Am deschis înscrierile pentru grupa mică (2-3 ani) și grupa mare (5 ani)

Joaca de-a cărțile

Viaţa noastră este o poveste pe care o scriem în timp ce trăim. Vocea mamei spunându-ne o poveste, primele pagini cu personaje de poveste, prima relatare a unei poveşti din viaţa personală… Toate ne îndrumă spre ceea ce numim „Joaca de-a cărţile“.

În clasa I m-am întrebat: „Ce rezultate aş obţine cu un grup de copii (elevii mei), dacă în fiecare zi le-aş citi câte o poveste sau o poezie?” Aşa că le-am citit în fiecare zi şi am discutat, am trăit, am iubit fiecare poezie, fiecare personaj, fiecare poveste şi am învăţat câte ceva din ele. Elevii  şi-au dezvoltat abilitatea de a asculta cu atenţie, au înţeles că a citi expresiv nu este un moft şi  și-au imaginat adesea personaje de poveste!

În clasa a II-a m-am întrebat: „Ce ar scrie elevii mei, dacă ar avea posibilitatea să facă săptămânal acest exerciţiu de creaţie?” Astfel că am introdus Caietul de creaţie. La finalul clasei a II-a am adunat suficiente texte încât să avem prima noastră cărticică intitulată „Rânduri printre gânduri“.

În clasa a III-a m-am întrebat: „Cum ar arăta textele lor, subordonate unor teme date, evenimente din viaţă, pornite de la un cuvânt sau o imagine ?” Iată-ne cu a doua carte în mâini, „Toamna lui 400“. Următoarea carte este pe drum. Avem texte, idei și entuziasm să o ajutăm să ajungă pe hârtie.

În clasa a IV-a îmi doresc să răspundem la întrebarea: „A comunica eficient şi clar, ajută?” Cărţile citite şi textele create ne ajută să comunicăm eficient ceea ce gândim, ceea ce credem, ceea ce simţim? Vom ajunge şi acolo. Sunt sigură că şi următoarele cărţi vor bucura, vor arăta că şi copiii pot scrie povestioare, poezii, texte scurte.

Cărţile noastre sunt sincere, ne arată aşa cum suntem şi, mai ales, arată că învăţăm, creştem frumos, ne exprimăm îngrijit, ne imaginăm lumi şi personaje şi ne amuzăm deseori. Cred că în fiecare rând, în fiecare gând de-al lor se află o lume întreagă. Micile texte sunt un prim pas către un exerciţiu complex şi util: scoaterea la lumină a vieţii interioare ṣi, mai mult, schiţarea unor vise, reprezentând primii paṣi către crearea unei vieţi aṣa cum ṣi-o doresc!

Dacă sunt lucruri pe care nu reuṣesc să le comunice verbal, scrisul le vine în ajutor prin personajele create, prin dialogurile puse pe hârtie, întrucât copiii spun ceea ce gândesc și ceea ce simt. Ceea ce le place sau ceea ce le displace. Uneori este doar un exerciţiu de creaţie. O joacă.

Pentru că lumea cărţilor este foarte mare, joaca de-a cărţile devine şi ea importantă. Ştim toţi ce înseamnă să citim, să învăţăm din cărţi, să lăsăm grijile lumeşti la o parte şi să savurăm o poveste dintr-o carte.

Cred că această joacă este doar începutul. Fiecare moment, emoţie, gând, dorinţă, rezultat al muncii noastre poate ajunge pe hârtie şi îi poate încânta şi inspira pe cei de lângă noi.

 

Cum se face… o poveste

Cum se fac poveștile? Cum se întâmplă impulsul care ne împinge în situația de a ajunge, din degustători de basme și povestiri in creatori? De unde această atracție?

Într-o zi de VINERI 13 februarie, elevii de gimnaziu de la Avenor au avut ocazia să afle unele din ”rețetele” alcătuitului de povești de la un scriitor în carne și oase, invitat să dialogheze cu cei curioși și dornici să experimenteze condiția de creator de basme. Este vorba de Florin Bican, reputat traducător în limba engleză și autorul a trei cărți pentru copii, delicioase și provocante: ”Cântice mârlănești” (Ed. Humanitas educațional), ”Reciclopedia de povești cu rimă și fără tâlc” (Ed. Arthur, premiul I la Gala de carte ”Bun de tipar” 2014”) și ”Și v-am spus povestea așa” (Ed. Arthur).

