştinţele, deprinderile, memoria, scopurile, valorile. Să ştim ce şi până unde poate. Şi să utilizăm această cunoaştere pentru a fi mai buni părinţi, educatori, mentori.” – spune Doru Căstăian.

Despre rostul filosofiei azi

Cum ne descoperim valorile, cum decantăm ceea ce este important de ceea ce poate fi dat la o parte? Ce este sensul vieții și cum îl descoperim? Care ne sunt virtuțile? 

”S