Cu copiii așezați confortabil pe mocheta din Biblioteca școlii, cu invitatul foarte aproape – fizic, dar nu numai – de gazdele întrebătoare, această reconfortantă întâlnire a fost cu totul ieșită din tiparul evenimentelor scrobite de gen. Florin a spart iute gheața aducându-și aminte, cu un haz nespus, de cum a încercat și cum nu a reușit de niciun fel să scrie primul basm din viața lui, la vârsta de cinci ani. Auditoriul a empatizat în mod natural, fiecare dintre copii, cugetând în sinea lui că a trăit experiențe asemănătoare și că, deși pare, nu e deloc simplu să inventezi o poveste: frumoasă, autentică, originală și de ce nu? înălțătoare.

Iată însă că volumul ”Și v-am spus povestea așa” ilustrează biruința spiritului creativ față de complexele scrisului. Florin preia teme și subiecte din basme clasice românești (Greuceanu, Harap Alb) și le introduce într-un malaxor care combină elemente tradiționale, cu fapte, personaje și aluzii culturale contemporane. Rezultatul este un produs literar spumos, recomandabil nu numai copiilor dar și părinților de orice vârstă și, de ce nu, bunicilor care se vor amuza sau scandaliza, după caz, regăsind structura basmelor obligatorii de citit nepoților într-o pastă nouă, plină de prospețime.

Copiii noștri s-au delectat auzindu-l pe invitat cum lecturează cu ritm și inspirație actoricească, un fragment dintr-o pseudo-poveste. Dar mai tare și mai tare s-au bucurat până la hohote tumultoase și aplauze la scenă deschisă la lectura super-amuzantelor poeme din volumul ”Reciclopedia de povești cu rimă și fără tâlc”, pe care, la sfârșitul întâlnirii s-au precipitat să și-o cumpere.

Mă gândeam să ofer cititorilor acestui articol un fragment (unul din multele) relevant din volumul de poeme ”fără tâlc”. Dar mai bine descos curiozitatea dumneavoastră și vă las să descoperiți tâlcul fără tâlc al întregului volum. Lectură plăcută! Garantat.

Program de leadership pentru elevii de la Avenor College

Zilele de 13 și 14 martie 2015 au reprezentat o adevărată sursă de energie și inspirație, atât pentru echipa LEADERS, cât și pentru cei 23 de elevi prezenți la primul curs Leadership Autentic realizat alături de Avenor College.

Timp de aproximativ 16 ore, 23 de elevi bursieri susținuti de Avenor College au făcut primii pași în formarea lor ca viitori lideri, cu multă responsabilitate și curaj. Leadership Autentic este un program național de leadership, recunoscut de către Ministerul Educației Naționale, care a format până în prezent peste 4.000 de tineri, iar cu prilejul edției din cadrul Avenor College am realizat o premieră: prima grupă formată exclusiv din elevi de la clasele a VII-a și a VIII-a.

Nucleul programului a fost reprezentat de orientarea pentru viitor, prin care ne-am propus să îi ajutăm pe elevi să ia decizii informate cu privire la următorii pași în dezvoltarea lor: alegerea unui profil pentru liceu, implicarea în activități extrașcolare, identificarea intereselor vocaționale.

Alături de cei 23 de participanți, am călătorit în viitor, în anul 2035, în care am aflat cum arată coperțile revistelor pe care ei vor apărea, am dezvoltat idei despre cum arată un lider autentic, am lucrat în echipe și am dus la bun sfârșit o serie de provocări prin care am dezvoltat abilități de comunicare, feedback și public speaking.

“Tot ce am învățat la acest curs pot aplica în viața de zi cu zi: lucrul în echipă, cum să fiu un lider bun, cum să vorbesc în fața unui public. Vă mulțumim pentru tot ce ne-ați oferit. – declară Anca, unul dintre cursanți, la finalul unui weekend de Leadership Autentic.

Următorii pași pentru cei mai mici membri ai comunității LEADERS presupun: întâlniri individuale cu trainerii pentru consiliere în carieră, pe baza instrumentului psihometric Jackson Vocational Interest Survey, evenimente în comunitate pentru relaționarea cu colegii lor mai mari, acum elevi de liceu, aplicații pentru a deveni Ambasadori LEADERS.

După cele două zile petrecute alături de ei avem încredere că viitorul lor va fi unul la înălțime, iar viitorul nostru este pe mâini bune.

leadership

Fizica și viața cotidiană

”Nimic nu este întâmplător, ci totul se întâmplă dintr-o cauză și în mod necesar!” Așa spune o cugetare a lui Democrit, iar alegerea ei nu a fost deloc întâmplătoare.

Totul a început cu mulți ani în urmă, într-o zi obișnuită, când dereticând prin casă, m-am lovit de colțul unei meșe. Am bombănit, m-am tânguit, chiar m-am întrebat de ce nu a fost măcar o lovitură în muchia mesei, care cu siguranță, ar fi fost percepută că fiind mai puțin dureroasă. Și în momentul acela mi-am dat seama că tocmai mi-am explicat noțiunea de presiune. Forța cu care lovesc masa se întoarce asupra mea (conform principiului acțiunilor reciproce), dar suprafața colțului fiind mai mică decât cea a muchiei, presiunea în primul caz este mai mare decât în al doilea și deci, durerea mai intensă. Am strigat ”EVRICA!”, precum Arhimede. Mi-am dat seama că suferința mea nu fusese întâmplătoare, ci necesară pentru a descoperi fizica în tot ce ne înconjoară și a folosi aceste exemple în lecțiile predate elevilor mei.

Vizita unor buni prieteni, într-o zi de iarnă, a devenit un nou motiv de descoperire a fizicii în viața cotidiană. Fiica lor, Ana, o fetiță de 8 ani, s-a apropiat de fereastră, a privit atent și m-a întrebat: “De ce perdeaua se mișcă singură?”   Acest copil sesizase un lucru care scăpase multor adulți și îmi oferise un alt exemplu de situație de viață, pe care îl puteam folosi la oră. Și am început explicația. Aerul din apropierea caloriferului se încălzește , îi crește volumul, îi scade densitatea. Devenind mai ușor, se ridică, iar locul lui este luat de un strat de aer mai rece. Mișcarea straturilor de aer antrenează perdeaua.

O altă întâmplare datează din timpul plimbărilor mele, destul de numeroase, cu metroul. Stăteam pe scaun și auzeam, fără să vreau, discuția neinteresantă dintre două gospodine. Îmi doream ca timpul să treacă foarte repede și să cobor, când doamnele au ajuns la subiectul, murături. Una dintre ele se lăuda cu faptul că soțul ei este foarte priceput în acest domeniu. Cealaltă, destul de neîncrezătoare, a întrebat dacă știe ce cantitate de sare să pună. “Până stă oul deasupra”, a fost răspunsul primit. Am zâmbit. Mi-am dat seama că nu întâmplător am ascultat această conversație. La predarea legii lui Arhimede, acum puteam să fac legătura între forța arhimedică și murături.

De ce caloriferul este fixat aproape de podea, iar aparatul de aer condiționat, sus, spre tavan? De ce pot tăia pâine mai ușor cu un cuțit mai lung , decât cu unul scurt? De ce când urc în autobuz, mă așez cu fața la fereastră și nu la șofer. Oamenii înalți trebuie să poarte un număr mare la pantofi? De ce mi-e frig când ies din apă, deși afară sunt 35 de grade? De ce se aburește sticla cu apă când o scot din frigider? Sunt doar câteva dintre întrebările la care fizica vă poate răspunde. Eu o găsesc în fiecare zi, în tot ce fac și tocmai de aceea, încerc, îmbrăcând-o într-o poveste, să împărtășesc cu elevii mei, bucuria descoperirii.

Fiecare întrebare elucidată înseamnă un câștig în fața naturii. Fizica este peste tot. Ne trezim alături de ea și adormim împreună. Dacă-i vom descoperi tainele, natura ne va fi prietenă.

A Psycho-Social Perspective on Food and Nutrition

Many parents are confronted with challenges around meal times with their children. Phases such as refusing to eat or ‘fussy eating’ are yet again ways in which children manifest their need for independence. A child’s eating habits become an issue when they are causing him/her negative feelings or when the child is not eating enough food to stay healthy. They say that a problem which has been identified in a correct manner is half-way solved. If you have the feeling that your child has an eating problem, but do not know exactly what it is, start by keeping a record with the answers to the following questions:

  • How much did my child eat and drink in the last 24 hours?
  • What kind of snacks does my child have in between meal times?
  • What is my child eating and drinking?
  • What is my child not eating and drinking?
  • Does my child het more attention by refusing to eat than by eating what is on offer?
  • Do we have a mealtime routine (e.g.: sitting around the table together?)
  • Are there any distractions I could stop? (e.g.: Is the TV on? Are brothers and sisters arguing?)
  • How is my child feeling? (e.g.: Is he/she feeling worried, angry, upset?)
  • What do I do when my child does not eat?
  • Are there any physical difficulties (e.g.: choking?)
  • What is my child doing before and after mealtimes?

Now that you have gathered consistent information related to your child eating habits, you are probably wondering what can you do to help your child. First and foremost: be kind to yourself and keep calm! Do not blame yourself for things you think you should have done differently in the past. Focus on what you can do now and in the future. Look after your emotional Self so that you can help your child feel relaxed and confident around food. Remember that children need constant encouragement to try new foods, so let your child have a taste of your food. Moreover, make sure that you notice and praise the positive behaviours, rather than the negative ones. A child who receives attention for a behaviour (positive or negative) will most likely to do it again. Environment and routine are two key factors in determining your child’s eating patterns. Here are some suggestions which might come in handy when you are out of ideas on how to get your child to eat:

  • Make sure that mealtimes are as relaxed as possible. Children, just like adults, find it difficult to eat when the atmosphere is tense;
  • Ask for your child’s help in preparing, cooking and tasting the food before you serve it at the table;
  • Give your child an amount of food that they can eat;
  • Eliminate from the menu any sugary foods and drinks;
  • Limit the daily snacks so that your child does not feel full before mealtimes.

One piece of advice in the end: your child has to feel hungry in order to understand the utility of eating so, once in a while let them bring up the topic of food, rather than asking them constantly if they are hungry or what they want to eat. Good luck and bon appetit! 🙂

Literature- why bother with it?

Stories have played an important role in the development of human societies. The oral tradition exists in all cultures, and rhymes, songs and traditional stories have been passed down the generations throughout the whole of human civilisation.

Aside from the pleasure that a good story brings, there are sound pedagogical reasons for including stories in the 21st Century curriculum. In the English as a foreign/second language classroom, stories are recognized as a means of motivating children to an appreciation of the target language, but the question is this: in this world of easy-access, quick-thinking, fast-talking, risk-taking, on-the-spot decision-making, where do stories fit in? Our world is now one where everything and everyone is judged, quickly, and the click of a mouse. Do much loved and cherished stories still have a place in this world?

I argue that yes, the story is an important component in any curriculum, and that literature should be integrated into each and every year a child spends in school.

Whilst developing a love of reading is an important outcome of a literature programme, it is by no means the only way that literature enhances education. The pleasure that recreational reading can provide is just one of its hidden powers.

By reading, a child can visit places, meet new people and gain experiences. They can learn about the past, and in the present can learn about far-flung places. They can also learn about the future, as I did as a child with a father who was an avid reader of science fiction. (I am still waiting for the hover-cars and silver jump-suits, by the way!) Common goals and human feelings are found regardless of time and space, and literature enables readers to experience the lives of others.

Good literature also exposes children to standard grammar structures and a wide vocabulary. Second language English learners improve their English almost effortlessly by being read to, and reading for themselves, benefitting from the rich vocabulary that is woven into stories and poems.

Thinking skills are developed through reading, too. Discussions about literature bring out reasoning related to sequence; cause and effect; character motivation; predictions; visualization of actions, characters and settings; critical analysis of plot and creative responses. This is not just a part of more advanced study, but can be a part of very early learning.

Hearing a story read aloud hones listening skills, and discussion allows children to express their thoughts, feelings and reactions. When students read literature, they are practicing their comprehension skills in meaningful situations. Young writers are able to use different genres of writing as models for their own work, and literature can be a springboard for drama.

By finding out about the problems of others in books, children can receive valuable insights into dealing with their own problems. This process is called bibliotherapy. Children can also gain self-esteem by seeing characters who deal with things that they themselves are facing, and learn to empathise with others whose experiences are far beyond their own lives.

It is not just highbrow, advanced literature which benefits children; there are many superb picture books available which develop not only the story, but the child’s visual literacy. Pictures can convey meaning but also open up new opportunities for interpreting a story. Literature can supplement the entire curriculum. Instead of relying on textbooks, there are many fabulous, brightly illustrated books available which inspire children to find out more about a subject.

Finally, literature improves reading ability and attitudes. Scholarly research confirms this. For example, Block, Reed and deTuncq (2003) indicated that 20 minutes of general reading per day increased reading ability, attitude to reading and reading rate in children in primary and middle-school children.

It is important that children read the literature of their mother- tongue, but English literature can be the key to successful learning in a bilingual environment. English literature is rich, ancient and benefits from being part if a world family of language development. English writers from Africa, the Americas, Asia and Oceania all contribute to the literary canon that started life in the British Isles with Beowulf, which was written in the language which pre-dates modern English, in the 7th or 8th centuries.

If you would like to find out more about English literary heritage, here is a link which will take you through over 1000 years of its life, from Beowulf to the 19th century:

http://www.gutenberg.org/files/10609/10609-h/10609-h.htm

Povesti reale, povesti fantastice la Avenor College – crâmpeie de amintiri din ţara lui A fost odată…

Târgul Internaţional Gaudeamus – an de an mergem la acest târg şi de fiecare dată copiii sunt încântaţi să se aventureze prin labirintul de cărți, descoperind multe pe placul lor – SAS-ghidul supravietuitorului, Jocurile Foamei – Revolta, The Maze Runner, Materiile întunecate sau Percy Jackson şi Olimpienii. Se împărtășesc impresii şi pornim către alte surprize ce îi așteaptă. După un popas la standul de limonadă, băieţii sunt nerăbdători să afle despre noile aventuri ale lui Tintin. Citite acasă cu nesaț și dezbătute cu entuziasm în cadrul orelor de lectură, titlurile alese suscită interesul colegilor, schimbul de cărți fiind deja o obișnuință.

Implicându-se în proiectul caritabil Donează carte, donează cultură, susţinut de Asociația Young Inițiative și Biblioteca Metropolitană, elevii noştri au ales cărți din biblioteca personală, pe care le vor dărui în ianuarie copiilor orfani din sectorul 4. Așezate sub bradul de Crăciun, închid între filele lor mesaje şi dedicaţii ale elevilor Avenor. Aceste cărţi vor aduce bucurie copiilor, purtându-i într-un spațiu liber pentru visare, închipuire și căutare de sens.

Sleepover Avenor – Noaptea cărților deschise – o seară de noiembrie… copiii sosesc, bucuroși să petreacă împreună. Au înțeles că, până la distracție, munca se situează pe primul loc – timp de 3 ore lucrează, în echipe, la proiectele lunii; recreează poveştile, cu fantezie, umor şi sensibilitate, făurind noi lumi: basme moderne, ţesute din fire de fericire şi noduri de întuneric, sau în care ei înşiși sunt eroi – vraci înțelepți, sirene ori dragoni de foc. Ne amuzăm apoi în bibliotecă, imitând personaje celebre, din filme sau cărți. Distracția continuă cu pop-corn, pizza şi un film ales de ei. Stăm la taclale până la miezul nopții, învăluiţi în muzică bună. Copiii sunt niște spiriduși, cât ai clipi sunt în alte locuri de prin școală, râzând şi împărtăşindu-şi mici secrete. După câteva ore bune de somn, dimineața, sunt preluaţi de părinţi. Fără ei, şcoala pare ciudat de tăcută… Asta până luni, când acele ceasornicului vor arăta din nou 8:30 a.m.

Pânza lecturii – artiştii de la Avenor au realizat o miniexpoziție cu personaje din cărţile sau filmele lor favorite – justiţiarii Batman şi Wolverine, simpaticii minioni, Green Lantern, Spiderman, Ştrunfii, Kung-Fu Panda sau President Snow sunt doar câteva dintre creațiile realizate de talentații elevi. Aplecaţi asupra colilor albe, atenți la fiecare detaliu, nuanță şi linie, copiii au dovedit că ştiu să şi inoveze – imaginile vorbesc de la sine. Au întocmit şi hărți ale acestor ținuturi magice unde şi-au întâlnit eroii, fluturaşi sau jurnale de lectură – Lord of the Rings, Tabăra, Hunger Games, The Hobbit, Delirium, The Fault in our Stars se numără printre cărţile îndrăgite de elevii noştri, adevăraţi călători în timp…

Prof. Ana Maria Nestor

Tinuturile din Lord of the Rings- cls. a VII-a

Avenor College, a Cambridge International School

One Cambridge or many ‘Cambridges’?

As I am sure you are all aware, Avenor College became a Cambridge International School last month, having gone through a successful approval process which culminated in our being Registered with Cambridge International Examinations. As we have been running Cambridge English examinations for several years at Avenor College, some might ask, what is new here?

To explain; there is more than one ‘Cambridge’, but they are all part of Cambridge University.

Cambridge University is ranked amongst the top universities in the world, and is one of the world’s oldest universities. There is evidence that learning was taking place there in the Middle Ages because by 1226 the scholars were numerous enough to have set up an organisation, represented a Chancellor, arranging regular courses of study. The number of scholars grew, and King Henry III took them under his protection in 1231. Students flocked to Cambridge, and the University thrived as an independent body. The university we see today in Cambridge has a rich history, and as it grew, so did the family tree. The University has 31 colleges and numerous famous alumni, including many British Prime Ministers and International Heads of State, great writers, scientists, actors and musicians, architects and artists. Sir Isaac Newton was educated at, and became a fellow of, Trinity College Cambridge.

In addition, the University has a Publishing House and an Examinations and Assessment Section.

Henry VIII is probably most famous for his six wives, but he also granted the patent rights to Cambridge University Press (CUP) in 1534, thus creating the world’s oldest publishing house.   Many of the books we will use in our High School will be published by CUP. My daughter is a student in Cambridge, and I visited the CUP bookshop when I was there earlier this year. I am the sort of person who enjoys spending holiday time browsing bookshops!inline blog picture

Cambridge Assessment is a younger cousin to CUP, having been established just over 150 years ago. This part of the family can be described as having three ‘sisters’. OCR was founded in 1998, but started life as The University of Cambridge Local Examinations Syndicate (UCLES) in 1858. This is one of the major examination bodies in England. Then, we have the two younger sisters, Cambridge English Language Assessment, and Cambridge International Examinations.

Avenor College is part of a global network of 56,000 preparation centres for English Language Assessment. Cambridge English Examinations are accepted as proof of English language competence the world over, and are recognized by Anglophone countries for immigration purposes. We are also now one of over 10,000 schools in the world who are a part of Cambridge International Examinations. These examinations are respected by leading universities worldwide because they are academically rigorous, and set the global standard for international education.

We are really proud to be a part of all of this and our High School students will have the security of knowing that the examinations they will work towards are world class. I hope that this brief explanation of the different ‘Cambridges’ is useful. If you would like to find out more about Cambridge University, Cambridge University Press, Cambridge English Language Assessment or Cambridge International Examinations, here are the links:

Cambridge University:                                http://www.cam.ac.uk/

Cambridge University Press:                        http://www.cambridge.org/

Cambridge Assessment:                http://www.cambridgeassessment.org.uk/

Cambridge English Language Assessment: http://www.cambridgeenglish.org/

Cambridge International Examinations: http://www.cie.org.uk

Cum ar arăta liceul ideal?

Înainte de a deschide porțile Avenor High School în septembrie 2015, acum când construim oferta educațională pentru cei 4 ani de liceu suntem curioși să aflăm părerea adolescenților despre liceul ideal. Așa că am pus la cale un concurs de vblogging în care tinerii să ne spună în 2 minute cum arată pentru ei cel mai bun liceu.

Am fost foarte nerăbdători să aflăm ce vor spune concurenții de la “Fii vocea Avenor” și pot să mărturisesc că am avut și-o oarecare teamă gândindu-ne că vor spune că liceul ar trebui să fie o recreație mai mare. Surpriză, surpriză! Este extrem de plăcut să constatăm că mulți aspiranți la liceu din toată țara au fost provocați de subiect și că toți concurenții își doresc un liceu în care să se învețe, în care să se dezvolte, în care să poată să-și descopere sau să-și urmeze pasiunile, un liceu care să ai aibă radio și revistă. Tinerii concurenți sunt încrezători în forțele lor, știu foarte clar ceea ce vor și mai ales cum ar trebui să se schimbe actualele licee de stat, cum ar putea să fie mai bine provocați pentru a învață lucruri folositoare, care ar trebui să fie relația cu profesorii și cum ar trebui să fie orele pentru a-i avea implicați într-o măsură cât mai mare.

Ne-am bucurat foarte tare că pe lângă elevii de 11-14 ani, aspiranți la liceu care au intrat în concurs, a acceptat cu bucurie provocarea și un vbloogger, deja celebru: Levi Elekes, un tânăr de 19 ani a cărui pagină de Facebook a strâns peste 60,000 de Likes și care este o adevărată inspirație pentru tineri, pentru vederile sale curajoase dar și pline de conținut, despre multe dintre preocupările tinerilor de astăzi. Așadar, Levi aœ”povestit” în 30 de minute cum vede el viața de liceu. L-am urmărit cu plăcere pentru că vorbește aproape ca un „om mare” și îi mulțumim pentru că am învățat de la el multe lucruri valoroase pentru liceul Avenor.

Filmul său “Cum ar arăta liceul ideal?” a strâns peste 40,000 de vizualizări pe YouTube și peste 900 de Shares pe Facebook. Cu această ocazie ni s-a confirmat că tinerii sunt pregătiți să învețe, să se implice, să-și aducă o contribuție la propria lor pregătire. Puteți să-l urmăriți pe Levi la http://youtu.be/zU0IOXwmcmk.

V-a plăcut? V-a surprins? Încă puteți să-i încurajati pe tinerii de 11-14 ani să-și spună și ei părerea despre liceul ideal participând la concursul “Fii vocea liceului Avenor!” (https://www.avenor.ro/concurs-avenor/) până pe 9 decembrie 2014. Succes!

Cum sărbătorim Ziua Națională a României la Avenor

Ca în fiecare an, înainte de Ziua Națională a României, profesorii se străduiesc să le vorbească copiilor despre patriotism. Cu această ocazie, copiii ascultă povești despre Marea Unire, pictează steguleţe româneşti, şi învață împreună ce înseamnă patriotismul. Dintre toate valorile în care cred românii, patriotismul este una dintre cele mai contestate. Aşadar, să ne mai învăţăm copiii să fie patrioţi?

Având în vedere că patriotismul nu este valoros în sine, cât este în relaţie cu alte valori: respectul, simţul civic, încrederea în societate, sentimentul de mândrie, optimismul, la Avenor credem că este necesar să le insuflăm copiilor încă de pe acum astfel de principii de viață.

În locul unei atitudini pasive, de aşteptare a unor schimbări de sus, copiii pot învăţa că pot contribui la dezvoltarea comunităţii în care se află, fiind atenţi la nevoile celorlalţi şi ajutându-i pe semenii lor, indiferent cât de puţin. Trebuie să-I facem pe copii cu adevărat interesaţi de tradiţiile şi cultura populară, ei învăţând astfel să le preţuiască şi să le ducă mai departe din dragoste şi nu din obligaţie.

Chiar dacă în jurul nostru suntem asaltaţi de anti-modele, putem găsi în istorie şi cultură modele morale, oameni care s-au pus în slujba celorlalţi sau care s-au sacrificat pentru ţara lor. Astfel, profitând de eroii naţionali, putem să le arătăm copiilor ce înseamnă vitejia şi dragostea de ţară.

Copiii trebuie să înţeleagă privilegiul de a trăi într-o ţară liberă şi independentă şi să fie conştienţi de sacrificiile făcute de români pentru aceste lucruri.